Radiodiagnosticul tubului digestiv

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

A SUUB
UMF CAROL DAVILA
 Examenul radiologic
– una dintre cele mai valoroase metode de diagnostic
Indicatii:
Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Tehnici de examinare
Radioscopia sau radiografia pulmonara
Radioscopia si radiografia abdominala simpla
- Pneumoperitoneu
- Nivele hidroaerice
- Ansa santinela
- Aerobilie
- Calcificari pancreatice
- Chisturi hidatice calcificate
Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral

Irigoscopia si irigografia

Examenele cu dublu contrast:

-aer sau gaz cu subst. de contrast opaca

Investigatia cu substante farmacodinamice

-modifica tonusul, peristaltica, secretia

- permite evidentierea:
- modificarilor functionale;
- modificarilor morfologice;
- sediul si natura leziunii;
- evolutia in timp a leziunii.
se face
- in strat subtire
- in semirepletie
- in repletie completa
 MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

Modificari elementare functionale

-de tonus
-hipotonia- marirea calibrului, evacuare intirziata
-atonia- dilatare si suprimare peristaltism
-spasmul- local sau segmentar= contractia prelungita a unui grup de fibre musculare
circulare, cu suprimarea totala a tranzitului

-hipertonia- ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului

-de peristaltica
- hiperkinezia- unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid
- hipokinezia- unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent
- akinezia- absenta totala a peristaltismului prin:- epuizarea fibrelor secundar unei
stenoze, infiltrarea peretelui inflamator sau tumoral, medicamentos
- dischinezia- determina depresiuni ale conturului

- de tranzit
- accelerare= hipertonie+hiperkinezie
- staza- cu dilatarea segmentului
Timpi normali de evacuare:
-Esofag- 5-7 sec
-Stomac- 2,5-3 ore
-Dd.- 60-90 sec
-Ajunge la valva Bauhin in 3-4 ore
-In flexura hepatica in 8 ore
-In sigmoid in 12-18 ore

- de secretie- hipersecretie
 Modificari elementare morfologice
Modificari de pozitie
Ptoza – deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare
Deplasari (impingere / tractiune)
Torsiuni – mecanism complex, imagini bizare.
Modificari dimensionale
Cresterea / reducerea lungimii / calibrului (brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon) – cauze congenitale,
disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante)
Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice
– Axiale / excentrice
– Cu contur regulat / neregulat
– Lungime: inelare / tubulare
– Uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat
benigne
maligne

Modificari de forma
– bilocularea gastrica; deformarea polilobata a bulbului ulceros

Modificari de contur
 Amprente = denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine; conturul nu este intrerupt;
 pliurile sunt impinse dar continue.
 Neregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale) sau extrinceci (periviscerite)
 Denivelari
 Intreruperera contururilor = consecinta proceselor tumorale vegetante
 “lizereul de siguranta” – examen cu dublu contrast colon
 Rigiditatea = produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii
• Benigna
• Maligna
 Modificari elementare morfologice
Modificari de mobilitate
– diminuata / disparuta – consecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale.
– mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe)= anomalii ale sistemului de fixare (“duoden mobil”)
Imagini aditionale (plus de umplere)
– Ulceratiile superficiale – mici neregularitati de contur
– Nisa – pierdere de substanta in peretele unui organ
 Rx:
 - de fata – opacitate persistenta
 - de profil:
 - benigna –– iese din contur; relativ regulata; baza mica de implantare;
 - maligna – forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur (“incastrata”)

– Imaginile diverticulare – plus de umplere + colet

Defectele de umplere (lacune)

– edem inflamator
– tumori benigne – rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliurile
– tumori maligne – crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoasei

– pliuri hipertrofice
– pliuri atrofice
– convergenta pliurilor
– aspectul neregulat al pliurilor
– intreruperea pliurilor
– disparitia totala a reliefului
 AFECTIUNILE ESOFAGULUI

Imaginea radiologica normala

 pozitia de examinare: OAD la 45º

 esofagul incepe la faringe cu gura lui Killian, inapoia cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12)
 deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund
 lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori
fiziologice: cricoidiana, aortica, bronhiala si diafragmatica
 substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec
 reintoarcerea bariului din stomac in efofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al muc
gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90º)
 pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.
 AFECŢIUNI CONGENITALE
•ATREZIILE ESOFAGIENE
• însoţite de fistule congenitale
Clasificare
• fără comunicare cu arborele respirator
• segmentul superior comunică cu traheea
• segmentul inferior comunică cu traheea
• ambele segmente comunică cu traheea
•ESOFAGUL SCURT CONGENITAL
(brahiesofagul)
lipsa de dezvoltare în sens longitudinal
+ anomalii ale diafragmului şi hiatusului esofagian.
Rx aspect în clepsidră sau
•esofagul este median şi rectiliniu
•pliuri gastrice în segmentul supradiafragmatic
•absenţa camerei cu aer gastrice subdiafragmatic.
•marcat reflux gastroesofagian.
•Endobrahiesofag
•aspect exterior normal al esofagului, doar mucoasa
fiind scurtă
•joncţiunea se face la 5-10-12 cm deasupra cardiei
Atrezia esofagiană cu fistulă esofagotraheală
Esofagul scurt congenital (brahiesofag)
Inelul esofagian (sindrom Schatzky)
Malpoziţia cardiotuberozitară
Stenoza congenitală
•INELUL ESOFAGIAN (SINDROMUL SCHATZKY)
•inel concentric de 2-4 mm. la 4-6 cm de diafragm
Rx
•îngustare vizibilă la nivelul esofagului inferior
Dg. dif
• esofagite
• forme incipiente ale cancerului esofagian.
•MALPOZIŢIILE CARDIOTUBEROZITARE
Rx
Aspecte mai frecvent întâlnite:
• modificarea unghiului His care apare larg deschis
• cardia mobilă ≠ hernia hiatală intermitentă
• relaxarea cardioesofagiană
•cardia apare larg deschisă
•unghiul Hiss lărgit
•esofagul abdominal hipoton
Sunt obligatorii radiografii în incidenţa de faţă
•STENOZELE CONGENITALE
complete sau incomplete
provocate de valve sau membrane
 AFECŢIUNILE VASCULARE
Varicele esofagiene
= dilataţii venoase în submucoasă în HTP predominant in 1/3 inferioara
rar în absenţa HTP
± dilataţii venoase ale marii tuberozităţi gastrice (60-70 %)
Rx
pom mâncat de carii, pielea de şarpe, colier de perle, mozaic sau cuie de tapiţer
prin multiple imagini pseudolacunare, de mărimi diferite, orientate în axul
organului şi pe pliurile de mucoasă
•lumenul apare dilatat
•tranzitul încetinit, curăţirea mucoasei mult diminuată
•contururi neregulate şi chiar întrerupte în varicele mari
Dg. Dif.
•bulele de aer ( tranzitorii şi mobile),
•forme de neoplasm vegetant (implică rigiditate)
•mai rar cu esofagitele (nu au imagini lacunare).
•contracţiile terţiare din dischinezii
•hernia hiatală.

•Angiomatoza hemoragică familială (maladia Rendu-Osler) = angioame şi

teleangiectazii pe toată lungimea esofagului, dar mai ales în 1/3 superioară şi
mijlocie+ disfagie intensă+ angiomatoze ale tb digestiv
 DISCHINEZIILE ESOFAGULUI
= manifestări patologice ce interesează tonusul şi peristaltica
Clinic- disfagie intermitentă influenţată de stări afective, tuse, pirozis, eructaţii.

DISCHINEZIILE ESOFAGULUI TORACIC

I. Dischineziile primare II. Dischineziile secundare

-leziuni esofagiene
Contracţiile secundare - în 1/3 medie -nevroze, hipertiroidii, colecistopatii
- imagine de clepsidră
Contracţiile terţiare – 2/3 inf.
- mici dilataţii cu incizuri spasmodice, fără
simetrie, pe ambele contururi ale viscerului.
Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf.
(colier de perle, tirbuşon sau şirag de mătănii )
Hipotonia şi hipochinezia -
- calibru mare al esofagului
- aer în esofag
- s.c. cade cade sub acţiunea gravitaţiei
- pliuri şterse, contururi netede
- în decubit dorsal suspensia stagnează în esofag
- curăţirea mucoasei: insuficient şi tardiv
- cu timpul esofagită în 1/3 inferioară
dg. dif. acalazia sau cardiospasmul
 DISCHINEZIILE JONCŢIUNII ESOFAGOGASTRICE
= Cardiospasmul, achalazia şi refluxul gastroesofagian
Cardiospasmul = contracţie totală
dar intermitentă, întrerupe complet
tranzitul şi cedează la spasmolitice.
Rx.
- segment terminal efilat axial
(rădăcina de ridiche), cu stop
complet prin cardie timp de ore
- segment suprajacent dilatat în
totalitate, se umple de jos în sus,
contururi netede, ±peristaltică vie.
-esofagită în urma stazei
Precede achalazia (ischemie 
degenerarea celulelor ganglionare)!
Achalazia =lipsa de relaxare a segmentului distal esofagian când
creşte tonusul în segmentele proximale suprajacente, datorită
alterării plexurilor nervoase mienterice, cu hipertrofia fibrelor
musculare şi hipertrofia segmentului distal.
•mai ales la 20-40 de ani
Rx. Rgr. toracică de faţă şi de profil normale la dilataţii mici
megaesofag
Ex baritat
•hipertonia segmentului distal
•dilatarea şi chiar alungirea segmentului suprajacent şi
evacuarea când presiunea intraluminală atinge anumite valori
•segment subdiafragmatic de 1-3 cm îngustat axial
•segmentul supajacent mult dilatat şi sinuos, cu aspect de
megaesofag sau megadolicoesofag, cu pliurile şterse, se
umple de sus în jos, neomogen datorită stazei şi resturilor
alimentare
Dg.dif.- tumorile polului inferior esofagian
- cardiospasmul.
Complicaţii
•esofagită datorită stazei
•pneumoniile acute, cronice sau chiar supuraţiile pulmonare
(refluxul alimentar în căile aeriene)
 Refluxul gastroesofagian (chalazia)
= trecerea involuntară în esofag a unei cantităţi de suc gastric în absenţa vărsăturilor, greţurilor şi fără
participarea musculaturii gastrice sau abdominale.
Este un sindrom întâlnit în stenoze, tumori gastrice, intervenţii abdominale.
Refluxul este realizat de un complex de factori:
1) Lărgirea unghiului His
2) Deschiderea cardiei
3) Relaxarea pensei diafragmatice
4) Modificarea mijloacelor de susţinere şi fixare a segmentului esofagian la canalul diafragmatic
5) Modificarea gradientului de presiune dintre stomac şi esofag
Cauze favorizante:
Brahiesofag
Hiatusul lărgit
Esofagul scurt abdominal
Ligamentul frenogastric alungit
Traumatism regional
Cifoscolioze
Boli organice ale esofagului sau stomacului
Clinic - pirozisul retrosternal ce apare la circa o oră după masă.
Complicaţii - esofagită cronică peptică
- favorizează formarea herniilor hiatale
- esofagite stenozante.
Rx.
• tranzit anticurent ce poate ajunge până la gura esofagului, de obicei până în 1/3 medie
• în ortostatism, dar mai ales în decubit sau Trendelenburg. poziţia Brombart-Hillemand (a şiretului)
•refluxul postoperator este relativ frecvent, după gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze.
 DIVERTICULII ESOFAGIENI
= evaginări ale straturilor superficiale sau chiar profunde ale peretelui esofagian secundare
presiunii intraluminale crescute sau tracţiunii externe.
Clasificare
•după mecanismul de formare : diverticuli de pulsiune şi diverticuli de tracţiune
•după localizare: faringoesofagieni si toracali

Diverticulii faringoesofagieni Diverticulii esofagului toracic

- hipofaringieni
•la vârsta adultă,frecvent la barbati
=hernia mucoasei hipofaringelui
prin constrictorul inf. al faringelui
Clinic
•hipersalivaţie
•disfagie
•halenă fetidă şi dureri
Patog.:teoria congenitală/pulsiunii
Rx.
-iniţial un mic pinten, apoi aspect
de măciucă
-are colet
-comprimă esofagul pe care-l
împinge anterior.
- stadiu mai avansat: forma
sacciformă, se umple înaintea
esofagului şi se goleşte prin prea
plin sau în poziţii speciale; poate
prezenta nivel hidroaeric.
- stadiul IV:diverticulite
- resturile alimentare crează imagini
lacunare
- punga este complet atonă.
- epibronşici şi epifrenici
- de tracţiune, sau de pulsiune(tracţiune prin procese inflamatorii
mediastinale şi mai ales prin ganglionii mediastinali post tbc)
Diverticulii epibronşici
în  interaorticobronşic (pe peretele anterior sau lateral drept)
-unici sau multipli
-prin tracţiune sau pulsiune sau micsti
-1-4 cm,colet scurt
-constituiţi din mucoasă şi submucoasă herniate prin straturile musculare
Rx.
= plus de umplere cu contur regulat/neregulat; pliuri prin colet
- cand creşte  imagine H-A prin stază
Diverticulii epifrenici
-pe esofagul toracic inferior la 4-6 cm deasupra cardiei
=diverticuli de pulsiune
Sec. dischinezie esofagiana/stenoze de brahiesofag,/endobrahiesofag /
malpoziţii cardiotuberozitare
Complicaţii:diverticulita, perforaţia, torsiunea, ulceraţia, hemoragia
Dg.dif.
esofagul scurt: fornix parţial supradiafragmatic
ampula epifrenică: aspect piriform cu vârful superior,in axul org.
hernia hiatală: pliurile gastrice transdiafragmatice
! atenţie la hernia paraesofagiană
 AFECŢIUNI INFLAMATORII ESOFAGIENE
Esofagitele acute
Primare:cauză alergică sau infecţioasă (difterie, febră tifoidă, gripă şi chiar RAA)
Rx: - necaracteristică
- semne funcţionale indirecte:
încetinirea tranzitului, hipotonie,contracţii secundare şi terţiare
Secundare infectia grefata pe lez. prin corp străin/substanţe chimice corozive/ arsuri
Esofagitele cronice Esofagita peptică (de reflux)
•evoluţie prelungită a esofagitelor ac. =secundară acţiunii acidopeptice
•esofagitele din afecţiuni ale tubului digestiv - a sucului gastric sau bilei pe mucoasa esof.
(colecistopatii, boala ulceroasă),esofagita - a secreţiei peptice esofagiene prin insule
sideropenică, esofagita de reflux, cea alcoolică heterotope de mucoasă gastrică (în cazul
•inflamaţii cronice specifice: tuberculoza, brahiesofagului)
sifilisul şi micozele.
Factori favorizanti:
Rx. - de excludere (tumori esofagiene)
- evidenţiază leziunea la distanţă •malpoziţii cardiotuberozitare (modificarea
- precizează leziuni ale mucoasei unghiului His, cardia mobilă, hernia hiatală)
- semne morfologice •după intervenţii pe cardie
pliuri neregulate,contur dintat prin ulceraţii •după rezecţii gastrice
calibrul redus, cu încetinire a tranzitului •anastomoze esogastrice
dilatare suprajacentă foarte redusă •cardiomiotomia Heller
in cazuri avansate: îngustări localizate ale •vagotomie
lumenului •ligaturi de varice esofagiene
-semne funcţionale
hipotonie, hipertonie localizată sau difuză
contracţii secundare şi terţiare,spasme etajate
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI – AFECTIUNI INFLAMATORII
Esofagita stenozantă sau limitată (Welin)
= urmează esofagitei peptice
! transformare malignă în 18% din cazuri
Clinic:disfagie progresivă, scădere ponderală
Rx.
-stenoză întinsă între 1 şi 10 cm,de obicei în 1/3
inferioară până la cardie (întotdeauna
intratoracică!) cu calibru uniform, regulat,
contururi nete dar rigide  aspect tubular
uneori aspect de fir axialbrahiesofag câştigat
-apariţia periesofagitei fixează viscerul, simulând
un neoplasm care invadează mediastinul
-dilatarea esofagului suprajacent, axată pe stenoză
(aspect de pâlnie)
Dg.dif.
- neoplasmul stenozant (calibru şi contur
neregulate, anfractuozităţi şi uneori chiar imagini
lacunare - în formele mixte)
Esofagitele specifice
Tuberculoza esofagului
= prin propagarea unei leziuni extraesofagiene, mai
ales prin fistulizarea unui ganglion tuberculos
Localizarea:1/3 medie esofag toracic, aproape de
bifurcaţia traheei.
Forme: ulcerată, hipertrofică sau mixtă.
Actinomicoza, Candida
Rx: ptr.diferenţiere de alte afecţiuni
esofagiene sau extraesofagiene
Esofagita sideropenică (boala Plummer-Vinson)
-mai ales în ţările nordice si la femei (menopauza)
Clinic: disfagie, anemie hipocromă microcitară şi
regurgitaţii,leziuni ale mucoaselor/pielii/fanerelor,
glosită.
Anatomopat:esofagită cronică a segmentului cervical
+hipofaringe; Semnele caracteristice: membranele,
rezultate din cicatrizarea leziunilor mucoasei şi
submucoasei.
Rx.
- stadiul incipient:
fine proeminenţe ale peretelui anterior al cricoidului
ancoşe pe peretele esofagian
- stadii avansate: rigiditatea peretelui
- semne secundare: staza valeculară/hipofaringiană
spasmul sub gura esofagului.
 DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI – AFECTIUNI INFLAMATORII
Esofagita postcaustică
= este rezultatul ingestiei de substanţe corozive (locul şi importanţa lezinilor depinde de
natura, vâscozitatea şi concentraţia substanţei, de modul de ingerare si dinamica esofagului ;
leziunile cele mai grave: deasupra strâmtorilor fiziologice; in ingestiea accidentală - leziunile
cele mai grave sunt în regiunea superioară a esofagului.
ANATOMOPATOLOGIE Rx
Faza acută 1.Stadiu de congestie
1.Congestie precoce a stratului mucos - fără substanţă baritată, cel mult substanţe opace sterile.
2.Ulceraţie in mucoasa, muscularei sau chiar - mediastin larg ± trahee,esofag împinse în faţă sau lateral
periesofagiană - diafragm imobil prin paralizia frenicului
3.Reparaţie, cu apariţia burjeonilor - extrem de rar fistule (perforaţiile apar foarte rar imediat) 2
4.Cicatrizare, cu apariţia de stenozări 2.Din ziua a 7-a
Faza cronică dominată de cicatrice. -suspensii opace f. diluate, în cantitate redusă, preferabil sterile.
Grd. I interesează mucoasa şi submucoasa, - contur dinţat, relieful mucos cu aspect de mozaic
peristaltismul nu e afectat iar cicatricea nu are - peristaltica slabă/absentă, uneori hipertonie supralezional
urmări deosebite 3.După 40 de zile
- se poate folosi suspensie sau chiar pastă
Grd. II afectat stratul muscular , peristaltismul - deglutiţie ezitantă, parţială, unilaterală
este dispărut  stenoze cicatriceale stenozante - bariu în căile aeriene prin reflux faringotraheal
Grd. III interesează tot - oprirea bariului la fiecare strâmtoare
esofagulperiesofagitărisc perforare. - stop complet la o stenoză strânsă; deasupra segment dilatat
(bariul se diluează în lichidul de stază)
Stenoza-anatomoradiologic +Examinarea stomacului
Valvulară - bridă unilaterală care permite - ptr.depistarea leziunilor
tranzitul parţial - aprecierea dimensiunilor în vederea plastiei de esofag
Inelară - diafragm ce lasa un orificiu redus + Complicaţii
pentru tranzit, uneori excentric
-Rx dublă incizură Stenoza pilorică:cea mai frecventă;1/2 inferioară
Tubulară - stenoza de 5-15 cm, sinuoasa prin Stenoza mediogastrică:stomacul biloculat, contur neregulat,fără
periesofagită, neregulata, fără semitonin imagini de semiton
timp formă de pâlnie prin dilatare Perforaţia gastrică - pneumoperitoneu, imobilitate diafragmatică
suprastenotica lipsita de peristaltică, cu lichid ± trecerea substanţei opace în peritoneu.
de stază + resturi alimentare Starea mediastinului- periesofagită,mediastinită
difuza,abcesul mediastinal,fistule, pneumopatii
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI – AFECTIUNI INFLAMATORII
Ulcerul peptic esofagian
= localizare înaltă a ulcerului peptic gastric, datorată
-unei mucoase gastrice heterotope
-refluxului gastroesofagian
-brahiesofagului
-intervenţiilor nereuşite pe segmentul cardiotuberozitar
Clinica necaracteristică
Rx.
semne directe = nişa
- inconstantă
- dimensiuni reduse
- în ulcerele vechi
- formă conică sau aspect ascuţit, ca un ghimpe- de profil
- de fata: pată persistentă între pliuri≠ resturile baritate
- mai frecventă pe peretele anterior
- distensia gazoasă: bună evidenţiere a nişei
semne indirecte = incizura spasmodică, stenoza organului cu dilatare şi stază suprajacentă
Incizura spasmodică -3 aspecte:
1.uni- sau bilaterală deasupra nişei
2. cu stenoză esofagiană de 1-2 cm la nivelul leziunii
3. stenoză întinsă în treimea inferioară a esofagului, cu incizură foarte discretă
Stenoza se instalează lent
Dg. Dif.
- neoplasmul infiltrant sau ulcerant incipient(contur neregulat, cu dispariţia pliurilor, rigiditate şi
imagini lacunare)
- mic diverticul epifrenic- fara stenoză , volum variabil
- esofagita peptică stenozantă- stenoză tubulară mai lungă, axială,regulata,margini netede
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI – AFECTIUNI INFLAMATORII
Sclerodermia esofagului
= afectarea ţesutului conjunctiv din submucoasă şi dispariţia epiteliului care este
înlocuit cu ţesut de granulaţie.
Clinica: disfagie de decubit (prin pierderea tonicităţii şi peristalticii în cazurile
incipiente şi prin reducerea lumenului în cazurile avansate)
tensiune dureroasă retrosternal
senzaţia de oprire a alimentelor solide la nivelul esofagului.
Rx.
1.modificări morfologice:
- calibru crescut
- pliuri şterse
- brahiesofag (prin caracterul retractil al ţesutului conjunctiv)
2.modificări funcţionale:
- hipotonie, chiar atonie în segmentul interaortobronşic prin periesofagită
- absenţa peristalticii
- evacuare doar în poziţie ortostatică
- acţiune de curăţire a mucoasei mult încetinită
- aer persistent în esofag, menţinându-l destins esofag de sticlă
Tardiv: megaesofag, cu strâmtare la 3-4 cm deasupra diafragmului
Tehnică - pastă baritată urmată de deglutiţii de suspensie lichidă ce scot în
evidenţă aspectul dilatat şi aton al esofagului
Diagnostic diferenţial
achalazie, esofagită peptică, ulcer esofagian, tumoră stenozantă
 Corpii străini ai esofagului

Clasificare
1.Corpi străini netezi, cu formă regulată, care respectă mucoasa blocare a esofagului
2.Corpi străini cu contur neregulat,ascutiti, care lezează peretelecomplicaţii septice

Rx

- corpi străini radioopaci / radiotransparenti

- corpi străini opriţi în esofag şi penetraţi în spaţiul periesofagian
prezenţa bulelor de aer în esofagul cervical
lărgirea spaţiului prevertebral
prezenţa de aer în mediastin
- corpul străin s-a oprit la gura esofagului
deglutiţie ezitantă, unilaterală şi chiar stază în sinusurile piriforme
- perforaţie esofagiană
lărgirea spaţiului prevertebral
lamă transparentă aerică ce separă esofagul plin cu substanţa opacă de părţile moi
 Tumorile benigne

rare
1.tumori ce se dezvoltă în lumenul esofagului
= tumorile pornite din mucoasă:granuloame, adenoame, papiloame, polipi
- 1/3 superioara
2.tumori intramurale
= chisturile intramurale si toate tumorile care pornesc din alt ţesut decât
mucoasa:leiomioame, fibroame, neurinoame, lipoame, fibrolipoame, angioame
- 1/3 mijlocie şi inferioară

Rx
Leiomioamele
cele mai frecvente
-leziune nodulară izolata
-defect net delimitat, cu dilataţie a
esofagului suprajacent.
 Tumorile maligne

Neoplasmul faringoesofagian
= include hipofaringele, gura esofagului şi esofagul cervical juxtatraheal
frecvenţă mai mare la sexul feminin
legată mai mult de sindromul Plummer-Vinson (boală precanceroasă).

Rx.
- tulburările funcţionale - primele care atrag atenţia
- deglutiţie ezitantă, fracţionată şi asimetrică
- hipotonie cu stază în valecule şi sinusurile piriforme
- spasticitatea gurii esofagului
- reflux în căile aeriene superioare
Tehnica :faţă şi profil în faza activă a deglutiţiei, în faza de evacuare şi după manevra Valsalva
- semne directe
- modificările reliefului mucos: dezorganizat, cu imagini lacunare (evidente când
esofagul este în semievacuare sau evacuare)
- contururi neregulate
- rigiditate segmentară (în special după manevra Valsalva)
- lărgirea spaţiului faringovertebral
- refluxul de bariu în căile aeriene(lipsa de coordonare a reflexului de deglutiţie prin
infiltrarea epiglotei)
Dg.dif.
dischineziile înalte ale esofagului
 Neoplasmul esofagului toracic

- Rx. pasta, suspensia baritată cât şi distensia gazoasă + rgr. toracica

Forma infiltrativă Forma ulcerată Forma vegetantă

stadiul incipient - dificil -rar ca formă pură - rara în formă pură
-lipsa de peristaltism şi rigiditate -imaginile lacunare cu aspect
datorate infiltrării stratului submucos 1.plus de umplere pe
contururi, încastrat conopidiform sau pseudopolipoid
interesată şi muscularastenoza 2.opacitate persistentă de -aspect polipoid al mucoasei
-cu aspect fusiform,excentrică faţă "în farfurie /menisc“ -contururi neregulate
-cu margini festonate -menisc: ulceraţie
înconjuratade burelet cu -rigiditate supra- şi subjacenta
- redusă ca întindere (4-5 cm) dar fals versante simetrice, la ≠varicele esofagiene mari, mai
mai lungă (+spasm suprajacent sau marginile căruia pliurile ales la examinarea în strat subţire
procese inflamatorii) poţiunea mucoasei se opresc brusc
+ ancoşe constante -întreruperea pliurilor
efervescentă(limitele) -fundul nişei: -aspect de pinten pe marginile
- tranzitie treptata între segmentele plat/festonat/neregulate coloanei baritate
sănătoase şi cel patologic
+infiltrare, semiton sau
imagini vegetante.
Forma mixtă-majoritatea În toate formele
-defecte de umplere cu contururi neregulate +procese inflamatorii perilezionale
-aspect polipoid
-imagine de nişă de mărime variabilă adenopatii
-imagine de semiton a conturului, "rupt" modificări infecţioasemediastinale/pulmonare
-dezorganizarea pliurilor într-o regiune fistule esotraheale,esobronşice,esomediastinale
limitată
-ingustarea lumen+dilatare moderată
suprajacentă
 Neoplasmul esofagului abdominal şi al cardiei

-majoritatea pornesc de la cardia cu extindere spre esofagul abdominal şi stomac

Histologic: epitelioame cilindrice glandulare
Clinic : disfagie capricioasă, uneori intermitentă,dureroasa + eructaţii
Neoplasmul esofagului abdominal-Rx Neoplasmul cardial si juxtacardial-Rx
Forma infiltrantă -cea mai frecventă la nivelul esofagului inferior
-stenoză a esofagului terminal - de aici procesul malign se extinde la esofagul
-pliurile mucoasei dezorganizate, rigide, întrerupte abdominal şi stomac.
-uneori cu semiton la nivelul conturului RX.
-segmentele hiatal şi suprahiatal sunt dilatate -semiton care apare în unghiul intern al fornixului
-cardia poate apare beantă ± imagini lacunare -deviere a coloanei de bariu
Forma vegetantă -întârzierea tranzitului la nivelul cardiei
-dilatarea segmentului abdominal -dezorganizarea pliurilor
-imagini lacunare, cu aspect polipoid + semiton -prezenţa de imagini lacunare  "deltă de fluviu"
Forma ulcerată este extrem de rară singură

Neoplasmul esofagogastric-Rx
- cel mai frecvent
- modificarea unghiului His
- neregularităţile fornixului şi micii curburi gastrice
unghiul His deschis
mica curbură rigidă
cascade gastrice (prin infiltrarea pereţilor,mase ggl
retrogastrice,metastaze hepatice)
 Tumorile maligne - CT

Aportul CT în bilanţul preterapeutic si postterapeutic

-permite definirea volumului tumoral  planificarea tratamentului radioterapic

-date asupra interesarii arborelui traheobronşic:

peretele posterior al traheei şi bronhiei stângi drept sau concav
= interesare inflamatorie peritumorală sau infiltraţie tumorală

- interesarea aortei descendente: se ia în considerare unghiul intre tumoră şi aorta

>90° interesare
<45° neinteresare
45°-90° situaţie nedeterminabilă
- interesarea pericardului şi pilierilor diafragmatici este rară,greu de apreciat
(pulsaţiilor cordului şi contactului normal al esofagului cu pilierii)

-extensia gastrică
îngroşare a peretelui gastric în continuitatea tumorii este bine evidenţiabilă pe mica
curbură (grosimea normală fiind de 6 mm±3 mm), dacă stomacul e destins

-evaluarea postoperatorie : recidive în mediastin şi la distanţă

- in procese expansive mediastinale extraesofagiene care comprimă şi refulează
esofagul (guşa, limfomul, adenopatii inflamatorii, tuberculoase,metastaze limfatice
ale cancerului bronşic)- greu de stabilit dacă esofagul este infiltrat sau doar refulat
IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMAL

 FORMA SI DIMENSIUNI
- Normoton- forma de cirlig
- Hiperton- forma de corn
- Hipoton- alungit in sens vertical

 STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi

 IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITII

- Decubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in antru
- Decubit ventral – bariu in antru, fornix cu aer si bariu

 RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunare

- Fornix si mare curbura – aspect “cerebriform”
- Mica curbura – verticale, paralele
- Antral – in linii mari paralele, convergente spre pilor

 CINETICA GASTRICA – undele peristaltice

 MOBILITATEA GASTRICA
 MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA ALE STOMACULUI
 DEPLASARI – de formatiuni de vecinatate
- Spre dr. – splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renale
- Spre stg. – hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitoneale
- Cranial – T. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascita
- Caudal – hepatomegalii, revarsate pleurale

 PTOZA – creste spatiul dintre diafragm si fornix

 RELAXAREA DIAFRAGMATICA
- Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si unghi splenic

 HERNIA DIAFRAGMATICA – solutie de continuitate a diafragmului

 HERNIILE HIATALE – prin hiatusul esofagian al diafragmului

- Prin brahiesofag – esofag scurt, cardie intratoracica
- Paraesofagiene – esofag normal, cardie abdominala, aer in fornix
- De alunecare – esofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix
Se apreciaza si dimensiunile, ±reflux gastroesofagian, fixa/reductibila

 CASCADA – favorizata de obicei de aerocolie

 VOLVULUSUL – torsiune partiala sau totala in jurul unui ax:

- Longitudinal (cardiopiloric)– volvulus organoaxial
- Transversal (mezentericoaxial)
- Cardiosplenoaxial – forma extrema de cascada
Amprenta extrinseca
ORGANOAXIAL MEZENTERICO CARDIOSPLENOAXIAL
AXIAL

VOLVULUS
Hernie hiatala
Pozitie de decubit dorsal (subst de
Ortostatism: stomac “in cascada”
contrast este in fornix)
 Gastritele
- modificari inflamatorii ale mucoase si submucoasei
Acuta – de etiologie toxica sau infectioasa
Rx.
- ingrosarea pliurilor mucoasei; la compresie pliuri suple, deformabile
- hipersecretie de suc gastric
- prezenta mucusului

Cronica
- hipertrofica
- ingrosarea pliurilor mucoasei (pana la de 2-3 ori grosimea unui pliu normal)
- modificari de calibru in lungul fiecarui pliu
- rigiditate
- grunji de mucus opaci
- Forma extema- gastrita Menetrier- mari imagini lacunare neregulate
- pseudopolipoida
- regiunea antrala
- proeminente polipoide – imagine falsa de polipi
- atrofica - intalnita in anemia Biermer, alcoolism, pelagra
- poate fi difuza sau localizata
- se pot intalni placarde izolate de gastrita atrofica
- stergerea reliefului gastric
- rigiditatea peretelui
Prolapsul mucoasei gastrice in pilor
- defect de umplere lobulat, polipoid, sub forma de rozeta, umbrela
deschisa sau ciuperca situat la baza bulbului
 Ulcerul gastric
- Pierderi de substanta parietale (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa), uneori cu perforatie sau penetrarea
unor organe vecine
FORME:
- eroziune superficiala – pierdere de substanta a mucoasei gastrice
- “exulceratio simplex” – depaseste muscularis mucosa
- ulcer acut – crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza;
- ulcer calos – la virstnici, dimensiuni mari, penetrant
- nisa Haudek – nisa cu trei nivele (bariu, secretie, aer), penetranta
SEMNE DIRECTE
NISA
- imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate persistenta inconjurata de inel transparent)
- imagine de profil: plus de umplere
- dimensiuni – 2-3 mm la ~ cm
- forma –triunghiulara, rotunda, aplatizata
- conturul – net si regulat, neregulat in cele penetrante
- tonalitate omogena (neuniforma in cancer)
MODIFICARI PERIULCEROASE
- determinate de edem si infiltratie inflamatorie
- Rx. – banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton) – semn patognomonic de benignitate
SEMNE INDIRECTE
Semne functionale
- triada simptomatica: Hipertonie Hiperkinezie Hipersecretie
- evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro – pilorice
- semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se localizeaza nisa)
Semne morfologice
- Convergenta pliurilor spre nisa
- Rigiditatea segmentara
- Scurtarea micii curburi
- Bilocularea – stenoza excentrica
- Gastrita insotitoare
 Plus de umplere. Prezenta
edemului periulceros
Ulcer gastric situat pe mica curbura,
in portiunea verticala
Hipersecretie gastrica
 Tumorile gastrice benigne
Polip, leiomiom, lipom, fibrom, neurinom, schwanom, angiom, insula de pancreas ectopic .
RADIOLOGIC
- Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net
Tumorile gastrice maligne
Cel mai frecvent adenocarcinoame, apoi sarcoame, limfoame
Trei tipuri anatomopatologice si radiologice:

Vegetant – imagine lacunara Infitrant – rigiditate Ulcerant – nisa maligna

Lacuna maligna - “deschide” unghiul gastric -Retrasa din contur

-dimensiuni variabile, de obicei mari, - antru conic sau cilindric -Baza larga de implantare

-contururi neregulate - stenoza mezogastrica, axiala, -Dimensiuni de ob. mari

cu bilocularea stomacului
-imagini de semiton -Fundul rigid si neregulat
Schirul gastric (linita plastica)-
-pinten malign -Relief malign inconjurator
-organ tubular
-inconjurata de relief malign: pliuri groase, Tipuri:
-fara peristaltica
neregulate, deformate -incastrata- mica, pe un placard
-contururi neregulate infiltrativ
“in maciuca”, “in limba de clopot”,
-disparitia reliefului mucos -in lacuna- intr-o masa vegetanta
-Stenoza excentrica sau axiala ulcerata
-camera cu aer micadispare
-in menisc- intr-o vegetatie
-±RGE
dezvoltata de pe o curbura
-±incontinenta pilor
Polip gastric - imagine lacunara,
rotunda, bine delimitata
Polip gastric
Cancer vegetant
Schirul gastric (linita plastica)
 Nisa maligna

Limfom gastric
 Sindromul piloric
Stenoza pilorica ulceroasa
- Secundar unui ulcer piloric recidivant, trenanat
Rx.: stomac “in chiuveta”
- alungit, dilatat, cu fundul sub creasta iliaca
- Aton, achinetic
- Pliuri sterse
- Lichid de staza, mucus, resturi alimentare
- Umplere de jos in sus, imagini de “fulgi de zapada”
- Absenta evacuarii in cursul examinarii
- Bariu in stomac >3 ore de la ingestie si la 24 de ore

Stenoza antro-pilorica maligna

- Secundar unui proces proliferativ vegetant sau ulcerant antro-piloric
– aspect aparent alungit al pilorului
– ingustare a regiunii antrale prepilorice – stenoza axiala sau excentrica
– contur neregulat, imagini de semiton, pinteni maligni – in t. vegetante
– pereti rigizi, regulati – in t. infiltrative
– tranzitul prezent transpiloric, redus cantitativ
– dilatare a stomacului suprajacent (niciodata pana la dimensiunile din stenoza benigna)
Stenoza pilorica
 Stomacul operat
Fara rezectie gastrica
-
-
Vagotomie cu piloroplastie
Sutura ulcerului
A R-P
- Gastroentero-anastomoze
Cu rezectie gastrica
- Anastomoza gastroduodenala T-T tip Pean-Billroth I
- Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Reichel-Polya
- Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Hoffmeister-Finsterer
Manifestari patologice postoperatorii
La nivelul bontului:
- Gastrita
- Ulcerul peptic
- Invaginatia
- Cancerul
La nivelul anastomozei
- Stomita
La nivelul anselor anastomotice
- Ulcerul peptic
-
-
Sindr. de ansa aferenta
“dumping” sindrom – secundar unei evacuari rapide a bontului
A H-F
A G-D
 AFECTIUNILE DUODENULUI
Aspectul radiologic normal
Bulbul
Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.
Hipoton: alungit
Hiperton: rotund
2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)
Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului
Cadrul duodenal
Relief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare pe contur aspect dintat
Tranzit in 60-90 sec
Diverticulii duodenali
- plusuri de umplere legate prin pedicul
- unici sau multiplii,
- obisnuit pe DII sau DIII
- forma rotund-ovalara, contur net.
Duodenitele
Sunt inflamatii ale mucoasei duodenale, obisnuit secundare ulcerului gastro-duodenal,
afectiunilor hepato-biliare, pancreatita, apendicita.
Radiologic:
Semne functionale: hipertonie si hiperkinezie; in formele vechi – hipotonie
Semne organice: mucoasa ingrosata  polipoida, contur neregulat, calibru ingustat neuniform.
 Ulcerul duodenal
– in 90% cazuri – ulcer bulbar
Radiologic:
• semnul direct – imaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi
• semne indirecte functionale:
- hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului
- aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate.
• semne indirecte morfologice:
- alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita,
- pilor descentrat,
- bulb cu modificari de forma si dimensiuni.

Bulb acut ulceros: nedeformat, imagine de nisa inconjurata de edem

Bulb cronic ulceros: deformat, neomogen, pliuri neregulate, eventual stenozant

Tumorile duodenului
Benigne: polipi – imagini lacunare, omogene, net conturate
Maligne – extrem de rare.

Modificarile duodenului in patologie de vecinatate

Patologia pancreatica: pancreatite acute, cronice, t. pancreatice
-Largirea cadrului dd.
-Stergerea pliurilor pe conturul intern
-Contur intern neregulat, dintat, rabotat
Imagine de nisa: plus de umplere
 Afectiunile intestinului subtire
Aspect radiologic normal
Topografie
-Jejun – hemiabdomen stg. sup. si periombilical
-Ileon – hemiabdomen dr. inf. si pelvis

Calibru – 3 cm2-2,5 cm
Relieful mucos – autoplastica vie
Contururi – dintaturi fine , regulate, simetrice-jejun
Tonus si cinetica
Tranzitul – in 3-4 ore la valva ileocecala
Anomalii congenitale
Mezenterul comun
- rotatia incompleta sau inversa a intestinului primar
- mezenterul primitiv nu se mai segmenteaza in mezouri, ramane comun intestinului
subtire si colonului
- intestin subtire pe dr. si colon pe stg. abdomenului
Diverticulii
Diverticulul Meckel
- persistenta partiala a canalului omfalo-vitelin
- situat la 20-50 cm de valva ileocecala
 Enteritele
Enteritele nespecifice
Modificari functionale
-Hipertonia si hipotonia
-Tranzit accelerat sau intarziat
-Continut gazos si nivele hidroaerice
Modificari morfologice
- pliuri ingrosate, rigide, neregulate,
- autoplastica diminuata

Enterita tuberculoasa
Ileita terminala (boala Crohn)
TUBERCOLOZA ILEOCECALA
=Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer
Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem
+aspect “batut in cuie” (hipertrofia formatiunilor limfoide)
Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea
libera a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi
Payer sau compresia unui ggl. Htrofiat
Cec cu contur neregulat, fund retractat
Ulceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici =
dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fata
Tranzit accelerat la nivelul ansei bolnave
Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant
pentru bariu
Stadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prin
scleroza
ILEITA TERMINALA (BOALA CROHN)
= inflamatie nespecifica, ileon terminal
Debut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspect
“batut in cuie”, pseudipolipoid
Hipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al
sfincterului ileocecal
Ulceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistente
Semnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin
scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste
ulceratia
Semnul Stierlin
Cec spasmodic
Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon
terminal ingust, rigid, fixat, scurtat
Anse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaerice
Fistule – caracteristice abcese in fosa iliaca dr., fistule
la piele, vezica, vagin
 Afectiunile colonului
Tehnici de investigatie
Irigografia – apreciaza
-Topografia
-Lungimea
-Calibrul
-Conturul
-Omogenitatea umplerii
-Relieful mucos
Proba Fischer (cu dublu contrast) – pentru lizereul de siguranta

Modificari de pozitie
- ptoza
- sindromul Chilaiditi (interpozitia de colon intre ficat si diafragm)

Modificari dimensionale
Dolicocolonul
Megacolonul :
– congenital (boala Hirschprung) – urmare a unei acalazii recto-sigmoidiene data de lipsa de
dezvoltare a plexului mienteric =rect normal sau ingust + colon dilatat
- secundar – procese stenozante inflamatorii sau tumorale
Diverticulii colonului
-La adulti, frecvent multipli, de la ~mm la ~cm
-Plusuri de umplere legate prin pediculi
Diverticuloza
Diverticulita
Fistule colice

Colitele
Modificari functionale
-De tranzit – accelerat sau intarziat
-De tonus - hipertonie/hipotonie
-De secretie – hipersecretie

Modificari morfologice
De relief mucos – pliuri ingrosate, neregulate, imprecis delimitate, cu retinere de bariu intre
pliuri, aderent la depozitele de mucus sau patrunderea lui in ulceratii
De contur
– haustrele isi pierd simetria si dispozitia regulata, apoi dispar
- dintaturi ce traduc ulceratii
De calibru
- Initial larg prin hipotonie, apoi stenozat prin procese cicatriceale retractile
 Rectocolita ulcero-hemoragica
= proces inflamator cu sindr. dizenteric si singe in scaune, cu evolutie in pusee
-Debut recto-sigmoidian
-Scaune numeroase, cu mucus si singe
-Stadiul initial apartine colonoscopiei
Rx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat
- dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta
pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi
-Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale
mucoasei, evoluind spre imagini de “buton de guler de camasa” sau chiar diverticulare mici =
depasirea mucoasei
-In relief se constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi,
edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie
mucoasa in faza de regenerare
-Ultimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoasei
Rx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurtate
unghiuri colonice desfacute
Complicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine
cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie)
megacolon toxic – in forme cu evolutie fulminanta – de obicei colon transvers
 Tumorile colonului
Tumori benigne
- Polipul – frecvent rectosigmoidia
- Polipoza rectocolonica
Tumori maligne
- Adenocarcinoame – vegetante sau infiltrante, asociind leziuni ulcerative
Forma vegetanta = lacuna + relief malign + semiton + pinteni maligni (“pantalon de
golf”, explozie de grenada”, “cotor de mar”)
Forma infiltranta = rigiditate parietala, contur dintat
In stadii tardive, in ambele forme
- stenoze axiale sau excentrice
- ulceratii cu aspect de nisa maligna
Ocluzia intestinala
= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal
Cauze mecanice – tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderente
Cauze dinamice (functionale) – pareze intestinale – reflexe sau inflamatorii
Rx. = imagini hidroaerice
- La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametru mare dispus vertical
- La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal
- La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon
- In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate