Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina Legală A Morţii Subite
Medicina Legală A Morţii Subite
SUBITE
MS= un deces brusc, neasteptat, neexplicabil, survenit la
un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie
premonitorie de scurta durata sau absenta.
Cauza acestor decese este inexplicabila clinic, astfel
incat face obiectul cercetarii necroptice medico-legale. Sub
aspect pragmatic, moartea subita este una suspecta.
Rezolvarea necropsic a acestor cazuri aduce surpriza
depistrii a 10% de mori violente (de tipul intoxicaiilor acute,
traumatismelor cranio-cerebrale, asfixiilor sau avortului, de regul
fr leziuni externe pentru a atrage atenia), aceasta fiind inca o
ratiune pentru care legiuitorul a trecut n competena medicinei
legale investigarea tiinific a morii suspecte.
Constatari necroptice:
I.1.7.Arterita coronariana
Arteritele specifice sau nespecifice, pot sa nu aiba
manifestri clinice i pot determina moartea subit prin mecanism
ischemic, fiind descoperite la autopsii.
I.2. Boala hipertensiva
Stresul acut=> variaii brute ale tensiunii arteriale => fisura/rupere
placi de aterom instabile => tromboze coronariene cu
riscurile consecutive;
=> exces catecolaminic cu creterea nevoii de oxigen a
cordului => ischemii i infarcte miocardice;
=> creste agregarea plachetar => accidente coronariene
chiar pe coronare relativ indemne.
Stresul cronic (suprasolicitarea indelungata ventriculara)=> HVS;
acutizarea acestei conditii se poate produce prin cresterea
necesarului de oxigen dar si prin reducerea aportului- in somn, prin
hipoxia nocturna cu bradicardie si exces prostaglandic (deci
activitate plachetara mai intensa).
Moartea de poate produce prin:
-aritmii ventriculare. La autopsie: HVS, +/- ATS coronarian,
+/- glomeruloscleroza renala;
-encefalopatie hipertensiva acuta
La autopsie: edem cerebral (cu/fara angajare),
+/- microinfarcte si microhemoragii,
+/-HVS.
I.3.Cardiomiopatii
1. Obliterante- nu se asociaza cu moarte subita, fiind boli cronice (amiloidoza,
sarcoidoza, hemocromatoza).
2. Congestive- cardiomiopatia peripartum (in ultima luna de sarcina si primele 6
dupa nastere); prin suprasolicitarea inimii in sarcina;
-in alcoolismul cronic;
- cea cronica idiopatica.
Anatomopatologic: inima dilatata, eventual cu trombi intracavitari;
: microscopic, fibroza interstitiala difuza.
3.Hipertrofice- VS este hipertrofiat, cu un maxim la nivelul septului, dar i alte
zone ale VS pot prezenta ngrori parcelare cu diferene mari de grosime ntre
zone; grosimea medie a VS este 20-22mm, pn la 50mm. Este cea mai
frecven cauz de moarte subit la tineri. Trebuie facut dg. diferenial cu
hipertofia adaptativ la atlei, unde n general dimensiunile cordului sunt n
limite normale, unii pot prezenta o cretere adaptativ a grosimii peretelui VS
peste13 mm, dar fr anomalii de conducere sau de mecanic cardiac.
4.Ischemice- se instaleaza in timp, prin insuficienta perfuzie a unor coronare
ateromatoase; miocitele sunt hipertrofice, prezinta fibroza.
5. Displazie aritmogena de VD- clinic domina insuf. de VD. Se caracterizeaz
prin nlocuirea miocardului normal al VD cu fibroza intersiial i esut gras,
dilatare marcat a atriului drept cu dilatarea moderat a VD. Constituie 0,5-
20% din morile subite la tineri.
I.4.Valvulopatii
-determin rar moarte subit, avand evolutie indelungata.
Sunt incriminate:
-prolapsul de valva mitrala: se vor exclude orice alte cauze de deces. Poate
determ. moarte subita prin: FV, endocardita bacteriana, tromboembolie.
-stenoza aortica => HVS secundara => insuficienta coronariana.
eozinofile.
III.3. Hemoptizii- la bolnavii TBC sau cu tumori prin erodarea unui
vas mare.
III.4. Pneumopatii interstiiale- pot determina moarte subit n
cazul unor forme grave cu simptomatologia atipic sau absent si la
imunodeprimai.
III.5.Epiglotita
-este mai frecvent la copii, cel mai frecvent produs de Haemophillus
Influenzae sau alergii;
-edemul glotic se instaleaz rapid, moartea se produce prin asfixie;
-diag. postmortem este dificil datorit faptului c edem diminu rapid.
Autopsie: macroscopic local- malacia cadaveric (edemul retrocedeaz
prin difuziunea lui n esuturile vecine, semnnd cu malacia
cadaveric).
III.6. Hipertensiune pulmonar esenial
-etiologie neclara;
Microscopic: displazie hipertrofic a tunicii medii a arteriolelor medii i
mici din patul vascular pulmonar.
Se caracterizeaz prin creterea presiunii n artera pulmonar
i ramurile ei. Evoluia este spre insuficiena cordului drept, putnd
genera sincope fatale.
Sincopa este o insuficien circulatorie acut a creierului ce
corespunde morii aparente.
IV. Cauze digestive
VIII.1. Hiperkaliemie
-este una din cele mai frecvente cauze de deces la tineri;
-moartea subit se produce n timpul sau dup un efort fizic;
-se bnuiete existena unui deficit al membranei fibrelor musculare,
ceea ce determin hiperK de efort;
-dozarea postmortem a K este inutil.
VIII.2. Intoxicatia cu sare
-este rara, se intalneste mai frecv. la copii, dar si la adulti;
-determina hipernatremie si hiperclorhidrie =>convulsii.
-diag. postmortem: dozarea Na i Cl in UV mult cresute, > 200mEq/l,
osmolaritatea crescut.
VIII.3. Intoxicatia cu apa
-cel mai frecv. la adulti cu polidipsii psihogene sau folosire in exces de
diuretice cu regim hiposodat sever;
-diag. pe baza hiponatriemiei si hipocloremiei marcate.
IX. Morti subite de etiologii obscure/neclasificate
IX.1. Sdr. Reyes
-declanat de o infecie respiratorie, gastrointestinala;
-clinic vrsturi, convulsii, coma, hipoglicemie, hiperamoniemie,
creterea transaminazelor serice.
La autopsie degenerescen gras acut de ficat, cord i rinichi.
IX.2. Sarcoidoza
-se caracterizeaz prin formarea de granuloame n esuturile afectate;
Granuloame sunt alctuite din celule epiteloide i celule gigante
multinucleate, eventual cu limfocite la pereferie. Pot regresa spontan
sau pot evolua spre fibroz. n 20-30% cazuri este afectat cordul,
conducand la moarte subit prin aritmii ventriculare.
IX.3. Moartea subit a carauului
Drogurile ambalate in capsule sunt inghitite pentru a fi astfel
transportate. In cazul rupturii ambalajului are loc eliberarea masiva a
drogului cu deces fulgerator.
IV.4. Sdr. morii subite a sugarului (SIDS)
Se defineste ca moartea subita, neasteptata a nou-nascutului
sau copilului in primul an de viata, la care in urma autopsiei nu se
poate stabili cu certitudine o cauza de moarte.
Aspecte epidemiologice importante:
-incidenta max. intre lunile II-VI de viata, cu un varf in luna IV;
-predomina sexul masculin in raport de 3/2;
-risc mai mare la nn proveniti din sarcini gemelare (fara a se fi
demonstrat vreo componenta ereditara);
-mai frecv. la rasa neagra;
-se produce mai frecv. in anotimpul rece;
-decesul survine de obicei in somn, in primele ore ale diminetii;
-conditii precare de locuit si standard de viata modest.
Factori de risc patologici la nou-nascut: infectii, convulsii, episoade
repetate de apnee, reflux gastro-esofagian.
Factori de risc matern:
-varsta mamei <20 ani si >30 ani;
-mame fumatoare sau toxicomane;
-interval de timp redus intre nasteri (<1 an);
-diverse patologii materne (anemii, infectii).
Imprejurari de producere:
-traumatism minor la nivelul unei regiuni reflexogene ->deces prin
inhibitie;
-emoii brutale, frica sau sentimentele de culp exagerate -> deces
psihogen; este favorizat de:
-labilitatea neuro-vegetativ (hipersimpaticotonia subiectului);
-de labilitatea umoral (ex.: tetania);
-evident, de strile premorbide ale organelor vitale
(ex.:ischemia miocardului)
Necropsia alb oblig deci la explicarea fiziopatologic a
accidentului produs, tiut fiind c excitarea vagului, ca n lovirea
abdomenului, produce oprirea cordului n diastol (reflex Golz),
excitarea laringelui superior produce oprirea respiraiei (reflex
Holmgren), puncia pleural poate produce reflexul de inhibiie
respiratorie.
Ipoteze patogenice: