 Economisirea reprezintă procesul de reţinere din

venituri a ceea ce rămâne după consum.

 Diferența dintre venituri și consum o
constituie economiile.
 Acestea sunt sumele de bani care rămân la
dispoziția menajelor după consum.
 Legat de aceste sume economisite , se pune
problema păstrării în siguranță a banilor.
 Este vorba de siguranţă faţă de:
A) ameninţări extraeconomice(furturi, calamităţi)
B) ameninţări dinspre factori economici
- deprecierea banilor provocată de inflaţie
- schimbarea banilor (punerea în circulație de
bancncote și monede noi, modificare de
valoare,denominare etc.) Acestea sunt situații în
care banii își pierd valabilitatea, sunt scoși din
circulație , locul lor fiind luat de bani noi.
 Scopul economiilor îl reprezintă de regulă:
 - investiţiile viitoare
 - situaţiile neprevăzute (pentru care uneori sunt
angajate asigurări, alteori nu și atunci costurile
lor trebuie suportate din economii).
 Siguranţa banilor trebuie înţeleasă în dublu sens:
 - siguranţa fizică
 -siguranţa valorică, menţinerea valorii, a puterii de
cumpărare a banilor sau siguranţa faţă de depreciere
 Una dintre modalităţile cele mai frecvente de
păstrare a economiilor pentru persoane fizice o
reprezintă depozitele bancare.
 Pe piaţa monetară, nu numai că economiile pot fi
păstrate în siguranţă, dar depozitele bancare sunt şi
aducătoare de dobândă.
 Dobânda poate fi simplă sau compusă.
 Există următoarele situații :
 - depuneri la termen cu ridicare periodică a dobânzii
(se calculează ca dobânda simplă)
 - depuneri cu capitalizare (se calculează ca dobândă
compusă, aduc un câştig mai mare, dar presupun că
dobânda să nu fie ridicată o perioadă determinată-
conform angajamentului contractual) .
 Principalul dezavantaj al dobânzii compuse
este acela că posesorul depozitului nu poate
retrage bani din depozitul respectiv pe o
anumită perioadă.
 Venitul obținut din depozitele bancare este
dobânda.
 Aceasta, în funcție de modul în care s-a
realizat depozitul , poate aduce un venit mai mare
sau mai mic.
 Deci, nu poate fi indiferent modul în care
decidem să realizăm un depozit bancar.
 Ce facem cu economiile acumulate?
 Le păstrăm în siguranţă, sau le investim în produse
care să aducă un câştig?
 Din această perspectivă există mai multe variante
între care trebuie să alegem.
 Care sunt criteriile alegerii?
 -maxim de siguranţă?
 -minim de risc?
 -maxim de câştig la o sumă economisită/investită?
 Primul dintre scopurile pentru care s-a făcut
depozitul bancar este acela de a feri economiile
de depreciere.
 Pentru realizarea acestui obiectiv este
necesar ca rata dobânzii la depozite să fie mai
mare decât rata inflaţiei.
 Dacă luăm de exemplu anul 2006, putem
constata că, în timp ce rata dobânzii s-a
menţinut între 6,25% şi 7% pentru depozite în
RON, rata inflaţiei , aşa cum s-a precizat de
către instituţiile abilitate, a fost de 3,9 %.
 Dar, atenţie, nu toată dobânda calculată
rămâne la dispoziţia posesorului său.
 Dobânda, ca orice formă de venit, se
impozitează.
 În ultimii ani, cota de impozitare , unică de
altfel pe economie , a fost şi pentru dobândă de
16 %.
 Aşadar, dacă doriţi să vă calculaţi câştigul
din dobânzi, nu uitaţi de rata inflaţiei, apoi de
impozitul pe venit.