Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPM Morbiditate
SPM Morbiditate
Obiective educaţionale
Să cunoască la ce serveşte studiul morbidităţii
Să cunoască principalele tipuri de morbiditate
Să definească incidenţa bolilor
Să măsoare incidenţa bolilor
Să definească diferitele tipuri de prevalenţă
Să măsoare prevalenţa bolilor
Să cunoască factorii care pot modifica prevalenţa
bolilor
STUDIUL MORBIDITĂŢII SE UTILIZEAZĂ
Populaţia la risc = nr. persoane care vor face cu o frecvenţă mai mare boala.
utilă pentru a compara riscul pentru sănătate în populaţii diferite
Factorii care influenţează incidenţa
neglijenţă în înregistrarea datelor;
accesibilitate;
adresabilitate;
acceptabilitate determinată de raportul existent între atitudinea personalului
medical şi pacienţi;
apariţia de noi FR sau FP (factori de protecţie);
modificarea stilului de viaţă;
migraţia populaţiei;
evoluţia în timp a bolii;
modificări în clasificarea bolilor;
modificări în structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei
eficacitatea tratamentelor sau a programelor de intervenţie;
disponibilitatea serviciilor de sănătate;
PREVALENTA (P)
P = frecvenţa cazurilor de boală existente (noi + vechi) într-o populaţie definita la
un moment dat - P de moment - sau într-o perioadă de timp - P de perioada.
Dacă incidenţa se referă la apariţia bolii, prevalenta se referă la prezenţa bolii în
populaţie, măsoară „povara" bolii în populaţie.
Prevalenta este un indicator specific studiului morbidităţii prin boli cronice.
Unitatea de observaţie = cazul nou şi vechi de îmbolnăvire şi nu bolnavul.
Caz vechi = caz de boală diagnosticat şi cunoscut în serviciile de sănătate.
Prevalenta de moment
Arată situaţia la un moment dat, indiferent de data debutului bolii.
în spital ajung cel mai frecvent, formele grave de boală frecvenţă mai mare a
internărilor la persoanele de sex feminin.
Utilizarea numai a morbidităţii spitalizate pentru caracterizarea unei populaţii
conduce la rezultate eronate, cunoscute sub numele de „paralogismul lui Berkson".
Morbiditatea individuală (pe contingente) - unitatea de observaţie este
persoana bolnavă care poate prezenta una sau mai multe boli.
P = fenomen de masă al tuturor cazurilor de îmbolnăvire înregistrate în populaţie
- Prevalenţa de moment
- Prevalenţa de perioadă
80 Incidenţa crescută
70
Prevalenţa scăzută apare în:
rata de fatalitate este crescută
60
datorită creşterii virulenţei bolii.
50 creşterea selectivă a emigrării
cazurilor (pleacă bolnavii
40
cronici din teritoriu)
30 aplicarea tratamentelor cu
20 eficacitate crescută, ce duc la
vindecare şi la o scurtare a
10
duratei bolii (prevalenţa este
0 scăzută)
1992 1994 1996 1998 2000 2002
600
Incidenţa constantă
Prevalenţa crescută apare în
500
următoarele situaţii.
organism cu rezistenţă scăzută.
400
vindecare scăzută (în bolile
cronice, pentru că prevalenţa
300 creşte, adică apar cazuri noi şi
vechi mai multe în teritoriu.
200 durata bolii este crescută
datorită utilizării de
100 medicamente cu eficacitate
scăzută.
0 sosirea în teritoriu a cazurilor
1992 1994 1996 1998 2000 2002 noi.
Incidenţa este ca un arc de
80
Obiective educaţionale:
- proiectarea unui studiu de cohortă şi case-control
- măsurarea şi interpretarea riscurilor în studiile de
cohortă şi case-control
- analiza şi interpretarea rezultatelor unui studiu de
cohortă şi case-control
Clasificarea studiilor se face în funcţie de
modalitatea de selecţie a subiecţilor
în funcţie de expunere – studii de cohortă
în funcţie de rezultate – studii case-control
ANCHETE DE COHORTA (generaţie)
AVANTAJE
1. Se poate urmări direct modul de acţiune a FR pe parcursul studiului
2. Permit măsurarea directă a RR şi RA.
3. Există puţine riscuri de concluzii false.
4. Expuşii şi nonexpuşii la factorul investigat sunt selecţionaţi înainte
de a se cunoaşte efectul, deci măsurarea riscului nu este influenţată de
prezenţa bolii
DEZAVANTAJE
1. Durata mare (de ani) a studiului
2. Necesită loturi mari de subiecţi pentru studiu.
3. Pot apare modificări în timp ale lotului:
prin plecarea persoanelor
prin decese
refuză să colaboreze
loturile vor fi diferite structural şi numeric, nu se mai pot obţine
rezultate
4. Modificări în timp ale criteriilor de diagnostic.
5. În clasificarea şi definiţia bolii.
6. Sunt dificil de realizat.
7. Costul mare.
ANCHETE RETROSPECTIVE CASE - CONTROL
AVANTAJE
1. Durata mică a studiului (cât mă uit în FO sau în fişele de deces)
2. Numărul mic de subiecţi necesari pentru studiu.
3. Cost scăzut.
4. Sunt aplicabile în boli rare.
5. Permit analiza concomitentă a mai multor factori.
6. Permit repetarea studiului.
DEZAVANTAJE
1. Non-răspunsul care poate ţine de dorinţa persoanelor anchetate de a
colabora sau nu, de memoria lor.
2. Documentele medicale pot fi incomplete.
3. Ancheta se adresează persoanelor în viaţă, ori tocmai decedaţii de boala
studiată au avut probabil forme mai grave ale bolii.
4. Constituirea unui LM corespunzător este de obicei foarte dificilă.
5. Permite numai estimarea RR
6. Erorile sistematice şi nesistematice apar mult mai frecvent decât în
anchetele prospective (cohortă).