Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina Legală A Morţii Subite
Medicina Legală A Morţii Subite
SUBITE
MS= un deces brusc, neasteptat, neexplicabil, survenit la
un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie
premonitorie de scurta durata sau absenta.
Cauza acestor decese este inexplicabila clinic, astfel incat
face obiectul cercetarii necroptice medico-legale. Sub aspect
pragmatic, moartea subita este una suspecta.
Rezolvarea necropsică a acestor cazuri aduce surpriza
depistării a 10% de morţi violente (de tipul intoxicaţiilor acute,
traumatismelor cranio-cerebrale, asfixiilor sau avortului, de regulă
fără leziuni externe pentru a atrage atenţia), aceasta fiind inca o
ratiune pentru care legiuitorul a trecut în competenţa medicinei
legale investigarea ştiinţifică a morţii suspecte.
Constatari necroptice:
La morţile subite „adevărate”(90%) examenul medico-legal poate
evidenţia:
1. leziuni organice incompatibile cu viaţa – ruptura de cord, ruptura
de anevrism de aortă;
2. leziuni organice cronice care nu pot explica în mod cert, prin ele
însele, decesul – ciroza hepatică, ATS generalizată sau
localizată, aici se poate include şi MS funcţionale (leziuni organice
de fond+ factor ocazional);
3. modificări nespecifice pentru anumită boală – staza sanguină
viscerală, sufuziuni sanguine subseroase, aceste modificări le
putem găsi atât în morţile neviolente (viroze, boli infecţioase, şoc
anafilactic, alergii) cât şi în morţile violente (asfixii mecanice,
intoxicaţii, electrocuţii);
4. absenta elementelor anormale- autopsie alba
I.1.7.Arterita coronariana
Arteritele specifice sau nespecifice, pot sa nu aiba
manifestări clinice şi pot determina moartea subită prin mecanism
ischemic, fiind descoperite la autopsii.
I.2. Boala hipertensiva
Stresul acut=> variaţii bruşte ale tensiunii arteriale => fisura/rupere
placi de aterom instabile => tromboze coronariene cu
riscurile consecutive;
=> exces catecolaminic cu creşterea nevoii de oxigen a
cordului => ischemii şi infarcte miocardice;
=> creste agregarea plachetară => accidente coronariene
chiar pe coronare relativ indemne.
Stresul cronic (suprasolicitarea indelungata ventriculara)=> HVS;
acutizarea acestei conditii se poate produce prin cresterea
necesarului de oxigen dar si prin reducerea aportului- in somn, prin
hipoxia nocturna cu bradicardie si exces prostaglandic (deci
activitate plachetara mai intensa).
Moartea de poate produce prin:
-aritmii ventriculare. La autopsie: HVS, +/- ATS coronarian,
+/- glomeruloscleroza renala;
-encefalopatie hipertensiva acuta
La autopsie: edem cerebral (cu/fara angajare),
+/- microinfarcte si microhemoragii,
+/-HVS.
I.3.Cardiomiopatii
1. Obliterante- nu se asociaza cu moarte subita, fiind boli cronice (amiloidoza,
sarcoidoza, hemocromatoza).
2. Congestive- cardiomiopatia peripartum (in ultima luna de sarcina si primele 6
dupa nastere); prin suprasolicitarea inimii in sarcina;
-in alcoolismul cronic;
- cea cronica idiopatica.
Anatomopatologic: inima dilatata, eventual cu trombi intracavitari;
: microscopic, fibroza interstitiala difuza.
3.Hipertrofice- VS este hipertrofiat, cu un maxim la nivelul septului, dar şi alte
zone ale VS pot prezenta îngroşări parcelare cu diferenţe mari de grosime între
zone; grosimea medie a VS este 20-22mm, până la 50mm. Este cea mai
frecvenă cauză de moarte subită la tineri. Trebuie facut dg. diferenţial cu
hipertofia adaptativă la atleţi, unde în general dimensiunile cordului sunt în
limite normale, unii pot prezenta o creştere adaptativă a grosimii peretelui VS
peste13 mm, dar fără anomalii de conducere sau de mecanică cardiacă.
4.Ischemice- se instaleaza in timp, prin insuficienta perfuzie a unor coronare
ateromatoase; miocitele sunt hipertrofice, prezinta fibroza.
5. Displazie aritmogena de VD- clinic domina insuf. de VD. Se caracterizează
prin înlocuirea miocardului normal al VD cu fibroza intersiţială şi ţesut gras,
dilatare marcată a atriului drept cu dilatarea moderată a VD. Constituie 0,5-
20% din morţile subite la tineri.
I.4.Valvulopatii
-determină rar moarte subită, avand evolutie indelungata.
Sunt incriminate:
-prolapsul de valva mitrala: se vor exclude orice alte cauze de deces. Poate
determ. moarte subita prin: FV, endocardita bacteriana, tromboembolie.
-stenoza aortica => HVS secundara => insuficienta coronariana.
VIII.1. Hiperkaliemie
-este una din cele mai frecvente cauze de deces la tineri;
-moartea subită se produce în timpul sau după un efort fizic;
-se bănuieşte existenţa unui deficit al membranei fibrelor musculare,
ceea ce determină hiperK de efort;
-dozarea postmortem a K este inutilă.
VIII.2. Intoxicatia cu sare
-este rara, se intalneste mai frecv. la copii, dar si la adulti;
-determina hipernatremie si hiperclorhidrie =>convulsii.
-diag. postmortem: dozarea Na şi Cl in UV mult cresute, > 200mEq/l,
osmolaritatea crescută.
VIII.3. Intoxicatia cu apa
-cel mai frecv. la adulti cu polidipsii psihogene sau folosire in exces de
diuretice cu regim hiposodat sever;
-diag. pe baza hiponatriemiei si hipocloremiei marcate.
IX. Morti subite de etiologii obscure/neclasificate
IX.1. Sdr. Reyes
-declanşat de o infecţie – respiratorie, gastrointestinala;
-clinic – vărsături, convulsii, coma, hipoglicemie, hiperamoniemie,
creşterea transaminazelor serice.
La autopsie – degenerescenţă grasă acută de ficat, cord şi rinichi.
IX.2. Sarcoidoza
-se caracterizează prin formarea de granuloame în ţesuturile afectate;
Granuloame sunt alcătuite din celule epiteloide şi celule gigante
multinucleate, eventual cu limfocite la pereferie. Pot regresa spontan
sau pot evolua spre fibroză. În 20-30% cazuri este afectat cordul,
conducand la moarte subită prin aritmii ventriculare.
IX.3. Moartea subită a „carauşului”
Drogurile ambalate in capsule sunt inghitite pentru a fi astfel
transportate. In cazul rupturii ambalajului are loc eliberarea masiva a
drogului cu deces fulgerator.
IV.4. Sdr. morţii subite a sugarului (SIDS)
Se defineste ca moartea subita, neasteptata a nou-nascutului
sau copilului in primul an de viata, la care in urma autopsiei nu se
poate stabili cu certitudine o cauza de moarte.
Aspecte epidemiologice importante:
-incidenta max. intre lunile II-VI de viata, cu un varf in luna IV;
-predomina sexul masculin in raport de 3/2;
-risc mai mare la nn proveniti din sarcini gemelare (fara a se fi
demonstrat vreo componenta ereditara);
-mai frecv. la rasa neagra;
-se produce mai frecv. in anotimpul rece;
-decesul survine de obicei in somn, in primele ore ale diminetii;
-conditii precare de locuit si standard de viata modest.
Factori de risc patologici la nou-nascut: infectii, convulsii, episoade
repetate de apnee, reflux gastro-esofagian.
Factori de risc matern:
-varsta mamei <20 ani si >30 ani;
-mame fumatoare sau toxicomane;
-interval de timp redus intre nasteri (<1 an);
-diverse patologii materne (anemii, infectii).
Imprejurari de producere:
-traumatism minor la nivelul unei regiuni reflexogene ->deces prin
inhibitie;
-emoţii brutale, frica sau sentimentele de culpă exagerate -> deces
psihogen; este favorizat de:
-labilitatea neuro-vegetativă (hipersimpaticotonia subiectului);
-de labilitatea umorală (ex.: tetania);
-evident, de stările premorbide ale organelor vitale
(ex.:ischemia miocardului)
Necropsia albă obligă deci la explicarea fiziopatologică a
accidentului produs, ştiut fiind că excitarea vagului, ca în lovirea
abdomenului, produce oprirea cordului în diastolă (reflex Golz),
excitarea laringelui superior produce oprirea respiraţiei (reflex
Holmgren), puncţia pleurală poate produce reflexul de inhibiţie
respiratorie.
Ipoteze patogenice: