Curs de Semiologie Medicala Aparatul Cardiovascular C Stanciu

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ
Curs 5
Examenul tegumentelor (II)

Edemele
Ganglionii limfatici
Semeiologia părului, unghiilor, ochilor
Examenul gâtului şi al sânilor
Simptome majore Răzvan Constantinescu
Curs 5

Edemele
Simptome majore
Curs 5
Examenul tegumentelor (II):

 Hemoragiile cutanate şi mucoase
 Circulaţia venoasă colaterală superficială
 Leziunile elementare ale pielii
Hemoragiile
HEMORAGIILE CUTANATE
Pete roşii care nu dispar la vitropresiune (diagnostic

diferenţial cu eritemul).
După dimensiuni:
 peteşii (purpură) – hemoragii mici, rotunde sau ovalare
 echimoze – plăci hemoragice vaste, de forme diferite
Culoarea se modifică în evoluţie (prin transformarea

intratisulară a hemoglobinei): roşie → violacee → verzuie
→ galbenă → dispariţie.
Hemoragiile
HEMORAGIILE CUTANATE
CAUZE
– traumatisme
– trombocitopenii
– vasopatii
– hemofilie
– boli infecto-contagioase
– factori toxici, medicamentoşi
– leucemii
– cancere
– avitaminoze
HEMORAGIILE CUTANATE Hemoragiile
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PETEŞIILE
PURPURA HENOCH-SCHONLEIN
PURPURA FULMINANS
PURPURA FULMINANS
ECHIMOZELE
ECHIMOZELE
ECHIMOZELE
ECHIMOZELE
Hemoragiile
HEMORAGIILE MUCOASE
Bucală = stomatoragie
Gingivală = gingivoragie
Uterină = metroragie
Tisulară = hematoame
Articulaţii = hemartroze
HEMORAGIILE MUCOASE Hemoragiile
HEMATOMUL
HEMORAGIILE MUCOASE Hemoragiile
HEMARTROZA
Curs 5

Circulaţia venoasă colaterală superficială
I. TIP PORTO-CAV
II. TIP CAVO-CAV SUPERIOR
III. TIP CAVO-CAV INFERIOR
I. TIPUL PORTO-CAV
● “cap de meduză”
● hipertensiune portală (CH, tromboza venei porte)
I. TIPUL PORTO-CAV
I. TIPUL PORTO-CAV
I. TIPUL PORTO-CAV
I. TIPUL PORTO-CAV
II. TIPUL CAVO-CAV SUPERIOR
● predominant pe faţa anterioară a toracelui
● se asociază cu cianoză şi edem “în pelerină”
● obstacol pe VCS (tumori mediastinale)
III. TIPUL CAVO-CAV INFERIOR
● mai dezvoltată pe abdomen decât pe torace
● obstacol pe VCI (tumori abdominale)
Curs 5

Leziuni elementare
1. Modificări de culoare: pata (macula)

2. Leziuni elementare solide
3. Leziuni elementare cu conţinut lichid
4. Soluţii de continuitate
5. Deşeuri cutanate
6. Sechele cutanate
Pata (macula) Leziuni elementare
Modificare circumscrisă sau difuză de culoare, temporară
sau definitivă, fără alterarea reliefului pielii.
1. Pete discromice
– hipercromice (nevi pigmentari plani, efelide)
– hipocromice (pitiriazis, efelide)
– mixte
– acromice (albinism, vitiligo)
– artificiale (tatuaje)
2. Pete vasculare
– eritematoase (eczemă, psoriazis)
– purpurice (peteşii, purpură, echimoze)
Pete hipercromice
Efelide şi nevi pigmentari
Pete hipercromice
Ichtioză fără hiperpigmentare Ichtioză cu hiperpigmentare
Pete hipercromice Pete hipercromice în periferia

Intertrigo mamar unui ulcer gambier
Pitiriazis versicolor
Pete hipocromice Pete hipocromice

Pitiriazis Lichen atrofic
Pete mixte Pete artificiale

Solide Leziuni elementare
1) Papula – leziune proeminentă de mici dimensiuni (mm),

dură, de culoare diferită (lichen plan, sifilis secundar)
2) Placa urticariană – de culoare roz-roşie, net delimitată, de
dimensiuni variabile, uşor proeminentă, de consistenţă
elastică, apare, dispare şi reapare rapid (ore)
3) Tuberculul – nodul dermic mai mare decât papula, de
culoare variată, lasă cicatrice (sifilis terţiar, lepră)
4) Nodulul – rotund sau ovalar, de dimensiuni mari
5) Goma – nodul care evoluează spre ramolire, ulcerare şi

cicatrizare (sifilis terţiar, tuberculoză)
6) Lichenificarea – consecutivă gratajului, îngroşarea pielii şi
accentuarea pliurilor din întretăierea cărora (aspect de
mozaic) rezultă pseudopapule (eczemă, prurigo)
7) Vegetaţia – formaţiune pediculată, roşie, sângerândă,
uneori de aspect conopidiform sau de “creastă de cocoş”
(vegetaţii veneriene, tuberculoză vegetantă etc.)
8) Tumora – formaţiune circumscrisă (benignă sau malignă)
care îmbracă variate aspecte clinice şi histologice
Nodul al aripii nasului Vegetaţie inghino-scrotală

Papule în urticarie
Melanom malign
Carcinom epidermoid presacrat ulcerat

Cu conţinut lichid Leziuni elementare
a) Vezicula – leziune proeminentă de mici dimensiuni (mm),

cu lichid sero-citrin (herpes simplu, herpes zoster, eczeme)
b) Bula (flictena) – mai mare decât vezicula, cu lichid sero-
citrin sau hemoragic (impetigo, pemfigus); se poate sparge,
lăsând descoperite arii tegumentare largi
c) Pustula – leziune cu conţinut purulent, de dimensiuni
variate, primitivă sau secundară (prin transformarea
veziculelor sau bulelor)
Cu conţinut lichid Leziuni elementare
Leziune cu conţinut lichid Eritem pelagroid – aspectul

Bula tegumentelor după spargerea bulelor
Soluţii de continuitate Leziuni elementare
a) Excoriaţia – pierdere de substanţă liniară, superficială sau

profundă, de obicei consecutivă gratajului (prurigo)
b) Eroziunea (exulceraţia) – pierdere de substanţă
superficială (nu depăşeşte membrana bazală) care se
vindecă fără cicatrice (şancru sifilitic)
c) Ulceraţia – pierdere de substanţă profundă şi care se
vindecă lăsând cicatrice (ulcer tuberculos, şancru moale)
d) Fisura (ragada) – soluţie de continuitate liniară superfi-
cială, situată la comisuri (infecţie streptococică), sau
profundă, care lasă cicatrici liniare dispuse radial (sifilis
congenital)
Cheilită erozivă Şancru penian

Ulcere gambiere
Deşeuri cutanate Leziuni elementare
1) Scuama – de culoare albă sau cenuşie, rezultă prin
exfolierea celulelor cornoase care se detaşează de pe
suprafaţa pielii în lamele fine (pitiriazis versicolor), lame
(psoriazis) sau lambouri (scarlatină)
2) Crusta – se produce prin uscarea unor secreţii (serozitate,
sânge, puroi) de pe suprafaţa ulceraţiilor sau eroziunilor şi
din interiorul veziculelor, bulelor şi pustulelor, având o
culoare care variază de la galben (impetigo) la maroniu-
negru (excoriaţii)
3) Sfacelul – rezultă dintr-un proces de necroză (escara) sub
forma unui ţesut mortificat de culoare neagră-cenuşie care
se elimină şi lasă cicatrice (gangrenă diabetică)
Leziuni eritemato-scuamoase
Psoriazis
spate coate
Leziuni eritemato-scuamoase
Psoriazis
genunchi gambe
Sechele cutanate Leziuni elementare
A. Cicatricea – ţesut de neoformaţie de culoare violacee

(recentă) sau albă/pigmentată (veche) care apare la locul
unde a existat o pierdere profundă de substanţă; poate fi
“normală” (netedă, suplă şi neaderentă), “vicioasă”
(retractilă şi aderentă la planurile subjacente) sau
monstruoasă, “cheloidă” (groasă, dură, de culoare roşie)
B. Atrofia – subţierea straturilor pielii (lupus eritematos)
Cicartrici postoperatorii
abdominale şi toracice
Cicatrici cheloide
Curs 5

Edemele
Simptome majore
Edemele
Acumulare de lichid în ţesutul celular subcutanat →
infiltraţia hidrică a pielii.
Examen obiectiv:
● piele lucioasă, transparentă, cu ştergerea detaliilor de relief;
● pierderea elasticitatii  godeu
Aspectul tegumentelor în edem

Edemele
Godeu = depresiune locală persistentă (la apăsarea pe un plan
osos) prin eliminarea apei din spaţiul subcutanat compresat, cu
estompare lentă şi revenirea la aspectul anterior prin reexpan-
sionarea lichidelor de infiltraţie după încetarea comprimării.
Anasarcă = edem generalizat, cu trecerea lichidelor şi în
cavităţile seroase (pleură, peritoneu, pericard).
Ascită +
Ascită + hernie ombilicală edeme parieto-abdominale
Edemele
Edemele
Ascită + edem peno-scrotal

şi al membrelor inferioare
Edemele
Edemele
Pot asocia variate tulburări trofice şi inflamatorii.
Mecanisme de producere Edemele
1) scăderea presiunii coloid-osmotice prin

hipoproteinemie (albumine < 25 g/l)
2) creşterea presiunii hidrostatice (stază venoasă)
3) hiperaldosteronismul (creşte reabsorbţia tubulară
de Na+ şi apă)
4) hipersecreţia de hormon antidiuretic (ADH)
5) creşterea permeabilităţii capilare
6) obstrucţia drenajului limfatic
Clasificare (tipuri de edeme) Edemele
1. Cardiac
2. Renal
3. Hepatic
4. Caşectic
5. Endocrin
6. Limfatic
7. Venos
8. Inflamator
9. Angioneurotic
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
 cauza: insuficienţă cardiacă dreaptă
 mecanism dominant de producere:  presiunii venoase
 aspect:
– culoare: albă → cianotică
– sediu: simetric, bilateral, decliv (retromaleolar/
sacrat) → anasarcă
– evoluţie: intermitent (vesperal) → permanent
– consistenţă: moale → dur (greu depresibil)
– sensibilitate: dureros (instalare rapidă) → nedureros
– semne asociate: cianoză, jugulare turgescente,
hepatomegalie de stază, reflux hepato-jugular, ascită,
oligurie, raluri subcrepitante
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARDIAC
Edem cardiac cronic

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL RENAL
 cauze: sindrom nefrotic, sindrom nefritic
 mecanism dominant de producere: hipoalbuminemia
 aspect:
– culoare: albă-palidă
– sediu: faţă, pleoape (laxitate cutanată) → maleolar,
tibial anterior, lombar → anasarcă
– evoluţie: intermitent (matinal) → permanent
– consistenţă: moale, pufos, lasă cu uşurinţă godeu
– sensibilitate: nedureros
– semne asociate: HTA, oligoanurie, hematurie
– nu există relaţie între intensitatea edemului şi
gravitatea bolii!
Edemele
EDEMUL RENAL
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
 cauza: ciroza hepatică
 mecanisme secundare:
– hiperaldosteronism secundar →  ADH
– hiperestrogenism
 aspect:
– culoare: alb (asemănător celui renal)
– sediu: decliv → anasarcă
– evoluţie: permanent în evoluţie naturală
– consistenţă: moale-medie, senzaţie de “păstos”
– semne asociate: icter, ascită, steluţe vasculare, EHP
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL HEPATIC
Edeme hepatice cu tulburări trofice

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARENŢIAL/CAŞECTIC
 cauze: inaniţie
 aspect:
– culoare: alb
– sediu: faţă → jumătatea inferioară a corpului →
anasarcă
– evoluţie: permanent
– consistenţă: moale
– semne asociate: anemie, amiotrofie
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL CARENŢIAL/CAŞECTIC
Kwashiorkor
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ENDOCRIN
 cauze: mixedem, hiperfoliculinism, menopauză,
hipertiroidie, Cushing, corticoterapie
 mecanisme dominante de producere: depunere
interstiţială de mucoproteine, creşterea permeabilităţii
capilare, hipersecreţie de corticoizi/ACTH/androgeni
 aspect:
– culoare: alb-palidă → roşu
– sediu: generalizat
– evoluţie: permanent/ciclic
– consistenţă: moale-medie, nu lasă godeu
– semne asociate: ale endocrinopatiei de bază
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ENDOCRIN
Edeme în mixedem Edeme în boala Cushing

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL LIMFATIC
 cauze: limfangită, compresiuni/invazii ale limfaticelor

 mecanism dominant de producere: mecanic/inflamator
 aspect:
– culoare: roşu (inflamator) sau alb
– consistenţă: dur
– sensibilitate: dureros (inflamator) sau nedureros
ELEFANTIAZIS = edem limfatic cronic cu piele groasă şi

tulburări trofice cutanate.
EDEMUL LIMFATIC Edemele
FILARIOZA LIMFATICĂ
● cauze: paraziţi (Wuchereria bancrofti, Brugia malayi, Brugia timori)
transmişi de ţânţari;
● când o femelă de ţânţar infectată înţeapă o persoană, ea injectează
larva (microfilaria) în sânge, unde poate trăi mulţi ani;
● de multe ori asimptomatică mulţi ani;
● afectează 120 de milioane de persoane în toată lumea (40 de milioane
cu forme grave).
Edemele
ELEFANTIAZISUL
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
 cauze: tromboflebită, varice, compresiuni/invazii venoase
 mecanism dominant de producere: mecanic/inflamator
 aspect:
– tromboflebita profundă: alb-cianotic, dureros, piele lucioasă
şi întinsă
– tromboflebita superficială: cordon venos vizibil şi palpabil
– varice: accentuat în ortostatism, vesperal, alb-cianotic şi dur
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL
VENOS
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
Tromboflebită superficială
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL VENOS
Tromboflebită profundă
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL INFLAMATOR
 cauze: abces, flegmon, osteomielită fistulizantă, empiem

 mecanism dominant de producere: creşterea
permeabilităţii capilare (histamină, serotonină)
 aspect:
– culoare: roşu
– sediu: localizat (în vecinătatea procesului inflamator)
– temperatură: cald
– sensibilitate: dureros
Edemele
EDEMUL INFLAMATOR
Celulită orbitară Osteomielită fistulizantă

Edemele
EDEMUL
INFLAMATOR
Edem inflamator în erizipel

CLASIFICARE Edemele
EDEMUL ALERGIC/ANGIONEUROTIC
 cauze: urticarie, edem Quincke, boala serului, alergii
medicamentoase
 mecanism dominant de producere: creşterea
permeabilităţii capilare
 aspect:
– culoare: alb
– sediu: limitat (în special la faţă, pleoape, buze)
– extensie: mucoasele frecvent interesate (limbă, mucoasă
bucală, laringe, glotă, mucoasă gastrică/intestinală),
rezultând dispnee, disfagie, disfonie, abdomen acut
– evoluţie: durează puţin (fugace), apare şi dispare brusc
– consistenţă: moale
CLASIFICARE Edemele
CLASIFICARE Edemele
CLASIFICARE Edemele
EDEMUL
ALERGIC
EDEMUL ALERGIC/ANGIONEUROTIC Edemele
EDEMUL QUINCKE
● prototipul edemului angioneurotic;
● circumstanţe de apariţie: inhalare de pneumalergeni, aler-
geni alimentari, înţepături de insecte, stări psihoemoţionale.
BOALA SERULUI
● apare la 8-10 zile supă administrarea de ser antitetanic,
antidifteric, antidisenteric;
● edem Quincke + febră, frison, hTA, tahicardie, greaţă,
vărsături, erupţii cutanate, interesări viscerale multiple
(pleurezie, nefrită, hepatită, splenomegalie, coree).
URTICARIA
● erupţie bruscă de papule sau plăci reliefate, cu extindere şi
persistenţă variabile.
EDEMUL QUINCKE
EDEMUL QUINCKE
BOALA SERULUI
URTICARIA
Curs 5

Edemele
Simptome majore
SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI
Tumefierea ganglionilor = adenopatie
Examenul clinic
● ganglioni superficiali (laterocervicali, submandibulari,
axilari, inghinali etc.)
● rareori cei profunzi
Inspecţia Palparea
– deformarea tegumentelor – cea mai importantă
– aspectul pielii (normal, – glisant
infiltrat, ulcerat) – prin acrosaj
– teritoriul de drenaj limfatic
Arii ganglionare
Adenopatie şi şancru labial

Adenopatie axilară
CAUZELE ADENOPATIILOR
1. Inflamatorii 2. Maligne
a) Infecţioase  hemopatii primitive sau
● acute (angină, mononucleoză secundare
infecţioasă, erizipel, panariţii)  metastaze
● cronice (TB, sifilis, briceloza)
b) Neinfecţioase
● sarcoidoză
● imunopatii
CARACTERELE ADENOPATIILOR
1. localizarea: numărul de ganglioni/grupe ganglionare
2. mărimea: mică/moderată/extremă
3. forma: regulată/neregulată
4. consistenţa: moale/fermă/dură
5. sensibilitatea: dureroşi/nedureroşi
6. mobilitatea pe planurile profunde: mobili/ficşi
7. tendinţa la fistulizare
8. tendinţa la confluare
9. caracterul uni/bilateral, simetric/asimetric
10. semne asociate: febră, frisoane, tahicardie,
splenomegalie, hepatomegalie
ASPECTE CLINICE
 Adenopatii inflamatorii acute
– localizate (angină, erizipel)
– generalizate (mononucleoză infecţioasă)
 Adenopatii inflamatorii cronice
– tuberculoză
– sifilis
– bruceloză
 Adenopatii maligne
– metastaze
– hemopatii maligne (leucemie limfatică cronică,
limfoame)
Adenopatie laterocervicală
Adenopatie axilară
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
1. lipoamele
2. adenitele
3. hidrosadenita
4. hernia inghinală
Curs 5

Edemele
Simptome majore
EXAMENUL GÂTULUI
1. anomalii congenitale: gâtul scurt (fuzionarea

unor vertebre cervicale)
2. deformări prin: adenopatii, tumori de glomus
carotidian, guşă
3. torticolis
EXAMENUL GÂTULUI
EXAMENUL SÂNILOR
 Obligatoriu
 Uşor accesibil clinic (inspecţie, palpare)
 Normal: formă hemisferică, consistenţă şi
mărime diferite, areola mamara (2-4 cm),
mamelonul
EXAMENUL SÂNILOR
Inspecţia
 pacientă dezbrăcată
 decubit dorsal şi ridicată, uşor aplecată înainte
 mâinile deasupra capului
Palparea
 cu palma întinsă la femei
 cu vârful degetelor la bărbaţi
 ganglioni regionali
EXAMENUL SÂNILOR
GINECOMASTIA
= hipertrofie glandulară, uni/bilaterală
Cauze:
● Fiziologice (pubertate, bătrâni)
● Patologice
 endocrinopatii: tumori testiculare, hipofizare,
suprarenaliene
 boli hepatice: HC, CH
 cancere: NBP, NH, leucemii
 boli renale: IRC
 boli SNC: siringomielie
 iatrogenă !
GINECOMASTIA Examenul sânilor
EXAMENUL SÂNILOR
LA FEMEI
1. tumorile mamare maligne
2. tumorile mamare benigne
3. abcesele şi flegmoanele mamare
4. mastoza chistică
5. mamelele supranumerare (atavisme)
6. mameloanele plate sau invaginate
7. modificarea sânilor în sarcină
EXAMENUL SÂNILOR
TUMORILE MAMARE MALIGNE
 Unilaterale
 Retracţia pielii şi a mamelonului
 Fixitate
 Adenopatii
 Tulburări trofice cutanate
TUMORILE MAMARE MALIGNE Examenul sânilor
TUMORILE MAMARE MALIGNE Examenul sânilor
EXAMENUL SÂNILOR
TUMORILE MAMARE BENIGNE
 Unice/multiple
 Consistenţă redusă
 Nedureroase
 Nu modifică mobilitatea sânului
TUMORILE MAMARE BENIGNE Examenul sânilor
MASTITA Examenul sânilor
MAMELELE SUPRANUMERARE Examenul sânilor
MAMELOANELE PLATE Examenul sânilor
MAMELOANELE INVAGINATE Examenul sânilor
SÂNUL ÎN SARCINĂ Examenul sânilor
Mamele
supranumerare
Mameloane plate
Mameloane invaginate
Sinul in sarcina

Curs de Semiologie Medicala Aparatul Cardiovascular C Stanciu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Semiologie Medicala Aparatul Cardiovascular C Stanciu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Examenul tegumentelor (II)

Examenul tegumentelor (II)

Examenul tegumentelor (II):

Pete roşii care nu dispar la vitropresiune (diagnostic

Culoarea se modifică în evoluţie (prin transformarea

Examenul tegumentelor (II):

Examenul tegumentelor (II):

1. Modificări de culoare: pata (macula)

Pete hipercromice Pete hipercromice în periferia

Pete hipocromice Pete hipocromice

Pete mixte Pete artificiale

1) Papula – leziune proeminentă de mici dimensiuni (mm),

5) Goma – nodul care evoluează spre ramolire, ulcerare şi

Nodul al aripii nasului Vegetaţie inghino-scrotală

Carcinom epidermoid presacrat ulcerat

a) Vezicula – leziune proeminentă de mici dimensiuni (mm),

Leziune cu conţinut lichid Eritem pelagroid – aspectul

a) Excoriaţia – pierdere de substanţă liniară, superficială sau

Cheilită erozivă Şancru penian

A. Cicatricea – ţesut de neoformaţie de culoare violacee

Examenul tegumentelor (II)

Aspectul tegumentelor în edem

Ascită + edem peno-scrotal

1) scăderea presiunii coloid-osmotice prin

Edem cardiac cronic

Edeme hepatice cu tulburări trofice

Edeme în mixedem Edeme în boala Cushing

 cauze: limfangită, compresiuni/invazii ale limfaticelor

ELEFANTIAZIS = edem limfatic cronic cu piele groasă şi

 cauze: abces, flegmon, osteomielită fistulizantă, empiem

Celulită orbitară Osteomielită fistulizantă

Edem inflamator în erizipel

Examenul tegumentelor (II)

Adenopatie şi şancru labial

Examenul tegumentelor (II)

1. anomalii congenitale: gâtul scurt (fuzionarea

S-ar putea să vă placă și