Sunteți pe pagina 1din 42

CAZ GINECOLOGIE

TUMORA OVARIANA DREAPTA CHISTICA, CLIMAX,


HTA GRAD II, BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
MOTIVELE INTERNARII
 Am avut de examinat pacienta R.M., in varsta de 65 ani,
provenind din mediul rural, pensionara, religie ortodoxa;
s-a internat in data de 23.03.2017 cu bilet de trimitere
de la medicul de familie, pentru:
- dureri pelviabdominale
- distensie abdominala
ANTECEDENTE
 Antecedente heredocolaterale
- Parintii decedati de patologie cardiaca

 Antecedente personale fiziologice


- Menarha – 16 ani
- CM regulate, 28 zile/ 3 zile, flux moderat
- S – 11, N – 4 (pe cale vaginala), A – 7 (la cerere)
- Menopauza – 48 ani

 Antecedente personale patologice


- Alergii – neaga
- Hipertensiune arteriala
- Boala coronariana ischemica
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA, MEDICATIE DE FOND

 CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA


- Pensionara
- Nu consuma cafea, alcool
- Nefumatoare

 MEDICATIE DE FOND
- Captopril 1 – 1 – I
- Indapamid 1 – 0 – 0
- Metoprolol 50mg 1 – 0 – 0
ISTORICUL BOLII

 Din relatarea pacientei aflam ca aceasta prezinta:


- dureri pelviabdominale cu iradiere in fosa iliaca dreapta, debutate lent
in urma cu aproximativ 6 luni, care au crescut progresiv ca intensitate
- distensie abdominala progresiva
motiv pentru care in urma cu aproximativ 2 luni s-a prezentat la medicul
de familie, care a recomandat consult ginecologic.
EXAMEN CLINIC PE APARATE SI SISTEME

- Stare generala buna, afebrila


- OTS
- TA = 125/90 mmHg
- AV = 60 b/min
- IMC = 25,39 (supraponderala)
- Tranzit intestinal prezent
- Mictiuni fiziologice
EXAMEN GINECOLOGIC
 Sani
- De aspect normal
- Fara formatiuni palpabile
- Fara adenopatii axilare
 Abdomen destins de volum pana la nivelul ombilicului de o
formatiune tumorala bine delimitata, de cosistenta elastica,
contur regulat, sensibil spontan si la palpare, fara semne de
iritatie peritoneala; la percutie se constata matitate cu
convexitatea in sus.
EXAMEN GINECOLOGIC
 Examen cu valve
- Perineu, vulva, vagin cicatriciale, col in axul vaginului cu orificiul cervical extern cu fanta
transversala
 Tuseu vaginal
- Pereti vaginali supli, col posterior, de consistenta normala, orificiul cervical inchis, uter mic, atrofic,
anexa stanga nepalpabila, parauterin dreapta se palpeaza o formatiune tumorala cu evolutie spre
cavitatea abdominala, de aproximativ 30 cm, bine delimitata, contur regulat, consistenta elastica,
mobilizabila, usor dureroasa la palpare si mobilizare, fundul de sac Douglas suplu, nedureros
 Tuseu rectal
- Reflex anal prezent
- Tonus sfinterian prezent in repaus si voluntar
- Pereti rectali supli, fara elemente patologice
 Celelalte aparate si sisteme sunt in limite normale
DIAGNOSTIC DE PROBABILITATE
 Elementele de anamneza, istoricul bolii si examenul obiectiv general si ginecologic
local m-au orientat catre formularea diagnosticului de probabilitate:

TUMORA PARAUTERINA DREAPTA (probabil cu


punct de plecare anexial), CLIMAX, HTA, BOALA
CORONARIANA ISCHEMICA
VA TREBUI SA PRECIZEZ IN CONTINUARE:

- Daca formatiunea tumorala tine de si se limiteaza la


anexa dreapta
- Daca este singulara sau asociata cu alte leziuni
uterine, anexiale sau displazii ale colului
- Daca tumora este de tip benign sau malign
INVESTIGATII PARACLINICE
Pentru o evaluare corecta si un diagnostic cat mai precis am solicitat urmatoarele investigatii:

 Uzuale
- Grup sg, Rh, HLG, biochimie (glicemie,TGO, TGP, acid uric,uree, creatinina), profil lipidic, probe inflamatorii (VSH, PCR), frotiu sanguine
periferic, sideremie, feritina, teste coagulare, sumar urina, urocultura, HIV,VDRL,Ag HBs,AcHCV
 Investigatii imagistice
- Ecografie abdominala si transvaginala + Doppler color, CT/RMN pelvi-abdominal, Rx pulmonar si abdominal, urografie, colonoscopie,
gastroscopie (pentru a elimina natura metastatica a tumorii ovariene plecata de la un cancer gastric – tumora Krukenberg)
 Explorari specifice
- CA 125, scor ROMA, CA 19-9, CEA (antigen carcino-embrionar), inhibina A si B, LDH
- Culturi col, citologie Babes-Papanicolaou (in scopul depistarii leziunilor associate care pot schimba conduita terapeutica)
- Chiuretaj uterin biopsic
- Laparotomie exploratorie?
 Consult cardiologic
DINTRE INVESTIGATIILE PUSE LA DISPOZITIE, MENTIONEZ:

 Grup sg AII, RH +
 CT abdominal (06.03.2017):
- formatiune abdomino-pelvina voluminoasa ce apartine cel mai probabil de ovarul drept, dimensiuni 15/10/25 cm;
formatiunea este bine delimitata, cu continut predominant lichidian, cu aspect poliseptat, neiodofila, amprentand ansele
digestive, vasele iliace, corpul uterin si vezica urinara, fara a le invada. Nu prezinta semne certe de malignitate.
- uter si anexa stanga de aspect normal
- fara lichid intraperitoneal
- fara adenopatii abdomino-pelvine
 Citologie Babes-Papanicolaou (13. 02. 2017):
- negativ pentru leziune intraepiteliala sau maligna
 CA 125 – 22,55U/mL (VN < 35 U/mL)
 Scor ROMA – 31,41% (≥ 29,9% = risc crescut de a depista cancer ovarian epitelial)
 Consult cardiologic – hipertensiune arteriala grad II, boala coronariana ischemica
DIAGNOSTIC POZITIV

In urma anamnezei, examenului clinic si al investigatiilor paraclinice am apreciat


apartenenta unei formatiuni tumorale cu continut lichidian la organele genitale interne,
mai exact la ovarul drept, ceea ce ma ajuta la formularea diagnosticului pozitiv de

TUMORA OVARIANA DREAPTA CHISTICA, CLIMAX,


HTA GRAD II, BOALA CORONARIANA ISCHEMICA
ARGUMENTAREA DIAGNOSTICULUI PRINCIPAL

TUMORA OVARIANA DREAPTA CHISTICA


Daca ar fi sa plec de la faptul ca o masa tumorala pelvina, mai ales anexiala, la o pacienta la menopauza, trebuie suspectata de neoplazie,
atunci as putea afirma ca exista posibilitatea sa intre in discutie cancerul ovarian.

Dar elementele pe care le avem in momentul de fata, si anume:

- Anamneza – dureri pelvi-abdominale cu iradiere in fosa iliaca dreapta, distensie abdominala

- Ex clinic – parauterin dreapta se palpeaza o formatiune tumorala cu evolutie spre cavitatea abdominala, de aproximativ 30 cm, bine delimitata,
contur regulat, consistenta elastica, mobilizabila, usor dureroasa la palpare si mobilizare

- Scor ROMA crescut (31,41%)

- CT abdominal – formatiune abdomino-pelvina voluminoasa ce apartine cel mai probabil de ovarul drept, dimensiuni 15/10/25 cm; formatiunea
este bine delimitata, cu continut predominant lichidian, cu aspect poliseptat, amprentand ansele digestive, vasele iliace, corpul uterin si vezica
urinara, fara a le invada; nu prezinta semne certe de malignitate,

nu ne permit clarificarea diagnosticului. De aceea consider ca este necesara laparotomia + ex HP pentru aprecierea unui diagnostic
corect. Explorarea chirurgicala diagnostica se face cu ocazia interventiei primare. Fara aceste elemente este mai prudenta mentinerea
diagnosticului de tumora ovariana dreapta chistica.
ARGUMENTAREA DIAGNOSTICELOR SECUNDARE

CLIMAX – anamneza

HTA GRAD II – consult cardiologic

BCI – consult cardiologic


DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL FORMATIUNII
TUMORALE CHISTICE - OVAR DREPT
CU FORMATIUNI EXTRAGENITALE

 Glob vezical – sondaj vezical, CT pelvi-abdominal


 Tumora de vezica – sunt absente simptomele urinare, exclus prin ex clinic si CT pelvi-abdominal
 Rinichi ectopic, rinichi polichistic voluminos – se infirma din examenul clini si CT pelvi-abdominal
 Abces perivezical – ar fi prezenta simtomatologia urinara, tulburari inflamatorii
 Plastron, abces apendicular – lipsesc semnele clinice acute, lipsesc tulburarile digestive, inflamatorii
 Cancer cecal – ar fi insotite de tulburari de tranzit, stare generala alterata, anemie
 Neoplasm de colon sigmoid sau transvers – ar fi ocluzive la asemenea dimensiuni
 Neoplasm de intestin subtire – tulburarile de tranzit ar fi evidente
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL FORMATIUNII
TUMORALE CHISTICE - OVAR DREPT
CU FORMATIUNI EXTRAGENITALE

 Ascita – ex clinic (la percutie – matitate cu concavitatea in sus, matitate deplasabila la schimbarea pozitiei pacientei,
semnul valului), CT pelvi-abdominal
 Chist de uraca – se infirma prin ex clinic si CT pelvi-abdominal
 Tumora desmoida – structura dura, exclusa clinic si prin CT pelvi-abdominal
 Hematom de drepti abdominali (dupa un traumatism sau efort mare) – traumatismul sau efortul mare sunt elemente
absente in cazul de fata
 Chist de epiploon – nu ar fi asa bine delimitate; se infirma prin ex clinic si CT pelvi-abdominal
 Corp strain (mesa, compresa) – la pacientele operate anterior – nu intra in discutia cazului de fata

CU FORMATIUNI TUMORALE RETROPERITONEALE


 Fibroame, teratoame, sarcoame, chisturi dermoide, limfoame, osteocondroame, ganglioneurinoame – sunt mai fixe; ex
clinic si CT pelvi-abdominal stabilesc apartenenta anexiala a formatiunii
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL FORMATIUNII
TUMORALE CHISTICE - OVAR DREPT
CU FORMATIUNI GENITALE CARE NU TIN DE OVAR

 Procesele inflamatorii genitale (salpingita acuta, abces tubo-ovarian, hidrosalpinx) si


sarcina intra mai putin sau deloc in discutie datorita varstei pacientei
 Anexite tumorale cronice – antecedente infectioase cu puseuri repetate
 Fibrom uterin pediculat cu necrobioza, degenerescenta chistica – exclus prin ex clinic
si CT pelvi-abdominal
 Cancer tubar
 Tuberculoza genitala
 Chist paraovarian
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL FORMATIUNII
TUMORALE CHISTICE - OVAR DREPT
CU ALTE TUMORI DE OVAR

 Diferentierea dintre o tumora de ovar benigna si maligna este dificil de facut in


cazul de fata. Elementele de care dispunem, si anume marimea, delimitarea,
conturul, consistenta, mobilitatea, continutul, absenta ascitei ma orienteaza spre o
tumora de tip benign sau borderline, dar aceste elemente pot fi inselatoare,
uneori nici intraoperator nu se poate stabilii natura exacta a tumorii – chiar si un
examen extemporaneu poate fi efectuat dintr-o zona netransformata neoplazic.
Cel care va pune diagnosticul definitiv va fi ex Hp.

 Tumora secundara (Kukenberg – cancer de tub digestiv, cancer de san, cancer


endometrial etc) se infirma din anamneza si examen obiectiv, tabloul clinic ar fi
fost dominat de boala de baza care a generat metastazarea.
DIAGNOSTIC DEFINITIV

TUMORA OVARIANA DREAPTA CHISTICA,


CLIMAX, HTA GRAD II, BOALA CORONARIANA
ISCHEMICA

 Diagnosticul definitiv de tumora benigna sau maligna va


depinde de examenul histopatologic.
CONSIDERATII ETIOPATOGENICE
Teoria “ovulatiei neintrerupte” incearca sa explice aparitia cancerului ovarian prin faptul
ca epiteliul de suprafata al ovarului este permanent traumatizat prin valuri succesive de
cresteri foliculare si disrupt prin ovulatii, urmat de procesul de reparatie care determina
invaginatia epiteliului de suprafata in stroma cu formarea unor chisturi de incluziune.
Epiteliul acestor chisturi poate suferi transformari neoplazice sub actiunea lichidului
folicular care contine hormoni, in special estrogeni in concentratii de zeci de ori mai
mari decat cele plasmatice, acestia putand actiona local ca factori oncogeni.
Celulele canceroase provin din celule normale care trec prin urmatoarele etape:
autodeterminare a semnalelor de crestere – lipsa de raspuns la semnalele inhibitorii ale
cresterii – abolirea apoptozei – potential de diviziune nelimitat – angiogeneza – invazie
tisulara – metastazare
CONSIDERATII ETIOPATOGENICE
Etiologia cancerului de ovar nu este bine cunoscuta, existand foarte multi factori posibil implicati:
- factori genetici (neo ovar in familie, mutatiile genelor BRAC1 si BRAC2)
- factori de mediu (obezitatea, tutunul, alcoolul, expunerea la talc)
- factori de reproducere
Femeile care au avut cel putin o sarcina au un risc mai scazut de a face cancer de ovar, sarcinile duse la
termen avand un rol protector asupra ovarelor. Folosirea contraceptivelor orale pe o perioada de cel
putin 5 ani reduce riscul de a dezvolta cancer de ovar. Menarha precoce si menopauza tarzie sunt factori
de risc ai cancerului de ovar.

In cazul de fata nu sunt prezenti nici factorii de risc de reproducere si nici cei de mediu. Factorii genetici
nu au fost analizati.
EVOLUTIE FARA TRATAMENT
 Evolutia spontana este imprevizibila.
 Daca este o tumora chistica de tip benign, poate evolua spre:
- torsiune
- eclatare
- hemoragie
- infectie
- crestere in dimensiuni cu compresie pe organele invecinate.
 Existand riscul de malignitate sau malignizare ulterioara, proba timpului nu se justifica in acest
caz, evolutia putand fi spre diseminare locala la organele din pelvis, instalarea carcinomatozei
peritoneale si a ascitei, diseminare la distanta, putand deveni inoperabila.
CONDUITA TERAPEUTICA
 In cazul de fata, tratamentul chirurgical are prioritate fata de alte mijloace terapeutice, avand
drept scop atat completarea diagnosticului, cat si extirparea masei tumorale.
 Descoperirea intraoperatorie a unor aspect sugestive pentru malignitate impun stadializare si
tratament oncologic.
 Asadar, voi alege ca tratament interventia chirurgicala de tip radical – histerectomie totala cu
anexectomie bilaterala, dar decizia finala in ceea ce priveste tactica si tehnica adoptata va
trebui luata intraoperator, dupa inventarierea leziunilor. Optez pentru HT + AB si nu pentru
conservarea uterului si anexei stangi din doua ratiuni: varsta bolnavei ce a depasit perioada
activitatii genitale si posibilitatea existentei unei leziuni precanceroase (uterine sau anexiala)
 RISCUL OPERATOR este legat de interventia in sine.
 MOMENTUL OPERATOR poate fi cel actual, bolnava fiind echilibrata biologic si neuropsihic.
CONDUITA TERAPEUTICA
 PREGATIREA PREOPERATORIE nu comporta masuri speciale:
- obtinerea consimtamantului informat
- bilant general, consult anestezic
- clisme evacuatorii, igienizarea bolnavei, toaleta vaginala, sedare, ciorapi
elastici compresivi
- mesajul vaginal si sondajul vezical incheie pregatirea in dimineata
interventiei
- este necesar sa dispunem de o rezerva de sange izo-grup, izo-Rh de
cel putin 1000 ml
CONDUITA TERAPEUTICA
 ANESTEZIA – AG-IOT – pentru confort intraoperator, fiind o tumora
ovariana voluminoasa si pentru o explorare eficienta a cavitatii
abdominale.

 POZITIA BOLNAVEI – decubit lateral si Trendelemburg moderat,


operatorul in stanga pacientei

 CALE DE ABORD – se va folosi incizia mediana larga pentru a


permite o buna explorare a abdomenului. La nevoie, incizia poate fi
prelungita pana la apendicele xifoid.
CONDUITA TERAPEUTICA
 PROTOCOL OPERATOR
- Explorarea chirurgicala diagnostica. Este putin probabil ca leziunea sa fie atat
de avansata incat operatia sa se reduca doar la o laparotomie exploratorie.
- Daca este prezenta ascita, se recolteaza lichid si se efectueaza, de preferat in
timpul interventiei – mai ales in lipsa metastazelor vizibile - un examen citologic.
- Daca nu este ascita dar tumora ovariana are caractere de cancer si suprafetele
peritoneale indemne, se spala cavitatea peritoneala cu cate 50 – 75 ml ser fiziologic
– lavaj peritoneal diagnostic – intr-o anumita ordine: suprafata inferioara a
diafragmului; spatiile parietocolice drept si stang; peritoneul pelvian. Fiecare proba
recoltata separat se trimite pentru examen citologic.
CONDUITA TERAPEUTICA
- Se apreciaza dimensiunea, consistenta, punctul de plecare (ovarian sau tubar), aspectul (solid
sau chistic). Dupa extirparea tumorii, aceasta se deschide si se consemneaza elementele sugestive
de malignitate (vegetatii dure si friabile, zone de necroza si hemoragie, zone solide) din care, de
asemenea, se preleva biopsii pentru examenul extemporaneu.
- In continuare se inspecteaza vizual si palpator cavitatea abdominala (bolta subdiafragmatica,
ficatul, spatiile parietocolice, epiploonul, ansele intestinului subtire, stomacul, colonul) si micul
bazin.
- In formele aparent limitate la ovare, se pot preleva biopsii din epiploon sau din zonele
potential metastazate (subdiafragmatice, din zonele de aderente, zone lucioase si coloratie
peritoneala modificata).
CONDUITA TERAPEUTICA

Conduita si tratamentul chirurgical primar se


efectueaza in continuare in raport cu datele
culese la laparotomia diagnostica, examenele
citologice si biopsice extemporanee, stabilind
stadiul clinic al bolii.
CONDUITA TERAPEUTICA
1. Fara elemente de malignitate – histerectomie totala cu anexectomie bilaterala:
 PSL ligamentelor lombo-ovariene
 PSL ligamentelor rotunde
 Secționarea foitei anterioare si posterioare a ligamentelor largi, Secționarea peritoneului vezico-uterin cu
decolarea VU
 PSL arterelor uterine, arterelor cervico-vaginale, , lig uterosacrate , lig cardinale
 Secționarea vaginului cu extirparea uterului (timp septic=> betadine) si anexelor – SE TRIMIT LA EX HP
 Închiderea bontului vaginal si suspensia acestuia
 Control hemostaza +/- drenaj , toaleta peritoneala
 Închiderea anatomica a abdomenului
CONDUITA TERAPEUTICA
2. Cancer de ovar stadiul IA - tratamentul chirurgical urmareste printr-o
interventie radicala vindecarea bolnavei.
- histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- biopsii epiploice sau extirparea subcolica a marelui epiploon pentru evaluarea
exacta histologica a stadiului
- biopsii din ganglionii iliaci si aortico-cavi.
- daca va fi cazul, tratamentul chimic si iradiant va fi aplicat ulterior, dupa ce
dispunem de rezultatul examenului histopatologic.
CONDUITA TERAPEUTICA
3. In cancer de ovar stadiile IB si IIA conduita consta in:
- histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- omentectomie totala sau numai de la insertia colonului transvers
- apendicectomia
- biopsii ale ganglionilor iliaci si aortico-cavi
- in aceste stadii este obligatorie completarea tratamentului cu citostatice,
aplicare locala de radioizotopi si radioterapie. Interventia radicala suprima masa
tumorala dar pot fi omise metastaze microscopice, chimioterapia avand valoare de
tratament de consolidare a vindecarii.
CONDUITA TERAPEUTICA

4. In cancerul ovarian extins la micul bazin – stadiul IIB –


sau la cavitatea abdominala – stadiile III – tratamentul
chirurgical primar urmareste printr-o chirurgie agresiva
individualizata extirparea a cat mai mult din masa
tumorala primara si a metastazelor.
CONDUITA TERAPEUTICA
5. In stadiul IV invazia masiva a cavitatii peritoneale permite doar efectuarea unei
laparotomii exploratorii si biopsierea. Uneori sunt posibile extirpari largi din masa tumorala
ovariana si epiplooica, iar tratamentul citostatic si al metastazelor abdominale si din afara
acestuia permite prelungirea duratei de supravietuire prin reducerea ascitei si ameliorarea
simptomatologiei digestive.

 LAPAROTOMIA SECOND-LOOK
- Se va face in cazul in care prima interventie a fost doar exploratorie, in urma careia
pacienta a efectuat curele de citostatice si este necesara reinterventia in scop reductiv (dupa
care se vor relua curele de citostatice) sau la pacientele aflate in remisiune complete dupa
tratament chirurgical si citostatic, cu valori CA125 normale, in scopul unei decizii legate de
stoparea sau continuarea chimioterapiei.
INCIDENTE SI ACCIDENTE INTRAOPERATORII
 Legate de anestezie
- Pneumonie de aspirație
- Tulburări cardiace , IMA
- Reacții neprevăzute
 Legate de actul chirurgical
- Hemoragiile : defecte de hemostaza – la nivelul pediculilor vasculari , la nivelul spatiilor de
decolare
- Leziuni ale organelor vecine: lezarea vezicii , ureterul poate fi secționat parțial/total, ligaturat
sau înțepat in timpul disecției , ligaturii pediculelor vasculari , hemostazei in bloc , peritonizarii
- Leziuni accidentale ale intestinului subțire ,sigmoidului , rectului
INGRIJIRI POSTOPERATORII
 Combaterea durerii prin administrarea de antialgice
 Se urmărește TA , puls , temperatura , diureza , respirația , plaga , drenaj
 Mobilizare precoce (z0 si profilaxia complicațiilor tromboembolice cu HGMM – fraxiparine )
 Regim hidric z1, reluarea alimentației si diversificarea ei după reluarea tranzitului intestinal
 Aspectul lichidului pe tubul de dren , daca exista
 Se suprima tubul de dren (z3 după reluarea TI) si sonda vezicala (Z1)
 Toaleta plăgii zilnic
 Firele se suprima la 7 zile postoperator
 Externarea la 5-6 zile postoperator daca nu exista complicații
COMPLICATII POSTOPERATORII
 PRECOCE
- Stare febrile , retenția de urina , infecția urinara , supurația plăgii
- Hemoragie – consecința derapării ligaturilor sau hemostaza incompleta – necesita
reintervenție pentru constituirea hemostazei si eventual transfuzii de sânge
- Hematoame profunde – impune evacuarea lor pe cale chirurgicala
- Peritonita de diferite cauze
- Ocluzia intestinala – reinterventie
- Complicatii trombo-embolice : mobilizare precoce daca se instaleaza necesita tratament
anticoagulant
COMPLICATII POSTOPERATORII
 TARDIVE – sunt in functie de stadiul evolutiv al bolii, tipul
histopatologic si gradingul de malignitate celulara.

Daca tumora este benigna: Daca tumora este maligna


- Dureri pelvină cronica - recidiva
- Eventratie - diseminare peritoneala
- Granuloame de fir - invazie ganglionara
- Sangerare din bontul restant , leucoree - metastazare la distanta
- Prolaps de bont vaginal
- Fistule vezico-vaginale
- Fistule recto- vaginale
RECOMANDARI LA EXTERNARE
 Repaus sexual 30 zile
 Evitarea efortului fizic
 Vitaminoterapie
 Psihoterapie
 Control postoperator la 4-6 săptămâni pentru discutarea ex HP
 Daca este cazul, radio- si chimioterapie. Tratamentul citostatic si cel iradiant sunt
ineficace daca tumora primara si metastazele au dimensiuni peste 2 cm in diametru
si de aceea actul chirurgical trebuie sa preceada toate celelalte mijloace terapeutice
din cancerul ovarian. Chimioterapia si radioterapia au rol de “asanare” a focarelor
mici tumorale restante (ideal sub 1 cm) dupa tratamentul chirurgical primar.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
 Controale periodice:
- la fiecare 3 luni timp de un an
- daca tumora este maligna
- monitorizare CA 125
- teste radiologice – ascita, metastaze
- Laparotomie second-look

- control anual
- se va urmări bontul vaginal ( ex citologic)
- mamografie/eco mamara la 2 ani
PROGNOSTIC

 In cazul unei tumori benigne, prognosticul este favorabil, cu incadrare


sociala si familiala complete dupa 30 zile.
 In cazul in care tumora se dovedeste a fi maligna, prognosticul poate fi
nefavorabil. Cei mai importanti factori prognostici sunt stadiul bolii in
momentul diagnosticarii, tipul histopatologic, gradingul de malignitate
celulara si varsta.
PARTICULARITATEA CAZULUI

 Cresterea rapida in dimensiuni a tumorii cu simptomatologie minima.


 Amanarea prezentarii la medic