Sunteți pe pagina 1din 20

Infecţia HIV- SIDA

Şef de lucrări dr. Daniela Leca


 SIDA caracterizată printr-un deficit imunitar complex,
predominant celular care predispune la variate
suprainfecţii (bacteriene, virale, fungice, protozoare) şi o
evoluţie invariabil letală în decurs de câteva luni sau ani.

2
 HIV = Human Imune Deficiency Virus
 Izolat prima dată în 1983 – Luc Montagnier
1984 – R. Gallo
 Retrovirus
 2003- 378 milioane persoane infectate
- 2/3 în Africa sub-sahariană
- 20% în Asia şi Pacific
 Zilnic - 14.000 persoane infectate
 De la primul caz de SIDA identificat în 1981  20
milioane persoane decedate

3
Virusul HIV
 ARN
 Reverstranscriptaza- catalizează informaţia genetică în sensul retro
ARN  ADN  ARN  proteină
 HIV se multiplică în prezenţa Ac
 Structura antigenică a proteinelor de înveliş se modifică în cursul
generaţiilor virale, făcând ineficace activitatea anticorpilor
 HIV este limfotrop şi neurotrop
 HIV afectează numai celulele care poartă la suprafaţă receptorul CD4
 Limfocite CD4
 Macrofage
 Oligodendrocite din ganglionii limfatici
 Celule stem din măduvă
 Neuroni
 Macrofage din tegument

4
CONSECINTE

 1.afectarea sistemului imunitar


 -suprainfectii oportuniste
 -imunitate umorala ineficienta
 2.afectarea SNC
 3.favorizarea de tumorogeneza (Sarcom
Kaposi, limfoame)

5
Căi de transmitere

 Calea sexuală (hetero şi homosexuali)

 Calea parenterală (sânge şi derivate de sânge)

 Calea verticală (mamă infectată  făt)

6
Manifestări clinice
Clasificarea afecţiunii determinate de HIV-1 în 6 stadii se
bazează pe asocierea dintre manifestările clinice şi
nivelul CD4
1. Infecţia iniţială (sindromul de seroconversie acută)
2. Stadiul precoce al bolii HIV-1
3. Stadiul intermediar
4. Stadiul tardiv
5. Stadiul avansat
6. Stadiul terminal

7
1. Infecţia iniţială
(sindromul de seroconversie acută)
 Survine de regulă la 2-6
săptămâni (medie 21 zile) Febră, mialgii, artralgii, cefalee
după expunere la virus
 Poate fi asimptomatică sau Limfadenopatie
 Poate evolua cu simptome Faringită, esofagită, ulceraţii
similare gripei sau
mononucleozei aftoase
 Cele mai frecvente simptome
(tabel) Diaree,
 Majoritatea simptomelor Erupţie tegumentară maculară
retrocedează în 14-21 zile
 Date de laborator:
 Limfopenia Meningită, neuropatie
 Nivele crescute de virus periferică, miopatie, paralizie
circulant
 Antigen HIV p24 nervi cranieni

8
2. Stadiul precoce al bolii HIV-1
 Definit prin nivele CD4 peste 500 celule/mmc.
 Majoritatea persoanelor sunt asimptomatice
 Simptomele întâlnite sunt:
 Limfadenopatie (cervicală, axilară, inghinală)

 Anomalii dermatologice :
 Dermatita seboreică
 Perifoliculita
 Foliculita eozinofilică
 Leziuni orale
 Ulceraţii aftoase
 Leucoplazie păroasă

9
3. Stadiul intermediar

 Definit prin nivele CD4 între 200 şi 500 celule/mmc şi


poate evolua fără simptome sau doar cu manifestări
moderate:
 Infecţie recurentă cu herpes simplex
 Candidoză orofaringiană/vaginală
 Infecţie cu virusul Varicella Zoster (VZV)
 Scădere în greutate
 Sinuzită bacteriană, bronşită, pneumonie
 Cefalee, mialgii, artralgii
 În absenţa tratamentului antiviral pacienţii clasificaţi în
acest stadiu au un risc de 20%-30% de progresie către
o condiţie ce defineşte SIDA sau deces într-o perioadă
de 18-24 luni
10
4. Stadiul tardiv
 Definit prin nivele CD4 între 50 şi 200 celule/mmc. Aceşti
pacienţi au un risc crescut de a dezvolta:
 Infecţii oportuniste de tipul
 Pneumonie cu Pneumocystis

 Infecţii cu Toxoplasma gondii

 Criptosporidioză

 Tuberculoză

 Sarcom Kaposi

 Candidoză esofagiană

 Anomalii hematologice
 Anemie

 Neutropenie

 Trombocitopenie idiopatică

 Riscul progresiei către SIDA/deces, în absenţa


tratamentului, este de 50-70% în următoarele 18-24 luni
11
5. Stadiul avansat 6. Stadiul terminal

 Definit prin nivele CD4 <50  Simptomele nu mai


celule/mmc. pot fi controlate
 Cele mai frecvente afecţiuni deoarece tratamentul
întâlnite în acest stadiu sunt: nu mai este eficient
 Infecţii cu micobacterii
atipice
 Meningita criptococozică
 Retinita cu citomegalovirus
 Leucoencefalopatia
multifocală progresivă

12
Categorii clinice
A B C
Infecţie HIV Simptomatic, Candidoză: esofagiană, traheală, bronşică
asimptomatică condiţii nonA sau Coccidioidomicoză extrapulmonară
Limfadenopatie nonC Criptococoză
persistentă Candidoză Criptosporidioză extrapulmonară >1 lună
generalizată orofaringiană Retinită CMV/ altă localizare (ficat,splină,ggl)
Infecţie primară Candidoză Encefalopatie HIV
HIV vulvovaginală Histoplasmoză extrapulm
Angiomatoză Isosporidioză >1 lună
bacilară Sarcom Kaposi
Displazie cervicală
Limfom nonHodgkin
severă sau Infecţie extrapulm M.avium/Kansasii
carcinom in situ Infecţie M.tuberculosis
Simptome
Pneumonia Pn.carinii
constituţionale: Leucoencefalopatia multifocală progresivă
febră, diaree >1 Bacteriemia recurentă cu Salmonella
lună Toxoplasmoza cerebrală
Sindrom caşectic
13
Sistemul de clasificare
Categoria clinică
Valoare CD4
A B C
>500/mmc A1 B1 C1

200-499/mmc A2 B2 C2

<200/mmc A3 B3 C3

 Categoriile clinice C(C1, C2, C3) şi A3, B3 definesc


stadiul SIDA
 Poate fi inclus în stadiul de boală SIDA orice pacient cu
CD4 <200/mmc (indiferent de manifestările clinice)

14
Teste de laborator

I. Testarea anticorpilor HIV


A. Detectarea anticorpilor în ser sau plasmă
1. Testul de imunoabsorbţie enzimatică EIA
2. Testul Western Blot (WB).
3. Testul de imunofluorescenţă
B. Detectarea anticorpilor HIV în alte fluide biologice
1. Testul salivar
2. Testul urinar
II. Detectarea virusului

15
Teste de laborator
I. Testarea anticorpilor HIV
A. Detectarea anticorpilor în ser sau plasmă
1. Testul de imunoabsorbţie enzimatică EIA. Majoritatea indivizilor
dezvoltă anticorpi împotriva virusului în intervalul 6-8 săptămâni
până la câteva luni după expunere. Primii anticorpi detectabili sunt
cei împotriva p24, gp160 şi 41. Aproximativ 30% din testele HIV-2
sunt fals negative. Testul EIA trebuie repetat, iar pozitivitatea sa
impune testare prin metoda Western Blot
2. Testul Western Blot (WB). Testul de confirmare necesită trei
proteine virale majore: proteina core p24 şi două proteine de
inveliş gp41 şi gp120/160.
3. Testul de imunofluorescenţă- metodă alternativă de detectare a
anticorpilor HIV utilizând celule HIV infectate şi fluorochrom ca
indicator

16
 Rezultatele fals negative pot avea următoarele cauze
 Perioada ferestrei serologoce (de la infectare până la pozitivarea serologiei)
poate avea o durată de 21 zile cu noile teste
 Seroconversia în stadiile avansate sau la pacienţii trataţi cu HAART (ce
dobândesc o restaurare imună prelungită)
 Agamaglobulinemia
 Erorile tehnice
 Rezultatele fals pozitive pot apare la vaccinaţi sau se datorează erorilor tehnice
 Rezultatele indeterminate pot avea următoarele cauze:
 Perioada de seroconversie. Rezultatele se pozitivează după 2-3 luni
 Stadii tardive ale infecţiei HIV (când scade titrul anti-p24)
 Aloanticorpi cu reacţii încrucişate (în boli autoimune, boli maligne)
 Erorile tehnice
B. Detectarea anticorpilor HIV în alte fluide biologice
A. Testul salivar – detectează anticorpii în salivă (IgG)
B. Testul urinar – rezultatele sunt disponibile în 2,5 ore

17
II. Detectarea virusului
1. Detectarea antigenului p24 HIV-1 poate stabili prezenţa infecţiei
înainte de apariţiei anticorpilor (<2luni)
2. Izolarea HIV prin culturi de celule mononucleare din sângele
periferic (sensibilitate 95-100%) foarte scumpă
3. PCR calitativ din celulele circulante sau din plasmă
4. Viremia plasmatică HIV RNA cantitativă (încărcătură virală)
Indicaţiile determinării viremiei plasmatice HIV RNA
1. Diagnosticul sindromului retroviral acut anterior momentului de
seroconversie
2. Aprecierea prognosticului: nivele >100.000 copii/ml plasmă indică
prognostic negativ
3. Monitorizarea răspunsului la terapia antiretrovirală – efectul antiviral
maxim este obţinut după 4-6 luni
4. Predicţia probabilităţii de a transmite infecţia
5. Diagnosticul infecţiei la nou-născut

18
Tratament
 Obiectivele terapiei
1. Obiective clinice: îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prelungirea
duratei de viaţă
2. Obiective virusologice: reducerea viremiei plasmatice (preferabil
<20 copii/ml)
3. Obiective imunologice
 Reconstrucţia imună cantitativă (CD4 în limite normale)
 Reconstrucţia imună calitativă (răspuns imun specific patogenului)
4. Obiective terapeutice: menţinerea opţiunilor terapeutice,
tratamente cu efecte adverse limitate şi bună aderenţă la
tratament
5. Obiective epidemiologice: reducerea ratei de transmitere a
infecţiei

19
Clasificarea drogurilor anti HIV actuale

Inhibitori nucleozidici de Inhibitori de protează


reverstranscriptază (NRTI) − Saquinavir
− Zidovudine (ZDV) − Indinavir
− Stavudine (D4T) − Ritonavir
− Didanosine (ddi) − Nelfinavir
− Lamivudine (3TC) − Amprenavir
− Emtricitabină − Fosamprenavir
− Tenofovir − Atazanavir
− Abacavir − Tipranavir

Inhibitori non-nucleozidici de Inhibitori ai fuziunii


revers-transcriptază (NNRTI) − Enfuvirtid (Fuzeon)
− Nevirapine Inhibitori de integrază
− Efavirenz

20