CURS 1

Microbiologie medicală
MICROBIOLOGIA CLINICĂ

Ramură a Microbiologiei și subramură

a Medicinii de laborator, care trebuie
să ofere cât mai rapid şi precis
informaţii necesare pentru decizia
clinică la un pacient cu boală
infecţioasă
 VARIETĂŢI DE MICROORGANISME
MICROBI ŞI PARAZIŢI

Microorganismele diferă în mod fundamental unele

de altele, fiind încadrate în 2 regnuri:
 Procariota
 Protista
La care se adaugă formele acelulare de viață:
 Virusurile
REGNUL PROTISTA CUPRINDE MICROORGANISME A
CĂROR CELULE SUNT EVOLUATE, DE TIP EUCARIOT, CU
NUCLEU ŞI ORGANITE CELULARE NESPECIFICE:
RETICOLUL ENDOPLASMATIC, ERGASTOPLASMA,
MITOCONDRIILE, ETC.

are toate caracterele

celulelor evoluate
nucleu
organite celulare comune
nu are perete celular
se divide direct sau prin
mitoza

Celula de tip eucariot

PROTISTE
ALGE - microorganisme eucariote, acvatice,
fotosintetizante, nu prezintă interes medical cu
excepţia agarului
MYCETE – ciuperci microscopice, sunt
grupate în 4 clase. Din cele 12.000 de specii,
doar 100 de specii sunt de interes medical.
▀ PROTOZOARE –
Flagelata
Rhisopoda
Ciliata
Sporozoa
Regnul Procariotae cuprinde microorganisme cu celule
primitive, de tip procariot, lipsite de nucleu adevărat şi de
organite celulare nespecifice, dar cu un înveliş suplimentar
numit perete celular.

Structura bacteriilor
nu au nucleu adevărat ci un
cromozom haploid format
dintr-o moleculã circulară de
ADN
au perete celular rigid
se divid direct
lipsite de organite celulare
comune cu excepţia
ribozomilor

Celula de tip procariot

VIRUSURILE CUPRINDE ENTITĂŢI
INFECŢIOASE DE NATURĂ SUBCELULARĂ
(ACELULARĂ): VIRUSURILE ŞI VIROIZII.

Structura virusurilor
entităţi infecţioase acelulare,
cu parazitism obligatoriu
intracelular
un singur acid nucleic (ADN
sau ARN)
inerte în afara celulei gazdă
parazitează celula la nivel
genetic, deviază metabolismul
acesteia în scopul propriei
replicări
 Viroizii au o structură şi mai simplă, fiind alcătuiţi doar
dintr-un acid nucleic cu GM mică. Unii dintre ei produc
boli transmisibile la plante. Virusurile şi viroizii
alcătuiesc împreună regnul VIRA.
 Prionii sunt entităţi infecţioase de dimensiuni foarte
mici (5 nm), de natură proteică.
Până în prezent există relativ puţine date referitoare la
aceşti agenţi, dar se presupune că ei ar constitui cauza
unor boli degenerative ale SNC, cum sunt bolile Jacob-
Creutzfeld, Kuru, etc.
 CARACTERE DIFERENŢIALE ÎNTRE
VIRUSURI ŞI BACTERII
Caracter Bacterii Virusuri
Dimensiuni 1–10 μ MO 20–30 nm ME
Structură Celulară – tip Subcelulară
procariot (acelulară)
Conţinutul în ac. ADN şi ARN ADN sau ARN
nucleici
Multiplicare / Diviziune directă / Replicate de către cel.
cultivare pe m. de cultură gazdă/anim. de lab.,
inerte Culturi Celulare
Prezenţa enzime Da Nu
metabolice
Sensibilitate la AB. Da Nu
uzuale
La agenţii infecţioşi microscopici
se adaugă paraziţii multicelulari,
cum sunt helminţii şi
artropodele, cu structură
complexă şi cu studiul cărora se
ocupă Parazitologia.
 MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA
BACTERIILOR
 Dimensiunea bacteriilor se exprimă în
micrometri (1µ=10-3 mm), fiind cuprinsă
între 1-10 µ.
 Dimensiunea, forma şi aşezarea
bacteriilor se apreciază prin microscopie
optică, iar detaliile morfologice şi
structurale prin microscopie electronică.
 Forma bacteriilor constituie baza
clasificării lor.
 Formă şi aşezare. În raport cu forma
lor deosebim 4 categorii de bacterii:
- rotunde (cocii),
- alungite (bacili),
- încurbate (spirili, spirochete, vibrioni),
- filamentoase (actinomycete).
FORMA BACTERIILOR: 3 FORME DE BAZA

rotundã alungitã încurbatã spiralatã

Aşezarea bacteriilor
COLORAŢIA GRAM

- se colorează frotiul cu cristal violet - 1min.

- se fixează cu soluție Lugol - 2 min.
- se decolorează cu alcool : acetonă (9:1)
- se recolorează cu Fucsină - 1 min.

Gram negativ = roşu Gram pozitiv =violet

 BACTERII GRAM POZITIVE
AEROBE

COCI BACILI

 grămezi - Staphylococcus  Bacillus sp.

 lanţuri - streptococi  Corynebacterium sp.
 diplo şi lanţuri -  Listeria monocytogenes

- S. pneumonia  Nocardia sp.

- Enterococcus sp.
 BACTERII GRAM NEGATIVE
AEROBE
COCI BACILI
 Fam. Enterobacteriaceae
 Escherichia coli,
Enterobacter sp.
 Moraxella catarrhalis  Citrobacter, Klebsiella
 Neisseria gonorrhoeae sp.
 Neisseria meningitidis  Proteus sp., Serratia
 Haemophilus influenzae  Salmonella, Shigella,
Yersinia
 Acinetobacter,
 Helicobacter
 Pseudomonas aeruginosa
 GERMENI ANAEROBI
Deasupra diafragmului Sub diafragm

 Peptococcus  Clostridium perfringens,

sp.
 Peptostreptococcus sp.  Cl. tetani,
 Prevotella  Cl. difficile

 Veillonella  Bacteroides fragilis,

 Actinomyces  B. disastonis,
 B. ovatus
 Fusobacterium
 ALTE BACTERII
 Bacterii atipice
» Legionella pneumophila
» Mycoplasma pneumoniae, M. hominis
» Chlamydia pneumoniae, Ch.psittaci, Ch.
trachomatis
» Rickettsia
 Spirochete
» Treponema pallidum (siphilis)
» Borrelia burgdorferi (Lyme)
 cocii
- rotunde, aşezate în
grămezi (genul
Staphylococcus),
- ovalare, aşezate în lanţuri
(genul Streptococcus),
- lanceolate, dispuse în
diplo ca două flăcări de
lumânare (specia
Streptococcus pneumoniae)
- reniforme, dispuse ca
două boabe de cafea ce se
privesc faţă în faţă (genul
Neisseria) cu Ø de 0,8 - 1µ;
genul Staphylococcus Streptococcus pyogenes
Streptococcus
pneumoniae Neisseria sp.
Streptococcus pneumoniae
 NEISSERIA GONORHOEAE
/NEISSERIA MENINGITIDIS
 Bacillus sp.
 bacilii - bacterii cu
formă alungită de
bastonaş (dimensiuni 1,5 -
10µ);

Escherichia coli Corynebacterium diphteriae

 Bacillus anthracis Clostridium perfringens

Clostridium botulinum Clostridium tetani

 Klebsiella sp.

 cocobacilii -
forme intermediare între
coci şi bacili:
- Yersinia pestis,
- Bordetella pertussis
-Haemophilus
influenzae
 fuzobacterii - bacterii fuzospirilare
- Fusobacterium sp.
- Treponema vincenti
 vibrionii –
bacterii încurbate, în
formă de virgulă
-Vibrio cholerae
 spirochetele - bacterii
spiralate cu corpul flexibil
şi 12-20 de spire
(Treponema pallidum),
foarte multe spire strânse
(Leptospira) sau 2-3 spire
(Borrelia);
 spirilii - bacterii spiralate
cu 1-2 spire rigide
(Spirillum volutans);
 Treponema pallidum

 Leptospira sp.
 actinomicetele - bacterii foarte asemănătoare fungilor şi
formează filamente au hife lungi şi ramificate care se
rup, rezultând forme bacilare (Actinomyces).
 ÎNMULŢIREA
BACTERIILOR
 Diviziune binară
 Gram pozitive -
formarea unui sept
 Gram negative -
strangulare directă
 VIRUSURI
• structura de bază, obligatorie, a virionului o reprezintă virusul
infecțios matur
Nucleocapsida constituită din:
miez (core) de acid nucleic
care este, de fapt, genomul
viral, protejat de un înveliş
proteic numit capsidă

Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc

virusuri neanvelopate.
Virusurile care prezintă pe lângă nucleocapsidă şi un înveliş
extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei
gazdă (peplos sau anvelopă), se numesc virusuri anvelopate.
 Genomul viral Capsida virală
Este un înveliş format din numeroase
Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic: unităţi proteice numite capsomere =
• fie ADN, proteine de dimensiuni mici care se
• fie ARN autoasamblează în structuri
capsomerice mari, iar în final se
(niciodată ambii), care conţine întreaga informaţie asamblează sub forma capsidei virale.
genetică necesară replicării virusului şi care
reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia. Există două tipuri de simetrie a
capsidelor:
Molecula acidului nucleic poate fi:
 helicoidală, cu aspect tubular sunt
• simplu spiralată (ss) sau dublu caracteristice ARN virusurilor
spiralată (ds),
 icosaiedrică, cu aspect sferic sunt
• liniară sau circulară, caracteristice ADN virusurilor
• continuă sau segmentată.

Peplosul
1. Spiculi de natură glicoproteică :
-hemaglutinina (HA), cu rol în ataşarea virusului de
celula gazdă
-neuraminidaza (N), care facilitează pătrunderea
virusului în celulă.
2. Factori de fuziune cu funcţie de iniţiere a infecţiei
3. Proteina M (matrix) care căptuşeşte faţa internă a
anvelopei
 Morfologie

Dimensiune:
Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni
cuprinse între 20-30 nm (picornaviridae) până la
300 nm (poxviridae)

Formă:
Prin examinare la ME, virionii prezintă o diversitate
de forme:
- sferică (V. gripale, V. paragripale, adenovirusurile)
- paralelipipedică (poxvirusurile)
- de cartuş (v. rabic)
- de spermatozoid (bacteriofagul)
- de bastonaş (v. mozaicului tutunului)
Virusurile
herpetice

Virusurile pox
(v. variolic)
VIRUSUL HIV
Taxonomie. Clasificarea virusurilor

• Familia este desemnată cu sufixul

VIRIDAE
• Subfamilia este denumită cu sufixul
VIRINAE
• Genul este denumit cu sufixul VIRUS
 REPLICAREA (MULTIPLICAREA VIRALĂ)

Replicarea virusurilor parcurge următoarele etape:

1. Recunoaşterea celulei gazdă
2. Adsorbţia (ataşarea) virusului de celula gazdă
3. Penetrarea virusului în celula gazdă
4. Decapsidarea virusului
5. Sinteza macromoleculară
6. Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă
 CĂI DE TRANSMITERE ALE
VIRUSURILOR ŞI RUTA
INFECŢIILOR
• Tractul respirator (ex. virusurile
gripale şi paragripale)
• Tractul gastro-intestinal (ex. virusul
poliomelitic, virusul hepatitei A)
• Tractul genito-urinar (ex. virusul
hepatitei B, HIV)
• Calea cutaneo-mucoasă (virusul
herpes simplex)
• Calea iatrogenă (virusul hepatitei
B, HIV, virus citomegalic)
 INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ADN
Virusuri de tip ADN
Familia Anvelopa Simetria Dimensiun Structura Virusuri de
capsidei e ADN importanţă
(nm) medicală
Parvoviridae Absentă Icosaedrică 18-26 ss liniar Virus B 19
Papovaviridae Absentă Icosaedrică 45-55 ds circular Papiloma v.
Polioma v.
Adenoviridae Absentă Icosaedrică 70-90 ds liniar Adenovirus
Hepadnaviri Prezentă Icosaedrică 42 ds circular HVB
dae incomplet
Herpesviridae Prezentă Icosaedrică 100 ds liniar VHS, VZV,
citomegalovirus,
v. Epstein-Barr,
HHV-6, HHV-7,
HHV-8
Poxviridae Prezentă Complex 250x300 ds liniar Poxvirusuri, v.
vaccinia,
smallpox v.
 INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ARN
Virusuri de tip ARN
Familia Anvelopa Simetria Dimens. Structura ARN Virusuri de importanţă medicală
capsidei (nm)
Picornaviridae Absentă Icosaedrică 25-30 ss liniar nesegmentat + Poliovirus, rhinovirus, HAV
Reoviridae Absentă Icosaedrică 75 ds liniar, ogaviridae Reovirus, Rotavirus, Febra de
10 segmente Colorado
Togaviridae Prezentă Icosaedrică 60-70 ss liniar nesegmentat + v. rubeolic, v. encefalitei equine
Western
Flaviviridae Prezentă ? 40-60 ss ARN+ v. febrei galbene, VHC, v. West Nile,
Retroviridae Prezentă Icosaedrică 80-120 ss liniar HIV 1 şi HIV 2
2 segmente +
Coronaviridae Prezentă Helicală 120-160 ss liniar nesegmentat + Coronavirus, SARS
Caliciviridae Absentă Icosaedrică 35-40 ss ARN+ Norovirus
Orthomyxoviridae Prezentă Helical 80-120 ss liniar v. gripale
8 segmente +
Paramyxoviridae Prezentă Helicală 120-250 ss liniar nesegmentat + v. rujeolic, v. urlian, v. paragripale,
v. sinciţial respirator
Rhabdoviridae Prezentă Helicală 70x180 ss liniar nesegmentat - v. rabic
Arenaviridae Prezentă Helicală 75x180 ss liniar nesegmentat - v. Lassa, v. coriomeningitei
limfocitare
Bunyaviridae Prezentă Helicală 80-120 Ss circular, 3 v. encefalitei de Clifornia, v. febrei
segmente, - hemoragice Crimea-Congo
Filoviridae Prezentă Complex 80x14000 ssARN, - v. Marburg, v. Ebola
Virusuri oncogene
 FUNGI
 Definiţie: microorganisme eucariote răspândite în natură;
peste 100.000 specii; 150-200 sunt considerate patogene
umane
 Clasificare:

- dermatofiţi
- levuri
- mucegaiuri
 FUNGI ŞI INFECŢII CAUZATE DE
FUNGI

 Micoze superficiale la nivelul pielii

și a firului de păr
 Micoze cutanate sau subcutanate cu
implicarea unghiilor şi a straturilor
profunde ale pielii
 Micoze profunde sau sistemice în Tip de infecţe
care sunt implicate organele Micoze superficiale Micoze profunde
profunde. Această categorie
Epidermophyton Blastomyces
cuprinde fungii oportunişti la Microsporum Candida
Trichophyton Cryptococcus
organisme imunocompromise. Histoplasma

Aspergillus
Coccidioides
Paracoccidioides
 INFECŢII FUNGICE LA OM
Infecţii fungice de interes medical
Tip Localizare Denumirea infecţiei Microorganism Creştere
Superficial Păr, strat Ptiriasis versicolor, Trichosporon, Y (ciuperci)
mort tinea nigra, pedra Malassezia, F(filamente)
cutanat Exophiala
Cutanat Epidermă, Tinea Microsporum, F
păr, unghii Trichophyton,
Epidermophyton
Subcutanat Derm, Spirotrichosis, Sporothrix Y, F
subcutan micetoma
Sistemic Organismul Coccidioidomicoze, Coccidioides, Endospori
integral histoplasmoze, Histoplasma, Y
blastomicoze, Blastomices, Y
paracoccioidomicoze Paracoccidioides Y
Oprortunis Organismul Cryptococcosis, Cryptococcus Y
tic integral candidoze, Candida, Y
aspergiloze, Aspergillus, F
pn. pneumocistică P. carinii
Frotiu efectuat din cultură de pe mediul Sabouraud:
Candida albicans - coloraţie Gram
Candida albicans
mediu Sabouraud
 PROTOZOARE – PREZENŢA LOR
ÎN ORGANISMUL UMAN
 Protozoarele infectează
ţesuturile organismului şi
diferite organe ca:
- paraziţi intracelulari în
variate celule ale
organismului (hematii,
macrofage, celule epiteliale,
creier, muşchi)
- paraziţi extracelulari în
sânge, intestine şi tract uro-
genital
 CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
CLASA FAMILIA GENUL SPECIA
E. histolytica
RIZOPODA Entamoibidae Entamoeba E. coli
E.gingivalis
E. hartmanni
T. gambiense
Trypanosoma T. rhodesiense
T. mexicana
Trypanosomidae
L. donovani
Leishmania L. tropica
L.brasiliensis
FLAGELATA
L. mexicana
T. gambiense
Trichomonadidae Thricomonas T. tenax
T. hominis
Hexamitidae Giardia G. duodenalis
(G. lamblia)
CILIATA Trichostomatina Balantidium B. coli
Eucoccidiida Eimeriina Toxoplasma gondii
Cryptosporidium parvum
SPOROZOA
P. vivax,
Plasmodidae Plasmodium P. malariae
P. falciparum
P. ovale
Incertă Pneumocystis carinii
Blastocystis hominis
 CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
SUBÂNCRENGĂTURA CLASA FAMILIA GENUL SPECIA

Echinostomatidae Fasciola F. hepatica

Dicrocoelidae Dicrocelium D dendriticum
TREMATODA S. mansoni
Schistosomatidae Schistosoma S. japonicum
S. intercalatum
PLATHELMINTHES S. haematobium
Taeniidae Taenia T. solium
T. saginata
Echinococcus E. granulosus
CESTOIDAE
E. multilocularis
Hymenolepididae Hymenolepis H. nana
H. diminuta
Ascaris A. lumbricoides
Ascarididae
Toxocara T. canis
T. cati
Oxyuridae Enterobius E. vermicularis
NEMATHELMINTHES SECERNENTEA
Trichuris T. trichiura
Trichinellidae Trichinella T. spiralis
Ancylostomatidae Ancylostoma A.duodenale
Rhabditidae Strongyloides S. stercoralis
 PROTOZOARE DE INTERES
MEDICAL:
CĂI DE TRANSMITERE ŞI INFECŢIE
Protozoare de importanţă medicală

Localizare Specie Transmitere Afecţiune

Tract intestinal Entamoeba histolytica, Ingestia alimentelor ce conţin Amoebiază,
Giardia lamblia, chişti Lambliază,
Cryptosoridium sp., Criptosporidiază,
Cyclospora cayetanensis, Ciclosporiază,
Microsporidia Microsporiază
Tract uro-genital Trichomonas vaginalis Sexual Tricomoniază
Sânge şi țesuturi Trypanosoma sp.
T. cruzi Căpuşa Tripanosomiază,
T. gambiense Musca tsetse Boala somnului
Leishmania sp.
L. donovanii Purice de nisip leishmanioza viscerală
L. tropica, L. mexicana, Purice de nisip leishmanioza cutanată
L. braziliensis leishmanioza mucoasă
Plasmodium sp.
P. vivax, P. ovale, P. Ţânţar anophele Malaria
malariae Ţânţar anophele Malaria
P. falciparum
Toxoplasma gondii Ingestia chistelor din carne crudă, Toxoplasmoza
Contact cu solul contaminat cu
fecale de pisică
 Nutriţia:

- speciile intracelulare se hrănesc cu citoplasma celulei

gazde
- speciile extracelulare se hrănesc:
• direct
• ingestia celulei gazde
 Reproducerea:

- ciclul asexuat în organismul gazdă (diviziune binară

sau multiplă – parcurgând mai multe stadii)
- ciclul sexuat e prezent în artropodul vector (excepţie:
Cryptosporidium – reproducerea în gazda umană atât
ciclul asexuat cât şi cel sexuat)
 HELMINŢI
 Transmiterea viermilor la
om se face în 4 moduri:
- prin ouă sau larve
infectate pe cale fecal-
orală,
- larve infectate în ţesutul
unei alte gazde;
- penetrarea tegumenului
de către larve,
- prin muşcătura unei
insecte vectoare.
 CĂI DE TRANSMITERE,
LOCALIZARE
Infecţii umane cu CESTODE
Specie Transmitere Alte gazde Localizare la om
Viermi adulţi
Taenia saginata Larve în carne de vită mamifere ce se Intestin
Taenia solium
Diphyliobothrium latum Larve în carne de porc hrănesc cu Intestin
Larve în carne de peşte peşte Intestin
Hymenolepsis nana Ouă sau larve în gândaci rozătoare intestin
Hymenolepsis diminuta Larve în insecte Şobolani, şoareci Intestin
Dipylidium caninum
Larve în muşte Câini, pisici Intestin
Larve
Taenia solium Ouă în alimente sau apa Porci Creier, ochi
(cisticercoză)
contaminate cu
fecale umane
Echinococcus granulosus Ouă transmise de câini Oi Ficat, plămâni, creier
(chist hidatic)
Echinococcus multilocularis Ouă transmise de Rozătoare Ficat
carnivore
Taenia multiceps Ouă transmise de câini Oi Creier, ochi, ţesut sc
 Infecţii umane cu TREMATODE
Specie Transmitere Localizare la om
Schistosoma haematobium Larvele care penetrează vase sanguine ale vezicii
Schistosoma japonicum tegumentul vase sanguine ale
Schistosoma mansoni intestinului
vase sanguine ale
intestinului
Clonorchis sinensis Ingestia de peşte infestat Ficat
cu larve
Fasciola hepatica Ingestia de legume Ficat
contaminate cu
larve
Paragonimus westermani Ingestia de crabi plămâni
infestaţi cu larve
 Infecţii umane cu NEMATODE

Specie Transmitere Localizare la om

 Clasificarea Transmitere interpersonală (om –om)

nematodelor: Ascaris lumbricoides Ingestie de ouă Intestin subţire

Enterobius Ingestia de ouă Intestin gros

vermicularis

- forme mature în Ancylostoma Larvele penetrează pielea Intestin subţire

duodenale Intestin subţire
tractul gastro- Necator americanus

intestinal (ex. Strongyloides

stercoralis
Larvele penetrează pielea,
autoinfectare
Intestin subţire (adult)
Ţesuturi (larve)
Ascaris, Trichuris trichiura Ingestia de ouă Intestin gros
Trichinella, Transmiterea interpersonală prin artropode

Strongyloides, Brugia malayi Muşcătura ţânţarpurtătoare Limfă (adult)

de larve Sânge (larve)
Trichuris)
Onchocerca volvului Muşcătura muştei Simulium Piele (larve, adult)
- forme mature purtătoare de larve Sânge (larve)

în ţesuturi profunde
Zoonoze transmise de animale
(ex. Filaria)
Trichinella spiralis Ingestia larvelor de porc, Intestin subţire (adult)
animale sălbatice Larve (muşchi)

Toxocara canis Ingestia ouălor tranmise de Ţesuturi, SNC (larve)

câine
 ARTROPODE

 Cauzează infecţii la om:

- direct prin înţepătură
- indirect ca vector transmiţând infecţia
Exemple: purici, păduchi, căpuşe, ţânţari, muşte.
 INFECŢII TRANSMISE DE ARTROPODE
Infecţii transmise prin artropode
Agentul infecţios Infecţie Artropod vector
Virusuri:
Arbovirusuri Febra galbenă Ţânţar
Encefalită Ţânţar, căpuşă
Febra hemoragică Căpuşă, ţânţar
Bacterii:
Yersinia pestis Pesta (ciuma) Purice
Borrelia recurrentis Febra recurentă Căpuşa
Borrelia burgdorrferi Boala Lyme Căpuşa
Protozoare:
Trypanosoma cruzi Tripanosomiaza americană ...........
Plasmodium sp. Malaria Ţânţar
Leishmania sp. Leishmanioza ........
Viermi:
Wuchereria and Brugia Filarioza limfatică Ţânţari
Onchocera Onchocerciaza Musca Simulium