INFLUENȚA DIFERITELOR

SPORTURI ASUPRA MASEI

GRASE ȘI A MASEI
MUSCULARE LA FETELE ÎN
CREȘTERE

• Cristina RUSU,
• An II, Master FIT
 CUPRINS
 Abstract
 Scop, metode, rezultate, concluzie
 Studiu
 Motivație,
 metode de măsurare,
 obiectivul,
 ipoteza,
 rezultatele
 Discuție/interpretare
 Concluzie
 Bibliografie

Cristina RUSU 2
 ABSTRACT
SCOP
 Analizarea și compararea efectelor diferitelor sporturi (înot,
fotbal, baschet și handbal) asupra masei grase și a masei
musculare la fetele prepubertale și pubertale.

Cristina RUSU 3
 ABSTRACT
METODE
 La studiu au participat două sute de fete (10,6 ± 1,5
ani, etapele Tanner I-III) și au fost împărțite în 5 grupe: 40 de
înotători, 40 de jucători de fotbal, 40 de baschetari, 40 de
jucători de handbal și 40 de controale.
 Grăsimile și masele musculare la nivelul întregului corp,
brațele, trunchiul și picioarele au fost măsurate
utilizând absorbția cu raze X cu energie duală (DXA). Starea
pubertală a fost determinată utilizând testul Tanner.
 Efectele diferitelor sporturi asupra masei grase și musculare au
fost evaluate prin analiza covarianței cu înălțimea ca și
covariate.
 Analizele au fost efectuate separat în 2 grupe, în funcție de
stadiul Tanner (prepubertal și pubertal).

Cristina RUSU 4
 ABSTRACT
REZULTATE:

 Fetele din grupul de control aveau mai puțină masă

musculară și mai multă masă grasă în comparație cu fetele
care jucau sporturi ( p <0,05).

 În ceea ce privește grăsimea corporală, înotătorii și jucătorii

de fotbal au avut mai puține grăsimi corporale ( p <0,05) iar
jucătorii de handbal au arătat cele mai mari valori în masa
musculară ( p <0,05).

Cristina RUSU 5
 ABSTRACT

CONCLUZIE:

 Sporturile de impact (fotbal, baschet și handbal) și sporturile

cu impact redus (înot) oferă o dezvoltare corespunzătoare a
masei musculare la fetele în creștere.
 Persoanele care practică sport la vârste fragede asigură o
masă de grăsime mai mică și o masă musculară mai mare
comparativ cu cele care nu practică.
 Aceste rezultate pot fi utile ca metodă preventivă a obezității la
adulți.

Cristina RUSU 6
 STUDIU
MOTIVAȚIA: creștere alarmantă a excesului de greutate și a obezității
în rândul tinerilor datorată nivelului scăzut al activității fizice
obișnuite
 Inactivitatea fizică este un factor de risc pentru multe boli
 Obezitatea în copilărie este strâns legată de obezitatea adultă;
 Activitatea fizică în timpul copilăriei împiedică obezitatea în viața
ulterioară;
 Relația directă dintre activitatea fizică și compoziția corporală are ca
rezultat un sport care are un efect pozitiv asupra compoziției
corporale;
 sportul este un factor important care reglează masa corporală a
copiilor, aceasta fiind asociată cu obezitate mai mică.
Instituțiile de sănătate își sporesc interesul pentru evaluarea compoziției
corporale a elevilor

Cristina RUSU 7
 STUDIU
METODE DE MĂSURARE: - indirecte
 Absorbția de raze X cu energie duală (DXA).
Studiul prezent a fost planificat pentru a umple golul din literatura de
specialitate.

Cristina RUSU 8
 STUDIU
METODE DE MĂSURARE:
 Tipul de sport are o anumită influență asupra dezvoltării compozțției
corporale. Fiecare sport are un profil diferit, deoarece fiecare sport
are cerințe fizice diferite.
 Fotbalul este considerat un sport de rezistență care generează
diferite niveluri de activitate intermitentă la intensități variabile, care
implică în principal corpul inferior;
 mișcările efectuate de jucătorii de baschet în timpul jocurilor sunt
multiple și diferă în ceea ce privește intensitatea, distanța și durata.

Cristina RUSU 9
 STUDIU
METODE DE MĂSURARE: - influența tipului de sport
 înotul permite o îmbunătățire a capacității aerobe ,flexibilitatea,
puterea, coordonarea și tonusul muscular al întregului corp

 handbalul este un sport dinamic, cu o cerere aerobă ridicată,

caracterizată prin runde, salturi, aruncări, treceri și blocuri; este un
sport care necesită anumite abilități cum ar fi viteza, agilitatea,
viteza de reacție, viteza de rezistență, rezistența, forța și
coordonarea. În timpul sarcinilor de joc cum ar fi împingerea și
blocajul, o mare putere și forță sunt necesare pentru membre și
trunchi

Cristina RUSU 10
 STUDIU

OBIECTIVUL:
 analizarea și compararea efectele diferitelor sporturi (înot, fotbal,
baschet și handbal) asupra masei grase și musculare la fetele
prepubertale și pubertale.
IPOTEZA:
 practica sportivă reduce masa de grăsime a fetelor și îmbunătățește
masa lor musculară.
REZULTATELE:
 influența pe care o are un anumit sport asupra dezvoltării compoziției
corporale a fetelor în creștere

Cristina RUSU 11
 MATERIALE ȘI METODE

Participanți:
 100 fete prepubertale (etapa Tanner I) 9-13 ani
 100 fete pubertale (etapele Tanner II-III) , 9-13 ani
o Au fost împărțite în 5 grupe (înot, fotbal, baschet, handbal și grup de
control)
o Au suferit o serie de teste pentru a evalua gradul de dezvoltare sexuală
și compoziția corporală (masa grasă și masa musculară)
o Toate fetele care practică sport au fost recrutate din cluburile sportive,
în timp ce toți participanții la grupul de control au fost recrutați din
școli.

Cristina RUSU 12
 MATERIALE ȘI METODE
Criterii de selecție:
o Întrebările generale despre obiceiurile de sănătate și activități sportive,
informații privind tipul și anii de practică sportivă, numărul de ore de
activitate sportivă, bolile osoase, orice altă boală cunoscută, leziunile,
alte practici sportive și medicamente, au fost întrebate la începutul
studiul
o trebuiau să practice sport cel puțin 3 ore pe săptămână pe o perioadă
de cel puțin 8 luni
o Atât părinții, cât și copiii au fost informați despre obiectivele și
procedurile studiului, precum și despre posibilele riscuri și beneficii
înainte de începerea studiului.
o Copiii și-au dat consimțământul verbal, iar părinții lor au semnat un
consimțământ în scris.
o Studiul a fost aprobat de Comitetul de etică al cercetării clinice (Spitalul
din Toledo), în conformitate cu Declarația de la Helsinki privind
principiile etice pentru cercetarea medicală care implică subiecți umani.

Cristina RUSU 13
 DESCRIERE MĂSURĂTORI

 Greutatea (kg) și înălțimea (cm) au fost măsurate folosind o scală Seca (model
711; seca GmbH & Co. KG, Hamburg, Germania).
 Indicele de masă corporală (IMC) a fost calculat ca greutate (kg) / înălțime
(m) 2 .
 Masa grasă (g) și masa slabă (g) (masa corporală - masa de grăsime + masa
osoasă) au fost măsurate folosind un DXA (Hologic Serie Discovery QDR., Bedford,
MA, SUA).
 Masa macră a membrelor a fost considerată a fi echivalentă cu masa
musculară. DXA a fost calibrat folosind o coloană lombară fantomă conform
recomandărilor producătorului.
 Participanții au fost așezați în poziție de sus cu corpul și membrele complet
extinse și în limitele stabilite de liniile de scanare. Întregul timp de scanare a corpului
a fost de aproximativ 7 minute. Iradierea totală a razelor X absorbită de un subiect a
fost de aproximativ 10% din filmul standard cu raze X în piept. Toate scanările și
analizele au fost efectuate de același operator pentru a asigura coerența.

Cristina RUSU 14
 Caracteristicile descriptive
la fetele prepubertale
Înot Fotbal Baschet Handbal Control

prepubertal

n 20 20 20 20 20

Vârsta (an) 9,16 ± 0,69 9,63 ± 0,98 10,36 ± 0,51 a, b 9,86 ± 0,64 10,01 ± 0,52 a

Înălțime (cm) 135,03 ± 6,19 141,20 ± 9,84 151,18 ± 10,74 a, b, d, e 142,04 ± 8,24 141,15 ± 6,32

Masa corporală (kg) 29,01 ± 4,38 35,73 ± 8,74 43,04 ± 9,34 a 37,50 ± 8,69 a 38,44 ± 8,79 a

IMC (kg / m 2 ) 15,85 ± 1,66 17,67 ± 2,60 18,74 ± 2,98 a 18,52 ± 3,86 19,12 ± 3,38 a

Ani de instruire 4,68 ± 2,00 3,85 ± 1,81 3,37 ± 1,52 3,35 ± 1,35 0

Ședințe săptămânale de
3,83 ± 1,89 3,00 ± 0,00 2,88 ± 0,39 3,05 ± 0,22 0
instruire

BMC total (g) 973,68 ± 115,32 1171,74 ± 186,41 a 1302,71 ± 286,73 a, e 1133,46 ± 183,35 1122,66 ± 151,60

DMO totală (g / cm 2 ) 0,78 ± 0,06 0,86 ± 0,07 a 0,87 ± 0,09 a 0,84 ± 0,06 0,82 ± 0,06

Abrevieri: BMC = conținutul în minerale osoase ; DMO =densitatea minerală osoasă ;

IMC = indicele de masă corporală

Cristina RUSU 15
 Caracteristicile descriptive
la fetele pubertale
Înot Fotbal Baschet Handbal Control

pubertare

n 20 20 20 20 20

Vârsta (an) 12,20 ± 0,62 12,31 ± 0,60 13,05 ± 0,34 a, b, e 12,69 ± 0,86 12,10 ± 0,72

Înălțime (cm) 154,55 ± 8,41 153,85 ± 6,25 163,12 ± 8,27 a, b, e 159,96 ± 8,14 155,76 ± 8,32

Masa corporală (kg) 49,06 ± 11,24 45,61 ± 9,95 56,85 ± 13,20 b, de exemplu 52,66 ± 11,21 46,39 ± 11,27

IMC (kg / m 2 ) 20,34 ± 3,13 19,13 ± 3,40 21,11 ± 3,51 20,35 ± 2,73 18,91 ± 3,24

Ani de instruire 4,08 ± 2,36 4,45 ± 1,70 4,35 ± 1,42 3,90 ± 1,77 0

Ședințe săptămânale de
4,44 ± 2,71 3,55 ± 0,76 3,09 ± 0,19 4,20 ± 2,78 0
instruire

BMC total (g) 1458,32 ± 271,96 1488,10 ± 233,64 e 1761,62 ± 409,35 a, e 1784,40 ± 410,98 a, b, e 1207,70 ± 131,84

DMO totală (g / cm 2 ) 0,93 ± 0,08e 0,95 ± 0,08 e 1,00 ± 0,13 e 1,01 ± 0,12 e 0,83 ± 0,04

Abrevieri: BMC = conținutul în minerale osoase ; DMO =densitatea minerală osoasă ;

IMC = indicele de masă corporală

Cristina RUSU 16
 ANALIZA DATELOR

 Toate datele au fost analizate statistic prin intermediul SPSS pentru Windows
(versiunea 19.0; IBM Corp., Armonk, NY, SUA) cu un nivel de semnificație
de p <0.05
 Testul Kolmogórov-Smirnov a condus la o distribuție normală a
variabilelor. Caracteristicile grupurilor de studiu (media și SEM) au fost
determinate prin teste descriptive de bază
 Diferențele între grupuri au fost determinate folosind analizele de covarianță
(ANCOVA), inclusiv înălțimea ca covariate.
 O analiză preliminară a indicat faptul că masa de grăsime și masa musculară a
fost diferită pentru prepubert și pubertal.
 Pentru a identifica modificări semnificative, s-au calculat intervalul de
încredere 95% (IC 95%) și mărimea efectului (ES, Cohen's d ). ES a fost evaluată
utilizând următoarele criterii: 0 ≤ trivial <0,2,
0,2 ≤ mic <0,5,
0,5 ≤ mediu <0,8,
mare ≥ 0,80. .

Cristina RUSU 17
 REZULTATE: Masa grasă și masa
musculară la fetele prepubertale
Înot Fotbal Baschet Handbal Control

prepubertal

Procentul de grăsime corporală

26,86 ± 6,79 26.99 ± 5.55 28,94 ± 5,62 27,81 ± 6,90 32,38 ± 5,65a
(%)

Masa totală de grăsime (g) 7779,80 ± 2807,73 9388,80 ± 3114,85 12,430,72 ± 4608,84 10,588,96 ± 4754,89 12,648,63 ± 4599,68 a

Masa de grăsime la brațe (g) 451,88 ± 198,67 471,56 ± 189,50 719,47 ± 255,71 b 606,35 ± 276,95 771,53 ± 305,87 a

Masa de grăsime la trunchi (g) 2887,40 ± 1139,96 3507,98 ± 1416,40 5187,54 ± 2692,31 b 5052,47 ± 2264,05 5099,30 ± 3159,16

Masa de grăsime la picioare (g) 1632,54 ± 681,82 2099,25 ± 677,85 2534,79 ± 837,76 1780,46 ± 570,79 2657,81 ± 906,24 a, d

Masă musculară totală (g) 19,632.44 ± 2460.38 23,698,05 ± 4363,06 28,182.20 ± 5280.04 25,191,76 ± 4827,06 a 23,257,44 ± 5014,84

Masă musculară la brațe (g) 882,18 ± 129,85 1064,92 ± 191,93 1252,38 ± 253,07 e 1109,14 ± 266,77 1033,79 ± 205,68

Masă musculară la trunchi (g) 9405,51 ± 1316,65 11,347.95 ± 2213.93 14,127,28 ± 3123,16 e 13,204,71 ± 2731,77 a, b, e 11,347.60 ± 2136.99

Masă musculară la picioare (g) 3014,55 ± 460,98 3864,05 ± 865,34 e 4374,80 ± 887,07 4012,07 ± 901,74e 3517,92 ± 747,72

Cristina RUSU 18
 REZULTATE: Masa grasă și masa
musculară la fetele pubertare
Înot Fotbal Baschet Handbal Control

pubertal

Procentul de grăsime corporală

25,83 ± 6,23 27,43 ± 4,71 a 29,32 ± 6,50 26.99 ± 4.90 27,74 ± 7,06a
(%)

Masa totală de grăsime (g) 12,782,56 ± 5666,25 12,247,14 ± 4580,89 16,548,59 ± 6439,27 e 14,349,03 ± 5035,06 11,375,02 ± 4930,07

Masa de grăsime la brațe (g) 711,22 ± 333,15 615,00 ± 300,47 931,10 ± 376,64 803,07 ± 303,27 616,24 ± 336,12

Masa de grăsime la trunchi (g) 5888,63 ± 2935,90 4796,38 ± 2252,87 7055,00 ± 3342,12 6311,68 ± 2567,08 4301,61 ± 2387,68

Masa de grăsime la picioare

2361,57 ± 1135,92 2680,50 ± 855,57 3429,01 ± 1232,18 2550,77 ± 983,54 2831,14 ± 969,02 a
(g)

Masă musculară totală (g) 33,711,83 ± 6493,51 b, de exemplu 29,708,51 ± 4898,89 e 36,161.50 ± 5945.94 e 35,565,89 ± 5887,83 b, de exemplu 26,919,27 ± 3960,52

Masă musculară la brațe (g) 1610,21 ± 347,71b, de exemplu 1490,67 ± 241,65 1631,51 ± 239,70 e 1606,98 ± 287,07b, de exemplu 1234,88 ± 187,11

Masă musculară la trunchi (g) 18,160,29 ± 3789,42 b, de exemplu 14,555,66 ± 2663,12 e 18,176,47 ± 3721,08 e 19,127,48 ± 3435,61 b, 12.579,14 ± 1963,78

Masă musculară la picioare (g) 4720,14 ± 1047,43 4985,56 ± 849,41 e 5870,78 ± 980,56 e 5125,49 ± 871,92 4341,65 ± 1271,40

Cristina RUSU 19
 REZULTATE
MASA GRASĂ:
 Grupul de control are valori semnificativ mai mari ale procentului de
grăsime corporală, masă grasă totală, masă grasă a brațelor și picioarelor
comparativ cu grupul de înotători (p <0,05).
 Jucătorii de fotbal prezintă valori semnificativ mai scăzute pentru masa
de grăsime din brațe și trunchi comparativ cu grupul de baschet
(p <0,05)
 fetele puberciale nu au obținut diferențe semnificative în masa de
grăsime pentru oricare dintre sporturi
 Înotători prezintă valori semnificativ mai mici pentru masa de grăsime
picioare decât grupul de control ( p < 0,05) și procentul de grăsime din
partea inferioară a corpului, în comparație cu fotbaliștii ( p <0,05) și cu
fetele din grupul de control ( p <0,01).
 jucătorii de baschet au o grăsime corporală mai decât grupul martor
(p< 0,05).

Cristina RUSU 20
 REZULTATE
MASA MUSCULARĂ – la fetele prepubertale:
 Jucătorii de handbal au valori semnificativ mai mari pentru masa totală
musculară decât înotătorii.
 jucătorii de handbal au, de asemenea, o masă musculară a trunchiului
semnificativ mai mare ( p <0,01) în comparație cu înotătorii, fotbaliștii și
fetele grupului de control.
 jucătorii de handbal au obținut rezultate semnificativ mai mari ale masei
musculare a picioarelor decât grupul martor. Greutatea masei musculare a
brațelor și masa musculară a brațelor grupului de control mai mare în
comparație cu jucătorii de baschet ( p <0,05).
 Jucătorii de fotbal au obținut rezultate semnificativ mai mari ale masei
musculare la picioare decât grupul de control ( p <0,01).
– la fetele pubertale
 grupul martor prezintă o masă musculară totală și masa musculară a trunchiului
( p <0,01) mult mai mică comparativ cu restul grupurilor sportive (înot, fotbal,
baschet și handbal).
 Jucătorii de fotbal au valori semnificativ mai mici ( p <0,01) pentru masa
totală musculară, masa musculară a trunchiului și masa musculară a brațelor
decât jucătorii de handbal și înotătorii.

Cristina RUSU 21
 DISCUȚII/INTERPRETARE
 Scopul principal al acestui studiu a fost de a compara masele
de grăsimi și masele musculare la fetele prepubertale și
puberciale care practică 5 sporturi diferite și, prin urmare,
influența pe care o are un anumit sport asupra dezvoltării
compoziției corporale a fetelor în creștere.
 După analizarea rezultatelor, se observă că fetele din grupul
de control au o masă de grăsime mai mare decât fetele care
practică sportul. S-a demonstrat că activitatea fizică
îmbunătățește compoziția corporală (scăderea masei de grăsime
și creșterea masei musculare și osoase) a copiilor și
adolescenților
 Prin urmare, participarea la sport în timpul etapei de
dezvoltare scade riscurile de obezitate și riscurile legate de
obezitatea crescut

Cristina RUSU 22
 CONCLUZII

 activitatea sportivă la vârste fragede (independent de tipul de

sport), spre deosebire de inactivitatea sportivă, asigură o masă scăzută
a grăsimii și o masă mai slabă. Acest lucru devine un argument bun
pentru antrenori, profesori și medici care promovează sportul și
recomandă activitatea fizică.

Cristina RUSU 23
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S20952546150
00885#t0010

Cristina RUSU
24