Tulburarile nevrotice.

Tulburarile
de personalitate.
Tulburarile de control al impulsurilor
 Tulburarile nevrotice
Tulburarile fobice Agorafobia, Fobia Sociala,
Fobii specifice
Anxietatea generalizata
Atacul de panica
Tulburarea mixta anxioasa-depresiva
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarea disociativa-conversiva
Tulburarea de somatizare
Tulburarea de durere persistenta somatoforma
Neurastenia
 Tulburarile fobice
Fobia = frica patologica cu obiect , in sensul
ca anxietatea fobica este declansata de
anumite obiecte fobogene.
Pacientul poate preciza ce anume ii provoaca
frica
Pacientul recunoaste caracterul patologic,
nejustificat, irational al fobiei sale, dar cu
toate acestea nu poate preveni sau inlatura
voluntar anxietatea sa fobica
 Caracteristicile sdr fobic
Situatie fobogena
Atac de panica in situatia fobogena
Conduita de evitare sau securizare
Anxietate anticipatorie in cazul in care situatia
nu poate fi evitata
 Agorafobia
Fobia de spatii publice largi, deschise, dar si de
multime, de calatorii solitare , chiar de mersul
obisnuit pe strada , dincolo de poarta casei.
Pacientul se simte in nesiguranta , crede ca i se va
face rau, va lesina, va fi abandonat fara sa i se dea
asistenta
Conduita de securizare va apela la alte
persoane sa il insoteasca
Conduita de evitare nu va mai parasi domiciliul
 Fobia sociala
Frica exagerata si irationala de a vorbi in public,
de a manca in public, de a intalni persoane noi,
frica de a participa la intalniri, la reuniuni cu
persoane necunoscute
Pacientul se teme sa centreze atentia, sa fie privit
in ochi, sa nu roseasca in public, sa nu zica sau sa
faca ceva care l-ar expune ridicolului public si i-ar
scadea stima de sine
Debut in copilarie
Evolutie cronica
Complicatii : depresie, alcoolism secundar
 Fobii specifice
Tablou clinic : sdr fobic
Claustrofobia = frica de spatii mici, inchise
Acrofobia =fobia de inaltime
Zoofobia = frica de animale ( insecte, caini, serpi ,
sobolani etc)
Hemofobia = Fobia de sange
Fobia de injectii
Ablutofobie = frica de a face baie
Nictofobia = frica de intuneric
Odontofobia = fobia de dr. stomatologi
 Tulburarea anxietatii generalizate
Anxietatea = frica patologica fara obiectinsotita
de semne somatice care indica hiperactivitatea
sistemului nervos autonom
Pacientul nu poate preciza ce ii produce frica
Debut = adultul tanar
Mai frecventa la femei
Episoade anxioase alternand cu perioade
asimptomatice
Durata episodului : 6 luni
Complicatii : alcoolism secundar sau abuz de
benzodiazepine, depresie, atacuri de panica
 Tablou clinic :
Simptome psihice :
- Anxietate ( senzatie de frica)
- Tulburari de memorie si concentrare ( mnezico -prosexice)
- Hipervigilenta
- Ingrijorare marcata
- Tensiune intrapsihica
- Incapacitate de relaxare
- Iritabilitate
- Insomnie de adormire, cosmaruri anxioase, somn
superficial cu treziri frecvente
- Oboseala matinala
- Neliniste psihomotorie accentuata vesperal
- Tresariri la zgomote, sonerie, telefon
- Senzatii de nod in gat
Semne somatice :
- Tremor, tresariri musculare, tensiune musculara
- Dureri lombare, cefalee, dureri intercostale in
punct fix
- Dispnee/ hiperventilatie
- Roseata / paloare
- Tahicardie, palpitatii
- Transpiratii
- Maini reci
- Diaree
- Xerostomie ( uscaciunea gurii )
- Mictiuni frecvente
- Parestezii
- Dificultati de deglutitie
 Tratament TAG
Benzodiazepine
alprazolam, medazepam, lorazepam
SSRI (inhibitorii selectivi ai recaptarii
serotoninei) : citalopram, sertralina, fluoxetina
Hipnotice
Psihoterapeutic :
-Programe de relaxare (psihica si musculara)
- Meloterapie
 Tulburarea atacurilor de panica
Atacul de panica = criza paroxistica de frica intensa
Poate fi de sine statator sau asociat cu anxietatea ,
depresia
Debut : adultul tanar
Mai frecventa la femei
Evolutie : episoade recurente ce alterneaza cu perioade
asimptomatice
Dg = peste 4 atacuri de panica intr-o luna
= sa fie imprevizibile ( nedeclansate de un obiect,
situatie, conflicte, subst psihoactive , boala organica )
= frica de a nu avea noi atacuri de panica (frica de
frica )
Complicatii : Depresie, alcoolism, hipocondrie
Taboul clinic :
Simptome psihice :
- Frica de moarte iminenta
- Frica de a pierde controlul
- Frica de a innebuni
- Derealizare sau depersonalizare
Simptome vegetative :
- Palpitatii, tahicardie, transpiratii, valuri de
caldura, tremuraturi
Simptome toracice si abdominale sau neurologice:
- dispnee, dureri, discomfort abdominal
- Parestezii
- Senzatie de lesin, lipsa de aer, sufocare
Comportament : inhibitie psihomotorie sau
neliniste => agitatie psihomotorie
 Tulburarea mixta anxioasa- depresiva

Simptomele de anxietate i depresie

sunt prezente concomitent
Niciunul nu este predominant
Diagnostic diferenial
comorbiditatea depresie/anxietate
 Tulburarea obsesiv-compulsiva
Prevalenta : 2-3%
Prevalenta femei=barbati
Debut : 20 ani
- copilarie : baieti
Evolutie cronica
Complicatii : depresie, anxietate, suicid,
izolare
 Tulburarea obsesiv- compulsiva
Obsesia = traire care paraziteaza constiinta
individului
= are un caracter intruziv, recurent,
persistent si este irationala
= produce suferinta si anxietate
= pacientul ii recunoaste caracterul
patologic si lupta impotriva ei dar nu reuseste sa
scape
Obsesiile pot fi : idei absurde, linie melodica,
ganduri , imagini ( din memorie sau neoformate)
Obsesii particulare : obsesia fixitatii pozitiei
spatiale a lucrurilor din casa
 Compulsii = acte comportamentale
Au caracter repetitiv, stereotip, sunt inutile, fara sens
(ritualuri)
Detensioneaza pacientul ( reduc anxietatea generata
de obsesii, dar nu pentru multa vreme deoarece apare
indoiala efectuarii corecte a actului compulsiv)
De obicei se asociaza cu obsesiile, dar pot fi si de sine
statatoare
Ritualul se desfasoara in aceeasi ordine, iar daca este
intrerupt il reia de la inceput
Exista compulsii de spalare, de verificare, de numarare
, de rugaciune, de evitare, rostirea anumitor cuvinte,
fraze
Ritualurile sunt consumatoare de timp astfel incat
scad randamentul si productivitatea individului
 Impulsiunile obsesive tendinte la acte In
general absurde, blasfemiatoare, auto sau
heteroagresive, dar pe care subiectul nu le pune
niciodata in practica ( pacientul traieste frica de a
nu trece la act)

Atat obsesiile cat si compulsiile sunt straine egoului

si produc anxietate daca li se rezista
Forme clinice : TOC :obsesii + compulsii
TOC : obsesii
TOC : compulsii
Dg diferential : Tulburarile de control al
impulsurilor
- toxicomanii
- bulimia nervoasa
- schizofrenie
 Etiopatogenie TOC
Factori genetici
F psihologici :
Teoria vulnerabilitate- stres ( personalitatea anakasta, parinti hiperprotectivi)
Teoria nvrii:
Std 1. condiionarea clasic: stimulii neutrii (cuvinte, imagini) sunt asociai
cu anxietatea devenind stimuli condiionai
Std. 2. condiionarea operant: persoana descoper c o anumit aciune
reduce anxietatea ce nsoete gndul obsesiv, dezvoltnd compulsii i
ritualuri. Dac acestea sunt eficiente vor fi utilizate mai departe.

Anatomopatologic:
-Afectarea lobului frontal
-Afectarea ganglionilor bazali (nc. caudat)
-Afectarea sistemului limbic (cingulum)
- La nivelul acestor formaiuni PET a pus n eviden o cretere a fluxului
sanguin i a consumului de glucoz
Fiziopatologic:
-Disfuncie serotoninergic (impulsivitate)
 Tratamentul TOC
Medicamentos : Antidepresive, anxiolitice,
hipnotice, antipsihotice
Psihoterapie
- Terapia cognitiv-comportamentala
- Expunere gradata la situatii sau obiecte care
determina obsesia si reducerea gradata a
timpului acordat ritualului compulsiv .
 Tulburarea conversiv- disociativa
Pierderea parial sau total a
integrrii normale dintre amintiri,
contiina identitii, a propriilor
senzaii, a controlului micrilor
Origine psihogen, asociat cu
psihotraume
Ex. fizic - normal
Tulburarea conversiva disociativa
Simptome disociative:
Amezia disociativ
= pierderea memoriei selectiv pentru evenimente puternic ncrcate emoional
(traumatice)

Fuga disociativ:
= Prsirea domiciliului sau a locului de munc, fr scop, dup un eveniment
stresant (frustrare, eec), n afara zonei obinuite de deplasare a subiectului
= Stare crepuscular cu ngustarea cmpului de contiin i acte automate
= E posibil interaciunea social minimal
= Comportamentul cvasinormal
= Amnezie global cu sau fr asumarea unei alte identiti

Stuporul disociativ
= Diminuarea profund/absena micrilor voluntare i a rspunsului la stimuli externi
(lumin, zgomot, tact)
= Nu exist cauz somatic
= Psihotraum recent
= Dg. diferenial schizofrenia catatonic, stuporul din depresie
 Simptome conversive
(pseudo-neurologice)
Mutism
Cecitate, diplopie
Disfagie (globus hystericus)
Afonie
Surditate
Anestezie n oset sau mnu
Paralizie cu reflexe pstrate
Parestezii
Tremor generalizat
Tulburri de echilibru
Crize pseudo-epileptice (cdere teatral fr
lovire,convulsii dezordonate, fr mucarea limbii, fr
emisie de materii fecale, fr pierderea cunotiinei
.
 Tulburarea conversiva-disociativa
Diagnosticul este unul de excludere (mai
ales a bolilor neurologice)
= epilepsie parial complex cu
automatisme motorii,
= criz epileptic grand mal,
= deficite senzoriale i motorii de cauz
neurologic sau toxic
 Tulburarea conversiva-disociativa
Elemente ce faciliteaz diagnosticul:
Structur histrionic de personalitate
Prezena unei tere persoane
Tolerana paradoxal (detaare afectiv
inexplicabil n raport cu severitatea
deficitelor)- la belle indiference
Sugestionabilitatea mare a subiecilor permite
mbogirea tabloului clinic prin sugestie
negativ sau dispariia simptomelor prin
sugestie verbal uneori armat prin injectarea
unei substane placebo.
 Tulburarea de somatizare
Simptome corporale
= multiple
= variate
= imprecis localizate
= persistente
= recurente
= fara fundament organic
 Tulburarea de somatizare

4 clase:
Simptome gastro-intestinale: grea, vom,
balonare, diaree
Simptome algice: cefalee, durere toracic,
abdominal, de
spate, la urinat, la activitatea sexual, la
menstruaie, la
articulaii, la extremiti, durere rectal
Simptome sexuale: pierderea apetitului
sexual, disfuncie erectil sau ejaculatorie,
cicluri neregulate, hipermenoree,
Simptome neurologice: paralizie, parez,
anestezie, parestezie, amnezie,
afonie,cecitate, surditate, disfagie
 Cauzele tulburarii de somatizare sunt:
Psihosociala- teoria psihanalitica
conceptualizeaza tulburarile somatoforme ca
traduceri in limbajul corporal a unor conflicte
intrapsihice; simptomele fiind explicate prin
supresia furiei catre altii cu intoarcerea furiei
catre self. Stima de sine este scazuta frecvent.
Teoria invatarii- proiectarea tensiunii psihice pe
un organ este intalnita intr-o experienta
anterioara.
Uneori se identifica cu un parinte care joaca rolul
de bolnav.
Genetica antecedente familiale semnificative
 Tulburarea de somatizare
Debut sub 30 ani
Prevalena la femei e mai mare ca la
brbai.
Evoluie cronic oscilant
Complicaii:
= Abuz de medicamente
= Operaii multiple
= Anxietate
= Depresie
= Hospitalism
 Tulburarea de durere persistenta
somatoforma

Durere persistent, sever, cu afectarea

funcionrii
Nu exist o afeciune somatic
Psihotraum
Solicitarea ateniei apropiailor, personalului
medical
 Neurastenia
Triada : astenie, cefalee, insomnie
Astenia = senzatie de rau corporal , mai
accentuata dimineata la trezirea din somn, se
reinstaleaza seara
Cefaleea : nu e o durere reala, ci o stare de jena
la nivelul capului ( ma apasa, ma tine, ma
furnica, ma strange , simt raceala, caldura )
Insomnia : de adormire datorita unei stari de
vigilitate crescuta , somn neodihnitor cu treziri
frecvente ( m-am trezit mai obosit decat m-am
culcat)
 Tulburarile legate de stres
Reactia acuta la stres
Tulburarea de stres posttraumatica
Tulburarea de adaptare
 Reactia acuta la stres
Tulburare tranzitorie 2-3 zile (de obicei ore)
Fr alt patologie psihiatric aparent
> 1 lun
Iniial, uluire, perplexitate, ngustarea
contiinei i ateniei, dezorientare
Panic (tahicardie, transpiraii etc.)
Amnezie parial sau complet
Dac simptomele > 1 lun, se reconsider dg.
Tulburarea de stres posttraumatica
Reacie ntrziat (amnat) la un stres
Eveniment catastrofic, extrem de amenintor (ptr. oricine)
Trsturi tipice:
Retrirea repetitiv a evenimentului ("flashbacks")
comaruri
Detaarea de alte persoane
Anhedonia
Evitarea activitilor sau a situaiilor care au legtur cu trauma
Hipervigilen
+/-
Insomnie
Anxietate/depresie
Ideaie suicidar
Dureaz sptmni/luni
Reversibil de obicei
 Tulburarea de adaptare
O schimbare semnificativ n via
Doliu, separare, migrare, refugiu, schimbarea colii,
eec, pensionare etc.
Vulnerabilitatea individual f. important
Dispoziie depresiv, anxietate, lipsa unor planuri de
viitor
Tulburri de comportament, mai ales la adolesceni

Sinonime:
oc cultural
Reacie de indurerare
Spitalizarea la copil
 Tulburarile de personalitate
Personalitatea = modul constant de a simti,
gandi, actiona si reactiona al unui individ
Personalitatea se formeaz nc din
copilrie i se ncheie dup adolescen
Dup 18- 25 ani se consider
personogeneza ncheiat
Un diagnostic de tulburare de personalitate
se poate pune doar dup vrsta de 18 ani
 Caracteristicile generale ale
tulburarilor de personalitate
Trasaturile de personalitate sunt accentuate excesiv si
global
Comportament maladaptativ ( ce afecteaza
functionarea individului in familie, in societate, sau la
locul de munca) , rigid (inflexibil) si durabil =>predictibil
Egosintonie ( persoana este multumita cu sine insasi )
Vulnerabilitate pentru alte tulburari psihice
Patoplasticitate ( modifica tabloul clinic al unei boli)
Alloplasticitate: subiectul nu simte nevoia s se
schimbe, ci ncearc s-i fac pe alii s se
adapteze la propria personalitate
 TREI CLUSTERE (GRUPRI)

Cluster A (al bizarilor): TP paranoid, TP

schizoid

Cluster B (al extravaganilor): TP histrionic,

TP instabil emoional, TP antisocial

Cluster C (al nesigurilor): TP anankast,

TP anxios evitant, TP dependent
 TP DE TIP PARANOID
1. Megalomanie
2. Sensibilitate mare la critic
3. Tendina la ranchiun i rzbunare
4. Suspiciozitate
5. Hipervigilen (nu se confeseaz nici
prietenilor)
6. Interpretativitate: subiectul are tendina de
a interpreta totul n defavoarea sa.
7. Tenacitate n lupta pentru drepturile proprii
8. Comportament revendicativ, cverulent,
procesoman
 TP DE TIP SCHIZOID
1. Dezinteres pentru relaii strnse sau intime
2. Indiferen la critic sau laud
3. Excentricitate, noncoformism
4. Via solitar
5. Rceal afectiv
6. Preocupare pentru fantezii i introspecie
7. Preferin pentru activitile solitare i
abstracte
 TP DE TIP HISTRIONIC
1. Nevoia de a fi n centrul ateniei, de fi admirat,
iubit: egoism de tip captativ cu slab capacitte de
transfer afectiv
2. Sociabilitate superficial (prieteniile se fac uor
i tot la fel se pierd)
3. Superficialitatea afectiv cu labilitate emoional
4. Toleran redus la frustrare cu hiperemotivitate
(exagerare n exprimarea emoiilor), plns facil
5. Sugestionabilitate
6. Comportament teatral, manipulator afectiv
(uneori antaj afectiv prin parasuicid), seductor
de atragere a ateniei asupra sa
 TP DE TIP INSTABIL-EMOTIONAL
Tipul impulsiv: instabilitate emoional+ lipsa controlului
impulsurilor

Tipul borderline:
1. Relaii interpersonale strnse i intense
2. Eforturi disperate de a evita un abandon real sau imaginar
3. Impulsivitate cu potenial de autovtmare (cheltuieli
excesive, sex, abuz de substane, bulimie, ofat imprudent)
4. Instabilitatea imaginii de sine
5. Instabilitate afectiv cu reacii afective intense (euforie,
anxietate, iritabilitate, furie)
6.Comportament de autovtmare, tentative, ameninri cu
suicidul
7.Sentiment de gol interior, ideaie paranoid
 TP DE TIP DISOCIAL (ANTISOCIAL)
1. Dispre pentru drepturile i sentimentele
celorlali
2. Dispre fa de legi i normele sociale cu
violarea acestora
3. Utilizarea minciunii, intrigilor, antajului,
complicitilor n vederea obinerii profitului
personal
4. Iresponsabilitate la locul de munc (nu se poate
adapta, schimb numeroase locuri de munc, n
familie (prsirea partenerei i copiilor)
5. Toleran redus la frustrare i impulsivitate
6. Agresivitate
7. Incapacitatea de a simi remucare i de a
nva din pedepse
TP ANAKASTA ( PERFECTIONISTA)
1.Standarde exagerate autoimpuse (perfecionism
inhibant) i impuse i celorlali
2. Devoiune pentru munc (nejustificat din punct de
vedere material) n dauna timpului liber (hobby, relaii
interpersonale)
3. Aderen la conveniile sociale i normele morale
4. Neputina de a se dispensa de obiecte inutile
5. Parcimonie
6. Reticen de a-i delega responsabilitile
7. Autoritarism i verificarea subordonailor
8. Rigiditate
9. Controlul exprimrii emoiilor
 TP ANXIOS- EVITANTA
1. Preocupare excesiv i fric de a fi rejectat i
criticat
2. Sentimente de inferioritate, de inadecvare n plan
social
3. Reticen n a lega relaii interpersonale dac nu
e sigur c e plcut
4.Reticen fa de relaiile intime
5. Inhibiie n relaiile interpersonale noi
6. Reticen n a-i asuma riscuri sau
responsabiliti
7. Evitarea activitilor ce implic relaii
interpersonale
 TD TIP DEPENDENT
1. Nencrederea n capacitile proprii
2. Dificultate n luarea deciziilor fr supervizarea sau de
a iniia proiecte proprii
3. Nevoia ca alii s-i asume responsabilitatea pentru el
4. Sentiment de neajutorare atunci cnd trebuie s ia
singur deciziile
5. Incapacitate de a-i exprima dezacordul sau
acceptarea unor
sarcini neplcute pentru a obine sau a evita pierderea
suportului din partea celorlali
6. Cutarea nentrziat a unei noi relaii de supervizare
atunci cnd
precedenta se destram
7. Preocupare nejustificat, fric de a nu fi lsat s se
descurce pe
cont propriu.
 TULBURARILE DE CONTROL AL
IMPULSURILOR
Nu rezista impulsurilor , pulsiunilor sau
ademenirilor de a face ceva daunator pentru
ei sau pentru altii
Inaintea actului simt tensiune sau excitatie
crescanda
Dupa act simt placere , satisfactie sau libertate
+/- remuscari, vinovatie sau reprosuri fata de
sine
 Categorii:
Tulburarea exploziva intermitenta
Kleptomania
Jocul patologic de noroc
Piromania
Tricotilomanie
Tulburare de control al impulsurilor nespecificata
in alt mod ( cumparaturile compulsive, adictia la
internet, comportament sexual compulsiv)
 Tulburarea exploziva-intermitenta
Episoade agresive
Incapacitatea de a rezista impulsurilor
agresive => acte agresive , distrugere de
bunuri
Agresivitate disproportionata fata de orice
stresori psihosociali precipitanti
Mai frecventa la barbati
Poate creste ca severitate cu timpul
 Kleptomania
Repetate shoplifting-uri sau furturi
Obiectele furate nu sunt necesare pentru uzul personal
si nu sunt furate pentru valoarea lor baneasca
Senzatie crescanda de tensiune imediat inaintea
comiterii furtului
Placere , gratificare sau usurare la comiterea furtului
Furtul nu este comis pentru a exprima furie sau
razbunare
Mai frecventa la femei
Dg dif : furtul obisnuit
Frecvente arestari pentru furt din magazine
 Jocul patologic de noroc
Preocupare majora
Trebuie sa joace sume din ce in ce mai mari pentru a
obtine excitatia dorita
Repetate eforturi lipsite de succes pentru a controla ,
reduce sau inceta sa mai joace
Este nelinistit sau iritabil cand nu are resurse financiare
pentru joc
Jocul este un mod de a se indeparta de probleme sau
de a inlatura o dispozitie disforica
Dupa ce a pierdut banii , adeseori se intoarce a doua zi
sa isi ia revansa
Mint familia, terapeutul si pe altii pentru a ascunde
gradul de implicare cu jocurile de noroc
Pot comite acte ilegale pentru a obtine banii de joc
 Piromania
Punerea de foc deliberata si intentionata , in
mai mult de o singura ocazie
Tensiune inaintea actului
Placere , gratificare la asistarea urmarilor
Fascinatie, curiozitate, interes, atractie fata de
foc si de contextele situationale ale focului (
accesorii, utilizari, consecinte )
Incendierile nu se fac in scop de castig
material, razbunare, ideologii social-politice,
pentru a ascunde activitate criminala, etc)
 Tricotilomania
Smulgerea compulsiva a firelor de par, care
produce zone depilate ( alopecie areata)
Mai frecventa la femei
Senzatie crescanda de tensiune imediat
inaintea smulgerii firelor de par sau atunci
cand incearca sa reziste acestui comportament
Placere , gratificare sau usurare dupa
smulgerea firelor de par
Remisiuni si exacerbari
 TRATAMENT
Medicamentos : anxiolitice, antidepresive,
timostabilizatoare
Psihoterapie suportiva
Psihoterapie orientata catre constientizare
Hipnoza