Accidente

transfuzionale
Clinica de Hematologie SUUB
definitii
Imunizare-raspunsul organismului la un
antigen strain
Allo-imunizare- imunizare in cadrul aceleeasi
specii
Antigen substanta chimica straina
organismului care poate det un raspuns
imun
Ac sau Ig- proteine care se fixeaza specific
pe antigen
Definitii

grupe sanguine eritrocitare-antigene

allotipice pot fi localizate :
pe membrana celulara
celulare si solubile (A,B,H)
solubile si absorbite pe membrana er
(Lewis)
Definitii
functie de repartitie:
la toate speciile sau la anumite specii
la anumiti indivizi- antigene private
la toti indivizii- antigene publice
sisteme de grupe sanguine:
ex sistemul ABO, sist Rhesus-ansamblu
de grupe sanguine reunite pe linie
genetica
 Determinarea antigenelor-de regula
prin reactii de aglutinare (celulele
purtatoare de Ag sunt puse in contact
cu serul care contine ac specifici)
Sistemul ABO

Ag se gasesc pe eritrocite sau pot fi

secretate in saliva de celulele mucoase
(secretori)
Genele A si B induc sinteza unei enzime
(glicosiltransferaza) care fixeza sau nu o
grupare glucidica pe o matrice proteica (H)
Antigenele sist ABO: trei allele A,B, O care
det 4 fenotipuri A (AA sau AO), B (BB sau
BO), AB (AB), O(OO).
Sistemul ABO
Anticorpii sistemului ABO:
Anticorpii naturali sau regulari-natural si
constant, un subiect lipsit de Ag (B )poseda
ac anti B
Ac naturali sunt de tip Ig M, aglutinanti in
mediu salin la 4C
A anti B
B anti A
O- anti A si B
Sistemul ABO

Determinarea se face obligatoriu prin 2

metode, concomitent
1.identificarea Ag de pe eritrocite
(metoda Beth-Vincent)
2.identificarea ac serici (naturali)
(metoda Simonin).
Sistemul Rhesus
Ag sunt prezente pe er, leucocite, plachete
si anumite tesuturi
Genetica: 3 gene pe un cromozom =haplotip
Genotip= 2 haplotipuri
D, Cc, Ee
Determinarea: hematii de studiat + ser anti D
standard
Determinarea C, c, E, e, se face in anumite
situatii (det fenotip).
Sistemul Rhesus
In practica curenta, determinarea sist
Rhesus standard (Ag D) este suficienta si
permite clasificarea indivizilor in Rh pozitivi
si Rh negativi.
Spre deosebire de sist ABO, nu exista ac
naturali in plasma
Ac apar numai dupa imunizare ac de tip
imun
Este suficienta determinarea Ag eritrocitare
Alte Ag eritrocitare

Alte antigene eritrocitare cu

importanta transfuzionala:
Kell (K, k)- ac anti Kell imuni apar rel
frecvent- hemoliza
Duffy-ac de tip imun, apar rar, pot fi
periculosi.
Kidd- ac de tip imun; apar rar.
Accidente si incidente
transfuzionale
Transfuzia se poate asocia cu reactii severe,
cele mai frecvente fiind cele imune date de
incompatibilitatea in diverse sisteme de grup
sanguin
Se transfuzeaza: sange integral, concentrat
eritrocitar, trombocitar, mai rar concentrat
leucocitar, PPC, crioprecipitat, concentrat de
FVIII, concentrat de complex protrombinic,
concentrat de fibrinogen.
Accidente transfuzionale

Accidente imediate- imune si nonimune:

hemoliza, soc septic (transfuzia de sange
contaminat), r. alergice, r. frison
hipertermie, EPA de supraincarcare, EPA
lezional, metabolice- supraincarcare cu citrat
sau potasiu
Accidente intarziate
Complicatii tardive: hemosideroza
Accidente intarziate

Imunologice: icter hemolitic

postransfuzional, transfuzia ineficienta,
purpura posttransfuzionala, R grefa
contra gazda, alloimunizarea.
Infectioase: hepatite virale post-
transfuzionale (A, B, non A ), lues,
agenti bacterieni; bruceloza,
ricketioza, babesioza.
Teste pentru donator

Ag HBs
Ac anti HCV
Anti HIV1, anti HIV2
Ac anti HTLV I,II
Ac anti treponema pallidum
Accidente hemolitice

declansate de ac naturali regulari

(eroare ABO) sau ac iregulari (naturali
sau imuni)

poate avea 2 aspecte:

hemoliza intravasculara
hemoliza extravasculara
Accidente transfuzionale

este important sa observati pacientul

cel putin primele 15 minute de la
inceputul transfuziei pentru a detecta
primele semne clinice date de
incompatibilitatea transfuzionala sau
contaminarea bacteriana
Incompatibilitate in
sistemul ABO
Fixarea ac (anti A, anti B) pe antigenul
eritrocitar omolog - hemoliza
intravasculara
Ac de tip IgM fixatori si activatori de
complement la 37C
R f severa cand er. de grup A sunt
infuzate unui pacient cu grup O
Consecinte: soc, CID, IRA - min, ore
Incompatibilitate in sist
ABO
Manifestarile apar in primele min
clinic: stare de rau, anxietate, constrictie
toracica, durere lombara, frison, febra,
hipotensiune
hemoglobinurie, oligo-anurie; icter dupa
cateva ore
Sangerare la nivelul punctiei venoase si a
plagii operatorii (in panza) - pacient sub
anestezie generala
Accidente hemolitice date
de alti ac decat sist ABO
Forme usoare sau tardive de hemoliza
Frecvent mecanism extravascular

Clinic se pot exprima ca:

icter a 2-a zi, sau dupa cateva zile

anemie intre z8-z10

transfuzie prost tolerata; frison, hipertermie

transfuzie ineficienta
Accidente hemolitice date
de alti ac decat sist ABO
Aceste reactii pot fi det de prezenta
altor ac in sangele primitorului: anti Rh
D, Rh E, Rh c, si anti K (Kell)

Ag Jk (Kidd) si Fy (Duffy) activeaza

complementul si dau reactii de
hemoliza intravasculara severa.
R hemolitice intarziate

Pacienti imunizati anterior de o

transfuzie sau sarcina
Nivelul pretransfuzional de ac este f
scazut si ac nu pot fi detectati
Dupa transfuzia de hematii cu acest
Ag, apare un raspuns imun secundar,
creste nivelul de ac, si apare hemoliza
tardiva (z5-z10)
Conduita in fata reactiilor
transfuzionale
Intreruperea transfuziei la primele
simptome
Recoltarea de probe de sange de la bolnav
Pev pacientului cu SF, sol macromoleculare
Se verifica identitatea pacientului
Se trimite la lab de imunohematologie:
1. Foaia de observatie clinica asupra accidentului
2. Proba de sange pretransfuzional si din
momentul accidentului
3. Unitatea de sange transfuzata
Conduita R transfuzionale

Supraveghere TA, puls , frecventa

respiratorie, diureza
Preventie acidoza (bicarbonat)
Supraveghere hemostaza (CID)
IRA- dializa
Soc prin transfuzie de sange
contaminat
contaminarea bacteriana rara, dar cu
mortalitate mare.
Germenii Gram neg. de la donator pot
contamina sg cu dezvoltare lenta la 4C
Tablou clinic febra inalta 39-40C la
inceputul transfuziei, frison, soc endotoxinic,
+/-CID, posibil stop cardiac.
Transfuzia contaminata

Conduita preventiva: eliminarea

donatorilor care prezinta infectii
Asepsie cutanata riguroasa la recoltare
Conservare la 4C
Manipulare sterila
Nu se incalzeste unitatea de sange
care nu poate fi utilizata
Transfuzie contaminata
Se trimite la lab bacteriologie pt ex direct si
pt. hemoculturi, punga de sange si probe de
la pacient
Tratament:
se opreste imediat transfuzia,
se initiaza masuri de resuscitare,
antibiotic iv cu spectru larg.( cefalosporina +
aminoglicozid), HHC.
Tt complicatiilor: CID, IRA.
Reactii de hipersensibilitate
de tip imediat
Pot sa apara la 30-90min dupa transfuzia de
sange/componente
Ac anti IgA prezenti in plasma unor pacienti cu
deficit de IgA si care au fost sensibilizati in prealabil
Reactii usoare: urticarie, eritem, eruptie maculo-
papulara, edem periorbital
Reactii severe: bronhospasm, hipotensiune

CONDUITA
Se opreste transfuzia

Hidrocortizon 100mg, antihistaminic iv, adrenalina

1ml 1:1000
Reactii imunologice
nonhemolitice
1. Izoimunizare antileucocitara
a. Sd frison-hipertermie se adm antitermic
b. EPA fara supraincarcare circulatorie
2. Izoimunizare antitrombocitara
a. transfuzie de trombocite ineficienta
b. Purpura posttransfuzionala tardiva
Apare la 5-7zile, mai frecvent la femei multipare
Determinata de alloac. specifici antiplachetari
Poate fi severa, Tr asociate cu sangerari
Conduita: Ig iv, plasmafereza.
EPA lezional

Accident rar, dar extrem de grav

2 componente sanguine sunt
incriminate: leucocitele si PPC
Clinic: frison, hipertermie, tuse seaca,
dispnee, durere toracica, tahicardie,
cianoza
EPA lezional

Conduita preventiva: produse

deleucocitate
Conduita curativa:

-Oprirea transfuziei
-HHC iv
-Transfer urgent in serviciul de
reanimare (suport respirator)
Preventie

Folosirea de filtre pt reducerea

leucocitelor din transfuzia de hematii
sau concentrat plachetar
Indicatia de a folosi produse/fractiuni
de sange deleucocitate
Se reduce imunogenicitatea transfuziei
data de dezvoltarea ac anti HLA, riscul
transmiterii de CMV, si a r. febrile.
Reactii nonimune

EPA de supraincarcare
1. Supraincarcarea volemica - risc crescut la
persoane in varsta, +/- afectare cardiaca
cand se adm sg integral/MER

Simptome: dispnee, tuse-tablou de EPA

Tratament: se opreste transfuzia, se adm
diuretic, O2
 Accidente metabolice-
supraincarcarea cu citrat
Exceptional in practica transfuzionala
Transfuzie masiva sau f rapida
Parestezii, tremor muscular, bradicardie,
hipotensiune, QT prelungit, T aplatizat
Cauza: citratul utilizat ca anticoagulant
complexeaza Ca din plasma
Reactii tardive

1.Supraincarcarea cu Fe
-Clinic devin simptomatici dupa ani de
transfuzii (hemocromatoza sec)
-Preventie: folosirea de chelatori de Fe
desferioxamina
2.Infectii transmise prin sange