Tema: Viticultura ca ramură.

16.1 Importanţa economică a viticulturii

ca ramură.

16.2 Particularităţile de înmulţire a viţei

de vie.

16.3 Particularităţi în organizare

teritoriului pepinierii( şcolii) viticole.
16.1 Importanţa economică a viticulturii
ca ramură.
Obiectivul de bază a ramurii - cultivarea viţei de vie cu
obţinerea de producţii cu caracteristici dietetice şi
curative, aplicate pe larg în alimentaţie.

 Ca cultură agricolă, viţa de vie posedă de o înaltă

plasticitate ce permite de a fi cultivată pe suprafeţe de
terenuri mai puţin favorabile pentru cultivarea altor
plante de cultură( terenuri în pantă, soluri nisipoase).

 Viticultura ca ramură posedă de o înaltă eficienţă

economică, depăşind culturile de câmp de 15-20 ori
după eficienţa economică.
 În structura suprafeţelor de terenuri agricole din R.
Moldova, viticulturii îi revine o cotă procentuală de
10%, însă asigură 25% din valoarea producţiei
fitotehnice şi formează 35% din venitul total.

 În Programul Strategic de dezvoltare a agriculturii

până în anul 2010, un loc aparte revine procesului de
revitalizare a ramurii viticole.

 Suprafeţele ocupate cu viţa de vie în R. Moldova

constituie cca. 210 mii ha.

 Potenţialul productiv constituie - 7-0 t/ha, cu o

producţie globală de cca. - 1.2 mln tone de struguri
 Din cele mai menţionate sfere de utilizare a viţei de vie
putem enumera:
 consumul strugurilor în stare proaspătă;
 materie primă în industria de prelucrare a strugurilor la
obţinerea:
< şampaniei;
< coniacului;
< sucului;
< siropului;
< bomboanelor;
< dulceţei;
< stafidelor ş.a.
> obţinerea materialului săditor;
> cultivarea viţei de vie în scopuri decorative.
16.2 Particularităţile de înmulţire a viţei de vie
 Metoda vegetativă, cu următoarele variante:
- înmulţirea prin marcote - prevede înrădăcinarea lăstarilor,
fără separarea acestuia de la planta - mamă;
- înmulţirea prin butăşire - care prevede înrădăcinarea unei
porţiuni de lăstar de la planta - mamă, care ulterior se
dezvoltă în o nouă plantă, aplicată ca nou material pentru
plantare;
- înmulţirea prin altoire - considerată una din cele mai
indicate metode de înmulţire la moment, cu aplicarea
componenţilor biologici: altoiul – aplicat la altoirea acestuia
pe alt component biologic ( portaltoi), cât şi a portaltoiului –
componentul biologic pe care vom realiza altoirea.
 Metoda generativă - prevede înmulţirea viţei de vie cu
ajutorul seminţelor cu obţinerea puieţilor, aplicaţi ulterior la
fondarea plantaţiilor de altoi sau portaltoi.
16.3. Particularităţi în organizarea teritoriului
pepinierii( şcolii) viticole.

Pepiniera viticolă este prezentată prin cele 4

sectoare:

 plantaţiile de altoi;

 plantaţiile de portaltoi;

 atelierul de altoire;

 şcoala de viţe.
A. La organizarea plantaţiei – mamă de altoi , cer a
fi realizate următoarele activităţi:

 Selectarea teritoriului .
- bogate,uşoare;
- plane sau cu pantă până la 3 grade;
- protejate de îngheţuri, vânturi reci;
- cu apele freatice profunde.

 Pregătirea teritoriului - prevede realizarea:

- arăturii de desfundare - la adâncimea de 50-60
cm., cu 5-6 luni până la fondarea pepinierii;
- fertilizarea - cu îngrăşăminte organice în doze de
40-60 t/ha, şi a celor minerale în doze de 150-
200kg/ha;

Organizarea teritoriui - prevede fondarea de :

- tarlale - cu suprafaţa de 25-30 ha.;

- parcele - cu suprafaţa de 5 ha.

Plantarea viţei de vie - cu plante altoite de elită, în

direcţia Sud – Nord, sau la curbele de nivel, cu
schema: 2-3 x 1-2m.
 În perioadele ulterioare în cadrul acestor plantaţii
cer a fi realizate următoarele lucrări:

- verificarea denumirii corecte a soiului;

- stabilirea cotei procentuale a soiurilor străine, cu
o clasificare ulterioară a plantaţiilor în cele 3
categorii:
< categoria I - cu soiuri de bază la nivel de 98%
< categoria II - cu soiuri de bază la nivel de 90%;
< categoria III - cu soiuri de bază sub 90% .
- selecţia în masă - prevede indicarea butucilor
destinate colectării coardelor de altoi;
- selecţia fitosanitară - prevede evidenţierea
butucilor – mamă sănătoşi.
 B. Organizarea plantaţiei mamă de portaltoi -
prevede realizarea următoarelor activităţi
*Selectarea teritoriului - care indică următoarele cerinţe: selectarea
solurilor uşoare, bogate, bine încălzite, protejate de vânturile reci,
îngheţuri, cu apele freatice cât mai profunde.

Organizarea teritoriului - prevede împărţirea teritoriului în.

< tarlale - cu suprafaţa de 25-30 ha.;
< parcele - cu suprafaţa de 5 ha.

Pregătirea teritoriului - prevede realizarea arăturii de desfundare la

adâncimi 50-60 cau 60-70 cm..

Fertilizarea - prevede administrarea îngrăşămintelor organice în doze

de 30-40 t/ha şi a îngrăşămintelor de fosfor şi potasiu respectiv în
doze de 120-150 kg/ha

Plantarea viţei de vie cu plante de portaltoi - cu direcţia Sud –

Nord pe terenurile plane, sau la curbele de nivel pe terenurile în
pantă. Schema de plantare: 2,5-3,0x 1,0-2,0 m.
С. Şcoala de viţe - teren destinat pentru plantarea butaşilor
pentru înrădăcinare.

La organizarea scolii viticole,vor fi întreprinse

următoarele activităţi:

Selectarea teritoriului - cu alegerea solurilor plane, sau

cu o pantă uşoară, cu expoziţie Sudică sau Sud – Vestică,
protejat de vânturile reci, solurile fertile, uşoare, cu condiţii
pentru irigare.

Pregătirea solului - prevede realizarea:

< arăturii de desfundare la adâncimi de 40-50 sau 50-60
cm.;
< fertilizarea - care prevede administrarea îngrăşămintelor
organice în doze de 40-60 t/ha şi a celor minerale în doze
de 120- 150 kg/ha de fosfor şi potasiu;
Nivelarea şi bilonarea - peste 2-3 luni
după arătură, cu schema de: 1,0-1,3 m.(
rânduri simple) şi 1,5-1,6 m.( rânduri
duble) cu distanţa între rânduri de 10-
15 cm.

Plantarea - cu butaşii altoiţi, primăvara,

la temperatura solului de peste 12-15
grade.
Întocmirea asolamentelor de 3 şi 4 ani.
 Din procedeele de întreţinere a şcolii de viţe pot
fi executate următoarele:

< lucrarea solului;

< fertilizarea;
< irigarea;
< combaterea bolilor şi dăunătorilor;
< copilitul;
< cârnitul;
< marcarea impurităţilor;
< recoltarea.