ALCALOIZI DIN ERGOT

• Cornul secarei (Claviceps purpurea) este o

ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae,
genul Claviceps, ai cărei scleroți parazitează
diferite cereale, mai ales secara. Termenul este
folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu
ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca
parazită, Claviceps purpurea; pentru a denumi
scleroții acesteia, și pentru a denumi boala
parazitară respectivă a secarei. Pentru secara
parazitată se folosește și denumirea de secară
cornută.
• Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de
panificație prin folosirea făinii obținute din
măcinarea unor boabe parazitate. Datorită
conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul
secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul
prelungit de cereale contaminate provoacă o
intoxicație cronică gravă, numită ergotism sau
focul sfântului Anton. De aceea proporția
maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar
și 0,05% în făină.
 Compoziție chimică

• În general ergoții conțin:

• Alcaloizi
• Alcaloizii din ergot (0,3-1,2%) au la bază
diferite nuclee:
Acidul lisergic se găseşte sub
forma a 2 izomeri optici: acid l-
lisergic (activ farmacologic) şi
acid d-izolisergic (inactiv
farmacologic)
Ergolina, cunoscută şi sub
denumirea de LSA (monoamida
acidului lisergic)
Ergometrina (ergonovina,
ergobasina), principalul alcaloid
din ergot, are proprietăţi
ocitocice
• Nucleul ergolinic (lisergic)
• Alcaloizii clavinici: agroclavina,
festuclavina, elimoclavina
• Alcaloizii lisergici, derivați ai acidului
lisergic
– Amide simple ale acidului lisergic: ergometrina, ergina
Amide simple ale acidului lisergic:
ergometrina, ergina
• Ergotamina este alcaloidul polipeptidic
prezent în procentul cel mai mare în cornul
secarei (Claviceps purpurea), dar și în
ololiuhqui (Convolvulus corymbosus,
Volbură), sau în Ipomoea violacea
(Zorele). Grupa ergotaminei este formată
din diferiți alcaloizi, denumiți în funcție de
restul de aminoacid grefat pe nucleul de
bază.
Clasificare
 Acțiune farmacologică
• Ergotamina are acțiune vasocostrictoare mai
ales asupra vaselor coronare, periferice,
cerebrale-acționează asupra receptorilor
adrenergici si serotoninergici. Are acțiune
deprimantă asupra centrului respirator,
vasomotor, termoreglator, determină creșterea
tensiunii arteriale. În asociere cu cafeina,
biodisponibilitatea ergotaminei crește de circa
300 ori. Această proprietate este utilizată în
combaterea crizelor de migrenă.
 Nucleul de bază a alcaloizilor
din grupa ergotaminei aparţine
acidului lisergic, pe care este
grefată o structură tripepetidică
Alcaloizi peptidici: prin oxidarea
lor se pune în libertate: acid
lisergic sau izolisergic, cetoacid
R1 și un aminoacid R2. Aceștia
se clasifică în:
• Pigmenți antrachinonici
• Pigmenți de culoare portocaliu-roșietică: endocrinina,
clavorubina.
• Pigmenți de culoare galben pal: ergocromul și
ergocrisina.
• Acești pigmenți sunt responsabili de culoare brun-
violet-roșiatică a ergotului.
• Alți compuși
• Lipide
• Steroli
• Amine
– monoamine (metilamină, etilamină, tiramină)
– diamine (putresceină, cadaverină)
• Aminoacizi (fenilalanină, histidină)
• Glucide
• Săruri minerale
• Efecte farmacologice

• Alcaloizii din cornul secarei au o activitate fie agonistă fie antagonistă la nivelul
diferiților receptori: adrenergici, serotoninergici și dopaminergici. Aceste efecte
depind de:
• natura alcaloidului
• doza acestuia
• organele (țesuturile) asupra cărora acționează.
• Din cauza acestei „nespecificități”, alcaloizii prezintă o mare varietate de acțiuni
farmacologice. În general, pot acționa selectiv (amidele acidului lisergic prezintă
selectvitate pentru receptorii 5-HT), sau neselectiv, în cazul alcaloizilor peptidici, care
acționează atât asupra receptorilor adrenergici, cât și asupra receptorilor
dopaminergici. Modificarea structurii chimice poate determina și schimbări la nivelul
acțiunii farmacologice:
• hidrogenarea are drept efect micșorarea acțiunii agoniste comparativ cu alcaloizii de
bază.
• metilarea în poziția 1 determină o scădere a afinității pentru catecolamine.
• În general, alcaloizii naturali cresc activitatea uterului gravid. La administrarea de
doze mici, are loc creșterea frecvenței și forței contracție, urmate de o relaxare. Pe
măsura creșterii dozei, contracțiile devin tot mai puternice, mai dese și de durată mai
lungă, efectul fiind susținerea contracțiilor. Datorită acestor efecte, alcaloizii pot fi
utilizați postpartum pentru oprirea sângerărilor și pentru menținerea contracțiilor.
• Efecte asupra aparatului cardiovascular
• Dintre alcaloizii ergotului, ergotamina are efect
arteroconstrictor și venoconstrictor. Derivații
hidrogenați ai ergotoxinei determină
hipotensiune arterială. Creșterea rapidă a
concentrației plasmatice după administrarea
injectabilă a ergotaminei și a
dihidroergotaminei, duce la o creștere la fel de
rapidă a presiunii sanguine, presiune care
revine la normal după câteva ore; acest efect
se datorează acțiunii asupra receptorilor α2
adrenergici.
• Efecte asupra uterului
• Dintre toți alcaloizii naturali care au efect
asupra uterului, ergometrina este mult mai
activă și mai puțin toxică comparativ cu
ergotamina. Ergometrina și derivatul său metilat
- metilergometrina - sunt utilizați cel mai des în
obstetrică. Ele sunt rapid absorbite chiar și prin
administrare orală, vârful plasmatic maxim
înregistrându-se între 60-90 minute, timpul de
înjumătățire fiind de circa 2 ore (ergometrina).
Efectul asupra uterului gravid se observă după
10 minute, în cazul administrării orale.
• Efecte în Boala Parkinson
• Datorită similarității nucleului ergolinic cu o
serie de neurotransmițători (adrenalina,
dopamina, serotonina), anumiți derivați
semisintetici și sintetici ai alcaloizilor din ergot
sunt folosiți pentru tratarea anumitor simptome
ale bolii Parkinson.
• Bromocriptina, pe lângă efectele agoniste
pe domeniul dopaminergic are şi efect
inhibitor asupra secreţiei de prolactină
• Pergolid este folosit de obicei pentru
combaterea mişcărilor involuntare care pot
apărea la reducerea dozei de levodopa
• Efectul anti-parkinsonian a lisurid-ului
este similar cu cel a bromocriptinei sau
pergolidului
• Bromocriptina, un antagonist puternic al
receptorilor D2, a fost primul derivat cu nucleu
ergolinic studiat pentru tratarea acestei maladii;
se utilizează de obicei ca terapie adjuvantă la
bolnavii tratați cu levodopa (pentru micșorarea
dozei de levodopa). Lisuridul este un agonist
D2, folosit de asemenea la bolnavii tratați cu
levodopa.
• Toxicologie
• Intoxicațiile cu ergot erau destul de des întâlnită în
trecut, dar odată cu progresul cunoștințelor despre
compoziția ergotului, acestea au dispărut aproape
complet. În Evul Mediu intoxicația era cunoscută
sub denumirea de focul Sfântului Anton, în prezent
intoxicația este denumită ergotism. Acesta se
datorează efectelor vasoconstrictoare și
halucinogene ale substanțelor farmacologic active
din ergot, având 2 forme de manifestare:
• Forma gangrenoasă: arsuri la nivelul extremităților,
cianoza membrelor și desprinderea cărnii de pe
oase, fără sângerare.
• Forma convulsivantă: debut cu senzație de sete
foarte accentuată, halucinații (intoxicații au
comportament de păsări), contracții musculare
dureroase.
• Conținutul în alcaloizi
• Este în general de 0,2% din greutatea uscată, dar poate atinge
și 1% din greutatea uscată a ergoților. În aceste condiții,
consumarea a 5 – 10 g de ergoți poate avea efecte letale. De
aceea, există reglementări care definesc gradul de pericol al
substanțelor care conțin ergoți. Aceste norme se exprimă în
general în (%) pentru cereale și în μg alcaloizi totali pe kilogram
pentru alimente. În general, toxicologii consideră că doza
zilnică maximă care nu duce la efecte toxice pentru oameni
este de 0,1 mg/kg corp. Uneori acest prag este definit ca nivel
fără efect toxic. Pentru cerealele se acceptă în general un
conținut de 0,1 în cazul utilizării lor pentru furaje. Pentru
cerealele utilizate pentru panificație, normele Uniunii Europene
indică o valoare maximă de 0,05% Aceste valori ar corespunde
unor praguri ale conținutului total de alcaloizi de 2.000 μg/kg
respectiv 1.000 μg/kg, deși aceste valori nu sunt încă precizate
în reglementările în vigoare.
• Metabolizare
• Metabolizarea diferiților alcaloizi are loc la nivel
hepatic,iar scăderea biodisponibilității la
administrarea orală este dată de efectul
primului pasaj hepatic.
• Studiile efectuate pe diferite animale (animale
mari, cobai), au scos în evidență implicarea
citocromului P450 în metabolizarea alcaloizilor
din ergot.
• Contraindicații
• Nu se folosesc pentru declanșarea
contracțiilor, nu se administrează în HTA,
insuficiență coronariană, nu se administrează
concomitent cu antibiotice macrolidice
(eritromicina) (apare pericolul potențării
efectelor datorate receptorilor α2
adrenergici).
• Farmacografie
• Alcaloizi puri Ergometrină
• Ergomet, Maleat de Ergometrină
• Cofedol
 Derivați de semisinteză, sau
sinteză
• Dihidroergotoxina (mesilații ergocristinei, α-
ergocriptinei, β-ergocriptinei, ergocornină)
– Secatoxin
– Redergin
• Dihidroergocristina
– Brinerdin
– Neocrystepin
• Bromocriptină
– Brocriptin
• Nicergolină
– Nicerium cpr de 10 mg, 15 mg , 30 mg
– Sermion 10 mg retras , 30 mg , injectabil
Vă mulţumesc pentru atenţie!