Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fracturile Oaselor Tarsiene Si Metatarsiene
Fracturile Oaselor Tarsiene Si Metatarsiene
metatarsiene
Medic rezident: Acatrinei Vlad
Coordonator: Sef de luc. Dr. Paul Sirbu
Anatomie
• Tarsul este format din 7 oase dispuse pe 2
randuri:
• Ant: Navicular, cuboid, 3 cuneiforme
• Post: Calcaneu, talus
• sau
• Medial: Talus, navicular, 3 cuneiforme
• Lateral: Calcaneu, cuboid
Coloana mediala si coloana laterala
Anatomie
Navicularul: os scurt aszat pe marginea mediala a scheletului piciorului
fata post este concava si se articuleaza cu talusul
fata ant este convexa prezentand 3 fatete articulare pt cuneiforme
fata dorsala este convexa, nearticulata
fata plantara este planatuberozit osului navic.ins.ms. Tibial post
Complexul talocalcaneonavicularartic de tip sferoidal(socket-ball joint)
Este piatra de bolta a arcului longitudinal medial
Anatomie
Mecanism de producere:
Direct: traumatism fata dorsomediala picior(caderi dela inaltime, acc rutier, sport)
Indirect: compresiune axiala de-a lungul portiunii mediale a piciorului
Fr. de stress: sportivi
Clasificare
Sangeorzan:
Afr-avulsie
Clasificare
Bfr de tuberozitate
avulsie tibial post
Clasificare
C
Tipul I:fr corp(2
fragmente;pl
antar si
dorsal)
Clasificare
C
Tipul IImedial si
lateral
Clasificare
C
Tipul III:cominutie
importanta
Tratament
• Criterii de obtinere a unui rezultat satisfacator:
Fixare cu suruburi:
Tratament
• Utilizarea
fixatoarelor
externe pentru
refacerea lungimii
coloanei laterale ;
• Se poate asocia cu
reducere
sangeranda si
fixare interna+-
grefa osoasa.
Postoperator
• Imobilizare in AG gambopodal 6 sapt
• Ablatia fixatorului la 6 sapt
• Mersul cu sprijin la 10 sapt
Fracturile oaselor cuneiforme
• Asigura suportul rigid al coloanei mediale
• Constituie apexul arcului transvers al piciorului
protejand structurile musculotendinoase si
neurovasculare plantare
• Cuneiformul medial are baza plantar si creasta
dorsal iar cuneif. Median si lateral au baza
dorsal si creasta plantar
• Unite prin ligamentele intercuneiforme
Mecanism de producere
• Sunt fr. Rare
• Cel mai frecvent prin
traumatisme directe de mare
energie
• Fr izolate sunt rare; de obicei
se asociaza unei leziuni mai
complexe
• Fractura sau luxatia la acest
nivel semnifica leziuni
ligamentare severe la nivelul
mediopiciorului.
• Mai frecvent este interesat
cuneiformul medial
Clasificaera OTA
• Grup A- fr.
Extraarticulare
• Grup B- fr. Ce implica
una din cele 2
suprafete artic
• Grup C- fr. Ce implica
ambele suprafete
artic.
Diagnostic
• Clinic: tumefiere, edem, echimoza, durere in
punct fix la palpare
• Radiologic: incidente A-P, laterala, oblica
• Ct: sectiuni sagitale sau coronale
Tratament
• Stabilitatea cuneiformelor este f importanta pt
functia de transmitere a greutatii corpului;
• Ortopedic: este indicat in lipsa instabilitatii
mediopiciorului si a pierderii lungimi arcului
medial al piciorului
• Se pratica imobilizare in AG gambopodal 6-8
sapt cu reevaluare periodica
Tratament
• Chirurgical:
• Neobtinerea reducerii anatomice a suprafetelor articulare
• Instabilitate mediopicior
• Reducere sangeranda si stabilizare cu suruburi corticale
Fracturile metatarsienelor
• Sunt relativ frecvente
• Mecanism:
• direct
indirect-cadere de la inaltime pe antepicior
fr. de stres-sportivi, soldati
neantrenati(suprasolicitarerelaxare
ligamentaraMTS devin centrul de sprijinfractura);
mai frecv. MTS 2,3 ,zona proximala MTS 5
Anatomie
• MTS 1-tibialul ant se insera pe fata plantara
medial
• peronierul lung se ins pe fata plantara lateral
• Aceste tend joaca un rol important in
mentinerea pozitiei capului MTS 1
• Capul se sprijina pe 2 oase sesamoide care
asigura 2 din cele 6 pcte de sprijin ale antep
• Raza 1 transmite 1/3 dig G corpului suprafetei
de sprijin
Anatomie
• MTS 2,3,4:
• Confera cate un punt de sprijin transmitand
fiecare cate 8% din G
• La baza lor -3 ligam(dorsal central plantar) cu rol
imp in stbilizare si sprijin
• Cele 3 MTS nu au insertii motorii extrinseci ci au
rol doar de suport structural asigurand originea
pt ms interososi dorsali si plantari care se insera
pe fata mediala a falangelor proximale
• Rezistenta relativa la miscare MTS 2,3
Mecanism de producere
• Direct –corpuri grele
• Torsiune-rasucirea corpului cand degetele sunt
fixe sau avulsie-mai frecvent implicat fiind
MTS 5
Clinic
• Durere localizata
• Edem
• Echimoza
• Impotenta functionala
• Semnul Verneuil(impingerea
MTS spre bazadurere)
• Evaluare obligatorie
neurovascularasdr. De
compartiment
• Imagistic:
• Incidente AP, laterala, oblica
• Evaluare stabilitateincidente
in incarcare
Clasificare anatomopatologica
• Fr ale bazei
MTS
• Fr diafizare
• Fr colului
• Fr ale capului
Tratament
• MTS 1:
• Ortopedic-fara semne de instabilitate
-pastrarea lungimii osului
-Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
• Chirurgical:-semne de instabilitate
-pierderea pozitiei capului MTS 1
-pierderea lungimii MTS 1
Tratament chirurgical MTS 1
• Fr simple si cele
articulare-brose
kirschner
• Fr transversale sau
minim cominutive-placi
si suruburi
• Fr cominutive la nivel
diafizar,cap MTS 1 sau
deschise-fixator extern
Tratament
• MTS 2,3,4:
• Majoritatea sunt tratate conservator
• Indicatii:angulare <10 grade
translare <4mm
• Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
• Chirurgical:fr. Multiple,cominutive sau deschise
brose placi sau fixator
• MTS 5:
• Cea mai frecventa fr
de MTS
• De obicei este
rezultatul unei
inversiuni brutale
• Proximale-3 zone
• Distale –fr
dansatorilor
• Zona 1-fr-avulsie
• implica artic metatasocuboidiana
• Inversiune brusca a retropiciorului+incarcare
axialatensionarea aponev. plantare
• Zona 2-fr. Jones
• Adductie
antepiciorfr cu
sediul la jonctiunea
diafizo-metafizara
• Imobilizare AG GP 8-
10 sapt cu mers cu
sprijin total
• Zona 3-situata
distal de
ligamentele
proximale pana
la 1,5cm pe
diafiza
• Sediul
caracteristic al fr.
de stres
• Imobilizare in AG
3luni fara sprijin