CURS 1 Microbiologie clinica

Şef lucrări Dr. Liliana Dragomirescu

MICROBIOLOGIA CLINICĂ

Disciplină a medicinii de
laborator, care trebuie să ofere
cât mai rapid şi precis
informaţii necesare pentru
decizia clinică la un pacient cu
boală infecţioasă
VARIETĂŢI DE MICROORGANISME
MICROBI ŞI PARAZIŢI

Microorganismele diferă în mod fundamental

unele de altele, fiind încadrate în 3 regnuri:

 protista
 procariotae
 vira
REGNUL PROTISTA CUPRINDE MICROORGANISME A
CĂROR CELULE SUNT EVOLUATE, DE TIP EUCARIOT, CU
NUCLEU ŞI ORGANITE CELULARE NESPECIFICE CUM SUNT
RETICOLUL ENDOPLASMATIC, ERGASTOPLASMA,

MITOCONDRIILE, ETC.

are toate caracterele

celulelor evoluate
nucleu
organite celulare comune
nu are perete celular
se divide direct sau prin
mitoza

Celula de tip eucariot

PROTISTE
 ALGE - microorganisme eucariote, acvatice,
fotosintetizante , nu prezintã interes medical cu
excepţia agarului
 MYCETE – ciuperci microscopice, sunt grupate în 4
clase. Din cele 12.000 de specii, doar 100 de specii sunt
de interes medical

▀ PROTOZOARE –
Flagelata
Rhisopoda
Ciliata
Sporozoa
Regnul Procariotae cuprinde microorganisme cu celule
primitive, de tip procariot, lipsite de nucleu adevărat şi de
organite celulare nespecifice, dar cu un înveliş suplimentar
numit perete celular.

Structura bacteriilor
nu au nucleu adevărat ci un
cromozom haploid format
dintr-o moleculã circulară de
ADN
au perete celular rigid
se divid direct
lipsite de organite celulare
comune cu excepţia
ribozomilor

Celula de tip procariot

REGNUL VIRA CUPRINDE ENTITĂŢI
INFECŢIOASE DE NATURĂ SUBCELULARĂ
(ACELULARĂ): VIRUSURILE ŞI VIROIZII.
Structura virusurilor
entităţi infecţioase
acelulare, cu parazitism
obligatoriu intracelular
un singur acid nucleic
(ADN sau ARN)
inerte în afara celulei gazdă
parazitează celula la nivel
genetic, deviază
metabolismul acesteia în
scopul propriei replicări
 Viroizii au o structură şi mai simplă, fiind
alcătuiţi doar dintr-un acid nucleic cu GM mică.
Unii dintre ei produc boli transmisibile la plante.
Virusurile şi viroizii alcătuiesc împreună regnul
VIRA.
 Prionii sunt entităţi infecţioase de dimensiuni
foarte mici (5 nm), de natură proteică.
Până în prezent există relativ puţine date
referitoare la aceşti agenţi, dar se presupune că ei
ar constitui cauza unor boli degenerative ale SNC,
cum sunt bolile Jacob-Creutzfeld, Kuru, etc.
 CARACTERE DIFERENŢIALE ÎNTRE
VIRUSURI ŞI BACTERII
Caracter Bacterii Virusuri

Dimensiuni 1–10 μ MO 20–30 nm ME

Structură Celulară – tip Subcelulară

procariot (acelulară)
Conţinutul în ac. ADN şi ARN ADN sau ARN
nucleici
Multiplicare / Diviziune directă / Replicate de către
cultivare pe m. de cultură cel. gazdă / anim. de
inerte lab., CC, OE
Prezenţa enz. Da Nu
metabolice
Sens la AB. uzuale Da Nu
La agenţii infecţioşi
microscopici se adaugă
paraziţii multicelulari, cum
sunt helminţii şi artropodele,
cu structură complexă şi cu
studiul cărora se ocupă
parazitologia.
 MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA
BACTERIILOR
 Dimensiunea bacteriilor se
exprimă în micrometri (1µ=10-3
mm), fiind cuprinsă între 1-10 µ.
 Dimensiunea, forma şi aşezarea
bacteriilor se apreciază prin
microscopie optică, iar detaliile
morfologice şi structurale prin
microscopie electronică.
 Forma bacteriilor constituie baza
clasificării lor.
 Formă şi aşezare. În raport cu
forma lor deosebim 4 categorii de
bacterii:
- rotunde (cocii),
- alungite (bacili),
- încurbate (spirili, spirochete,
vibrioni) şi
FORMA BACTERIILOR: 4 FORME DE
BAZA

rotundã alungitã încurbatã spiralatã

Aşezarea bacteriilor
COLORAŢIA GRAM

- se colorează frotiul cu cristal violet 1min.

- se fixează cu lugol 2 min.
- se decolorează cu alcool acetonă
- se recolorează cu fuxină 1 min.

Gram negativ = Gram pozitiv =violet

BACTERII GRAM POZITIVE AEROBE

COCI BACILI

 grămezi –  Bacillus sp.

Staphylococcus  Corynebacterium sp.
 lanţuri  Listeria monocytogenes
- streptococi  Nocardia sp.
 diplo şi lanţuri -
- S. pneumoniae
Enterococcus sp.
 BACTERII GRAM NEGATIVE AEROBE

COCI BACILI

 Fam
Enterobacteriaceae
 Moraxella catarrhalis  Escherichia coli,
 Neisseria gonorrhoeae Enterobacter sp.
 Citrobacter, Klebsiella sp.
 Neisseria meningitidis  Proteus sp., Serratia
 Haemophilus  Salmonella, Shigella,
influenzae Yersinia
 Acinetobacter,
 Helicobacter
 Pseudomonas aeruginosa*
GERMENI ANAEROBI

Deasupra diafragmului Sub diafragm

 Peptococcus sp.  Clostridium

 Peptostreptococcus sp.
perfringens, tetani, Cl.
difficile
 Prevotella
 Bacteroides fragilis,
 Veillonella disastonis, ovatus
 Actinomyces  Fusobacterium
ALTE BACTERII
 Bacterii atipice
» Legionella pneumophila
» Mycoplasma pneumoniae, M. hominis
» Chlamydia pneumoniae, Ch.psittaci, Ch.
trachomatis
» Rickettsia
 Spirochete
» Treponema pallidum (syphilis)
» Borrelia burgdorferi (Lyme)
cocii
- rotunde, aşezate în
grămezi (genul
Staphylococcus),
- ovalare, aşezate în
lanţuri (genul
Streptococcus),
- lanceolate, dispuse în
diplo ca două flăcări de
lumânare (specia
Streptococcus
pneumoniae)
- reniforme, dispuse
ca două boabe de cafea ce
se privesc faţă în faţă
(genul Neisseria) cu Ø de
0,8 - 1µ;
genul Staphylococcus Streptococcus pyogenes
Streptococcus pneumoniae Neisseria sp.
Streptococcus pneumoniae
NEISSERIA GONORHOEAE /NEISSERIA
MENINGITIDIS
 Bacillus sp.
bacilii –
bacterii cu formă
alungită de bastonaş
(dimensiuni 1,5 - 10µ);

Escherichia coli Corynebacterium diphteriae

BACILLUS ANTHRACIS CLOSTRIDIUM

PERFRINGENS

Clostridium botulinum Clostridium tetani

 Klebsiella sp.

 cocobacilii
forme intermediare
între coci şi bacili:
- Yersinia pestis,
- Bordetella pertussis

-Haemophilus
influenzae
 fuzobacterii
bacterii fuzospirilare
(Fusobacterium sp. +
Treponema vincenti)
vibrionii –
bacterii încurbate,
în formă de
virgulă (Vibrio
cholerae);
 spirochetele - bacterii
spiralate cu corpul
flexibil şi 12-20 de
spire (Treponema
pallidum), foarte multe
spire strânse
(Leptospira) sau 2-3
spire (Borrelia);
 spirilii - bacterii
spiralate cu 1-2 spire
rigide (Spirillum
volutans);
 Treponema
pallidum

 Leptospira sp.
 actinomicetele - bacterii foarte asemănătoare
fungilor şi formează filamente au hife lungi şi
ramificate care se rup, rezultând forme bacilare
(Actinomyces).
 ÎNMULŢIREA BACTERIILOR
 Diviziune binară
 Gram pozitive - formarea unui sept
 Gram negative - strangulare directă
 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
ÎN BACTERIOLOGIE
 DG. BACTERIOLOGIC- Izolarea şi identificarea
bacteriilor din produsele patologice
- recoltarea şi transportul produselor patologice în
laborator
- izolarea bacteriilor pe medii de cultură
- identificarea bacteriilor pe baza caracterelor:
- morfo-tinctoriale
- culturale
- biochimice
- antigenice (r. de aglutinare, precipitare, IF)
- toxinogenezei
- testarea sensibilităţii la antibiotice – ANTIBIOGRAMA
/ ANTIFUNGIGRAMA
 Dg. SEROLOGIC – detectarea şi titrarea Ac în serul de
cercetat
- reacţii Antigen-Anticorp (IF, RFC, aglutinare,
CULTIVAREA BACTERIILOR ÎN
LABORATOR
 Medii lichide
 Mediile solide
 colonii
COLONII IZOLATE
Caractere culturale
VIRUSURI: STRUCTURA DE BAZĂ,
OBLIGATORIE, A VIRIONULUI O REPREZINTĂ
Nucleocapsida constituită
din:
miez (core) de acid
nucleic care este, de fapt,
genomul viral, protejat de
un înveliş proteic numit
capsidă
Virusurile formate numai din nucleocapsidă se
numesc virusuri neanvelopate.
Virusurile care prezintă pe lângă nucleocapsidă şi un
înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul
membranar al celulei gazdă (peplos sau anvelopă),
se numesc virusuri anvelopate.
 Genomul viral
Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic:
• fie ADN,
• fie ARN
(niciodată ambii), care conţine întreaga informaţie
genetică necesară replicării virusului şi care
reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia.
Capsida virală
Este un înveliş format din numeroase unităţi
proteice numite capsomere = proteine de
dimensiuni mici care se autoasamblează
în structuri capsomerice mari, iar în final
se asamblează sub forma capsidei virale.
Există două tipuri de simetrie a capsidelor:

Molecula acidului nucleic poate fi:  helicoidală, cu aspect tubular sunt

caracteristice ARN virusurilor
• simplu spiralată (ss) sau dublu
spiralată (ds),  icosaiedrică, cu aspect sferic sunt
caracteristice ADN virusurilor
• liniară sau circulară,
• continuă sau segmentată.
Peplosul
1. Spiculi de natură glicoproteică :
-hemaglutinina (HA), cu rol în ataşarea virusului
de celula gazdă
-neuraminidaza (N), care facilitează pătrunderea
virusului în celulă.
2. Factori de fuziune cu funcţie de iniţiere a
infecţiei
3. Proteina M (matrix) care căptuşeşte faţa
internă a anvelopei
Morfologie

Dimensiune:
Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni
cuprinse între 20-30 nm (picornaviridae) până
la 300 nm (poxviridae)
Formă:
Prin examinare la ME, virionii prezintă o diversitate
de forme:
-sferică (V. gripale, V. paragripale, adenovirusurile)
-paralelipipedică (poxvirusurile)
-de cartuş (v. rabic)
-de spermatozoid (bacteriofagul)
-de bastonaş (v. mozaicului tutunului)
 VIRUSURILE POX
Virusurile herpetice
(V.VARIOLIC)
VIRUSUL HIV
Taxonomie. Clasificarea virusurilor

•Familia este desemnată cu sufixul

VIRIDAE
•Subfamilia este denumită cu sufixul
VIRINAE
•Genul este denumit cu sufixul VIRUS
 REPLICAREA (MULTIPLICAREA VIRALĂ)
Replicarea virusurilor parcurge următoarele
etape:
1. Recunoaşterea celulei gazdă
2. Adsorbţia (ataşarea) virusului de celula
gazdă
3. Penetrarea virusului în celula gazdă
4. Decapsidarea virusului
5. Sinteza macromoleculară
6. Eliberarea virionilor progeni din celula
gazdă
CĂI DE TRANSMITERE ALE
VIRUSURILOR ŞI RUTA INFECŢIILOR

Tractul respirator (ex. virusurile

gripale şi paragripale)
Tractul gastro-intestinal (ex. virusul
poliomelitic, virusul hepatitei A)
Tractul genito-urinar (ex. virusul
hepatitei B, HIV)
Calea cutaneo-mucoasă (virusul
herpes simplex)
Calea iatrogenă (virusul hepatitei
B, HIV, virus citomegalic)
INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ADN

Virusuri de tip ADN

Familia Anvelopa Simetria Dimensiune Structura ADN Virusuri de
capsidei (nm) importanţă
medicală
Parvoviridae Absentă Icosaedrică 18-26 ss liniar Virus B 19

Papovaviridae Absentă Icosaedrică 45-55 ds circular Papiloma v.

Polioma v.
Adenoviridae Absentă Icosaedrică 70-90 ds liniar Adenovirus

Hepadnaviridae Prezentă Icosaedrică 42 ds circular HVB

incomplet
Herpesviridae Prezentă Icosaedrică 100 ds liniar VHS, VZV,
citomegalovirus,
v. Epstein-Barr,
HHV-6, HHV-7,
HHV-8

Poxviridae Prezentă Complex 250x300 ds liniar Poxvirusuri, v.

vaccinia,
smallpox v.
 INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI
ARN
Virusuri de tip ARN
Familia Anvelopa Simetria Dimens. Structura ARN Virusuri de importanţă medicală
capsidei (nm)
Picornaviridae Absentă Icosaedrică 25-30 ss liniar nesegmentat + Poliovirus, rhinovirus, HAV
Reoviridae Absentă Icosaedrică 75 ds liniar, ogaviridae Reovirus, Rotavirus, Febra de
10 segmente Colorado
Togaviridae Prezentă Icosaedrică 60-70 ss liniar nesegmentat + v. rubeolic, v. encefalitei equine
Western
Flaviviridae Prezentă ? 40-60 ss ARN+ v. febrei galbene, VHC, v. West Nile,
Retroviridae Prezentă Icosaedrică 80-120 ss liniar HIV 1 şi HIV 2
2 segmente +
Coronaviridae Prezentă Helicală 120-160 ss liniar nesegmentat + Coronavirus, SARS
Caliciviridae Absentă Icosaedrică 35-40 ss ARN+ Norovirus
Orthomyxoviridae Prezentă Helical 80-120 ss liniar v. gripale
8 segmente +
Paramyxoviridae Prezentă Helicală 120-250 ss liniar nesegmentat + v. rujeolic, v. urlian, v. paragripale,
v. sinciţial respirator
Rhabdoviridae Prezentă Helicală 70x180 ss liniar nesegmentat - v. rabic
Arenaviridae Prezentă Helicală 75x180 ss liniar nesegmentat - v. Lassa, v. coriomeningitei
limfocitare
Bunyaviridae Prezentă Helicală 80-120 Ss circular, 3 v. encefalitei de Clifornia, v. febrei
segmente, - hemoragice Crimea-Congo
Filoviridae Prezentă Complex 80x14000 ssARN, - v. Marburg, v. Ebola
Virusuri oncogene
 DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR ÎN VIRUSOLOGIE
 Dg. Virusologic
- recoltarea produselor patologice
-ex. ME, IF
- cultivarea: - ouă embrionate de găină
- culturi celulare
- animale de experienţă
- identificarea: RFC, r. de neutralizare,
r.HAI
 Dg. Imunologic: evidenţierea şi titrarea Ac.
Specifici antivirali în serul pacientului
(ELISA, RIA, IF, RFC, HAI, r. de
neutralizare)
FUNGI
 Definiţie: microorganisme eucariote răspândite în
natură; peste 100.000 specii; 150-200 sunt
considerate patogene umane
 Clasificare:

- dermatofiţi
- levuri
- mucegaiuri
FUNGI ŞI INFECŢII CAUZATE DE
FUNGI

 Micoze superficiale la
nivelul pielii si a firului de
par
 Micoze cutanate sau
subcutanate cu implicarea
unghiilor şi a straturilor
profunde ale pielii
Tip de infecţe
 Micoze profunde sau
sistemice în care sunt Micoze superficiale Micoze profunde
implicate organele Epidermophyton Blastomyces
profunde. Această categorie Microsporum
Trichophyton
Candida
Cryptococcus
cuprinde fungii oportunişti Histoplasma
la organisme Aspergillus
imunocompromise Coccidioides
Paracoccidioides
 INFECŢII FUNGICE LA OM
Infecţii fungice de interes medical
Tip Localizare Denumirea infecţiei Microorganism Creştere
Superficial Păr, strat mort Ptiriasis versicolor, Trichosporon, Y (ciuperci)
cutanat tinea nigra, pedra Malassezia, /F(filamente)
Exophiala
Cutanat Epidermă, păr, Tinea Microsporum, F
unghii Trichophyton,
Epidermophyton
Subcutanat Derm, subcutan Spirotrichosis, Sporothrix Y, F
micetoma
Sistemic Organismul Coccidioidomicoze, Coccidioides, Endospori
integral histoplasmoze, Histoplasma, Y
blastomicoze, Blastomices, Y
paracoccioidomicoze Paracoccidioides Y
oprortunistic Organismul Cryptococcosis, Cryptococcus Y
integral candidoze, aspergiloze, Candida, Y
pn. pneumocistică Aspergillus, F
P. carinii
Frotiu efectuat din cultură de pe
mediul Sabouraud : Candida
albicans-coloraţie Gram
Candida albicans Sabouraud
Chromagar® - Candida spp.
A) C. albicans (verde)
B) C. glabrata (violet)
C) C. tropicalis (albastru)
D) C. krussei (roz)
PROTOZOARE – PREZENŢA LOR ÎN
ORGANISMUL
UMAN

 Protozoarele
infectează ţesuturile
organismului şi
diferite organe ca:
- paraziţi intracelulari
în variate celule ale
oraganismului
(hematii, macrofage,
celule epiteliale, creier,
muşchi)
- paraziţi extracelulari
în sânge, intestine şi
tract uro-genital
 CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
CLASA FAMILIA GENUL SPECIA
E. histolytica
RIZOPODA Entamoibidae Entamoeba E. coli
E.gingivalis
E. hartmanni
T. gambiense
Trypanosoma T. rhodesiense
T. mexicana
Trypanosomidae
L. donovani
Leishmania L. tropica
L.brasiliensis
FLAGELATA
L. mexicana
T. gambiense
Trichomonadidae Thricomonas T. tenax
T. hominis
Hexamitidae Giardia G. duodenalis
(G. lamblia)
CILIATA Trichostomatina Balantidium B. coli
Eucoccidiida Eimeriina Toxoplasma gondii
Cryptosporidium parvum
SPOROZOA
P. vivax,
Plasmodidae Plasmodium P. malariae
P. falciparum
P. ovale
Incertă Pneumocystis carinii
Blastocystis hominis
 CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
SUBÂNCRENGĂTURA CLASA FAMILIA GENUL SPECIA

Echinostomatidae Fasciola F. hepatica

Dicrocoelidae Dicrocelium D dendriticum
TREMATODA S. mansoni
Schistosomatidae Schistosoma S. japonicum
S. intercalatum
PLATHELMINTHES S. haematobium
Taeniidae Taenia T. solium
T. saginata
Echinococcus E. granulosus
CESTOIDAE
E. multilocularis
Hymenolepididae Hymenolepis H. nana
H. diminuta
Ascaris A. lumbricoides
Ascarididae
Toxocara T. canis
T. cati
Oxyuridae Enterobius E. vermicularis
NEMATHELMINTHES SECERNENTEA
Trichuris T. trichiura
Trichinellidae Trichinella T. spiralis
Ancylostomatidae Ancylostoma A.duodenale
Rhabditidae Strongyloides S. stercoralis
PROTOZOARE DE INTERES MEDICAL:
CĂI DE TRANSMITERE ŞI INFECŢIE

Protozoare de importanţă medicală

Localizare Specie Transmitere Afecţiune
Tract intestinal Entamoeba histolytica, Ingestia alimentelor ce conţin Amoebiază,
Giardia lamblia, chişti Lambliază,
Cryptosoridium sp., Criptosporidiază,
Cyclospora cayetanensis, Ciclosporiază,
Microsporidia Microsporiază
Tract uro-genital Trichomonas vaginalis Sexual Tricomoniază
Sânge şi şesuturi Trypanosoma sp.
T. cruzi Căpuşa Tripanosomiază,
T. gambiense Musca tsetse Boala somnului
Leishmania sp.
L. donovanii Purice de nisip leishmanioza viscerală
L. tropica, L. mexicana, Purice de nisip leishmanioza cutanată
L. braziliensis leishmanioza mucoasă
Plasmodium sp.
P. vivax, P. ovale, P. Ţânţar anophele Malaria
malariae Ţânţar anophele Malaria
P. falciparum
Toxoplasma gondii Ingestia chistelor din carne crudă, Toxoplasmoza
Contact cu solul contaminat cu
fecale de pisică
 Nutriţia:
- speciile intracelulare se hrănesc cu citoplasma
celulei gazde
- speciile extracelulare se hrănesc:
• direct
• ingestia celulei gazde
 Reproducerea:
- ciclul asexuat în organismul gazdă (diviziune
binară sau multiplă – parcurgând mai multe
stadii)
- ciclul sexuat e prezent în artropodul vector
(excepţie: Cryptosporidium – reproducerea în
gazda umană atât ciclul asexuat cât şi cel
sexuat)
HELMINŢI

 Transmiterea
viermilor la om se face
în 4 moduri:
- prin ouă sau larve
infectate pe cale fecal-
orală,
- larve infectate în
ţesutul unei alte
gazde;
- penetrarea
tegumenului de către
larve,
- prin muşcătura unei
insecte vectoare
INFECŢII UMANE CU HELMINŢI, CĂI
DE TRANSMITERE, LOCALIZARE
Infecţii umane cu CESTODE
Specie Transmitere Alte gazde Localizare la om
Viermi adulţi
Taenia saginata Larve în carne de vită - Intestin
Taenia solium Larve în carne de porc - Intestin
Diphyliobothrium latum Larve în carne de peşte mamifere ce se hrănesc Intestin
cu peşte
Hymenolepsis nana Ouă sau larve în gândaci rozătoare intestin
Hymenolepsis diminuta Larve în insecte Şobolani, şoareci Intestin
Dipylidium caninum Larve în muşte Câini, pisici Intestin
Larve
Taenia solium Ouă în alimente sau apa Porci Creier, ochi
(cisticercoză) contaminate cu fecale
umane
Echinococcus granulosus Ouă transmise de câini Oi Ficat, plămâni, creier
(chist hidatic)
Echinococcus Ouă transmise de carnivore Rozătoare Ficat
multilocularis
Taenia multiceps Ouă transmise de câini Oi Creier, ochi, ţesut sc
 Infecţii umane cu TREMATODE
Specie Transmitere Localizare la om
Schistosoma haematobium Larvele care penetrează vase sanguine ale vezicii
Schistosoma japonicum tegumentul vase sanguine ale intestinului
Schistosoma mansoni vase sanguine ale intestinului
Clonorchis sinensis Ingestia de peşte infestat cu Ficat
larve
Fasciola hepatica Ingestia de legume Ficat
contaminate cu larve
Paragonimus westermani Ingestia de crabi infestaţi cu plămâni
larve
 Infecţii umane cu NEMATODE
 Clasificarea Specie Transmitere Localizare la om

nematodelor: Transmitere interpersonală (om –om)

Ascaris lumbricoides Ingestie de ouă Intestin subţire
Enterobius Ingestia de ouă Intestin gros
- forme mature în vermicularis
Ancylostoma Larvele penetrează pielea Intestin subţire
tractul gastro- duodenale Intestin subţire
Necator americanus
intestinal (ex. Strongyloides Larvele penetrează pielea, Intestin subţire (adult)
Ascaris, Trichinella, stercoralis autoinfectare Ţesuturi (larve)
Trichuris trichiura Ingestia de ouă Intestin gros
Strongyloides,
Transmiterea interpersonală prin artropode
Trichuris) Brugia malayi Muşcătura ţânţarpurtătoare Limfă (adult)
- forme mature de larve Sânge (larve)

în ţesuturi profunde Onchocerca volvului Muşcătura muştei

Simulium purtătoare de
Piele (larve, adult)
Sânge (larve)
larve
(ex. filaria)
Zoonoze transmise de animale
Trichinella spiralis Ingestia larvelor de porc, Intestin subţire (adult)
animale sălbatice Larve (muşchi)
Toxocara canis Ingestia ouălor tranmise de Ţesuturi, SNC (larve)
câine
ARTROPODE

Cauzează infecţii la om:

- direct prin înţepătură
- indirect ca vector transmiţând infecţia
Exemple: purici, păduchi, căpuşe, ţânţari, muşte.
 INFECŢII TRANSMISE DE ARTROPODE
Infecţii transmise prin artropode
Agentul infecţios Infecţie Artropod vector
Virusuri:
Arbovirusuri Febra galbenă Ţânţar
Encefalită Ţânţar, căpuşă
Febra hemoragică Căpuşă, ţânţar
Bacterii:
Yersinia pestis Pesta (ciuma) Purice
Borrelia recurrentis Febra recurentă Căpuşa
Borrelia burgdorrferi Boala Lyme căpuşa

Protozoare:
Trypanosoma cruzi Tripanosomiaza americană ...........
Plasmodium sp. Malaria Ţânţar
Leishmania sp. Leishmanioza ........

Viermi:
Wuchereria and Brugia Filarioza limfatică Ţânţari
Onchocera Onchocerciaza Musca Simulium
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
AL PARAZITOZELOR
 Dg.COPROPARAZITOLOGIC
- ex. macroscopic
-ex. microscopic:
- preparat direct în SF şi lugol
- preparat în strat gras (metoda Kato-
Miura)
- preparat după concentrarea elementelor
parazitare
- preparat permanent colorat (met.
Tricrom, hematoxilină ferică şi Ziehl Neelsen)
- Cultivare: m. Loeffler, m.TTY-SB, TTP-S,
NNN
 Dg.IMUNOLOGIC