Cap.

2
DIAGNOSTICUL
DE SARCINĂ
 Prima consultaţie

scop:
• confirmarea stării de gestaţie;
• calcularea datei probabile a naşterii;
• evaluarea factorilor de risc;
• stabilirea planului de supraveghere pe
parcursul sarcinii;
• efectuarea unor examene paraclinice (cu
caracter "sistematic" sau care sunt impuse de
anumite patologii descoperite).
recomandat a se efectua înainte de 15 săptămâni
de gestaţie.
• Consultaţia va începe întotdeauna cu anamneză, urmată de
examenul clinic general şi examenul ginecologic.
• Confirmarea stării de gestaţie se bazează pe:
1. Amenoreea - este un semn prezumtiv de sarcină. Este
esenţial să se precizeze
data exactă a ultimei menstruaţii şi caracterul ciclurilor;
2. Semnele simpatice de sarcină: greţuri, vărsături matinale,
sialoree, meteorism, constipaţie, polakiurie
3. Modificări ale sânilor: destinşi, turgescenţi, sensibili;
4. Inspecţie:
- modificări de coloraţie a tegumentelor şi mucoaselor :
pigmentarea specifică a feței (cloasma gravidica),
hiperpigmentarea liniei albe abdominale, coloraţia violacee
a vulvei (semnul Chadwick-Jacquemier) şi vaginului;
- modificări la nivelul sânilor : hiperpigmentarea areolei
mamare,apariţia areolei secundare, hipertrofia tuberculilor
Montgomery- Morgagni, reţea venoasă Haller evidentă.
• Tuşeul vaginal evidenţiază modificări la nivelul
uterului, acesta fiind mărit în volum, moale şi
globulos. Se pot decela anumite semne
caracteristice uterului
• semnul Tarnier: în sarcină colul uterin este
înmuiat; în afara sarcinii acesta are o consistenţă
asemănătoare cartilajului nazal;
• semnul Holzapfel: consistenţa uterului în sarcină
este moale, păstoasă ceea ce permite
"prinderea" sa uşoară între degetele
examinatorului. în afara sarcinii, uterul are o
consistenţă fermă, iar la tuşeul vaginal "fuge" de
sub degete "ca un sâmbure de cireaşă";
• semnul Bonnaire: consistenţa scăzută a uterului
în sarcină permite compararea palpării uterului
cu "înfundarea degetelor într-o bucată de unt";
• semnul Noble: uterul gravid este mărit de volum,
iar forma sa în primul trimestru de sarcină este
globuloasă, astfel încât umple fundurile de sac
vaginale şi poate fi palpat prin acestea;
• semnul Hegar: înmuierea istmului permite la
tuşeul bimanual apropierea degetelor vaginale,
plasate înapoia colului, de cele abdominale;
• semnul McDonald: ramolirea istmului permite
flectarea uşoară a corpului uterin pe col;
• semnul Piscacek: în cazul în care nidarea oului
are loc în apropierea unui corn uterin, apare o
asimetrie a corpului uterin.
Semnul NOBLE Semnul HEGAR
• Graviditatea nu este o boală ci este o stare fiziologică,
sarcina evoluând normal în 75% din cazuri.
• O anumită patologie poate fi evocată de
- dureri pelvine spontane sau provocate,
- apariţia metroragiilor, un
- uter prea mic sau prea mare raportat la amenoree,
prezenţa unei
- mase anexiale.
În aceste cazuri putem suspiciona:
sarcina extrauterină,
uter fibromatos,
chist ovarian,
molă hidatiformă,
sarcină oprită în evoluţie,
sarcină gemelară.
Diagnosticul de sarcină este incert când

• femeia prezintă menstruaţii neregulate sau nu

poate preciza data ultimei menstruaţii;
• a prezentat o sângerare care nu corespunde cu
data la care ar fi trebuit să survină menstruaţia;
• nu sunt prezente semnele simpatice de
sarcină;
• tuşeul vaginal neconcludent datorită obezităţii,
vaginismului sau lipsei de cooperare a pacientei.
• ECOGRAFIA
Ecografia pt diagnosticul de sarcina
(va fi capitol separat)
 Dacă diagnosticul de sarcină este pozitiv
O anamneză metodică şi amănunţită care să permită încă de la prima
consultaţie depistarea sarcinii cu risc obstetrical crescut:
• risc datorat terenului: vârsta pacientei (sub 18 ani sau peste 35 de ani),
talia (sub 1,55 m), greutatea (ex. femeie obeză, prezentând un teren
diabetic), paritatea (marile multipare, primipare prea tinere sau prea în
vârstă).
• circumstanţe socio-economice: prezintă risc crescut pacientele ce
lucrează în mediu toxic, ce efectuează munci fizice grele, prezintă
condiţii improprii de locuit;
• antecedente heredocolaterale (de exemplu prezenţa unor boli
genetice în familie);
• antecedente obstetricale: sarcina cu risc prezintă pacientele care au
avut în antecedente avorturi repetate, naşteri premature, copii născuţi
morţi, cu malformaţii sau cu sechele psihomotorii;
• antecedente ginecologice: risc crescut au pacientele ce au prezentat în
antecedente tratament pentru sterilitate, malformaţii uterine, intervenţii
chirurgicale pe corp sau col uterin;
• antecedente personale patologice: hipertensiune arterială, patologie
vasculară, diabet zaharat, infecţii urinare, afecţiuni care modifică
dimensiunile bazinului osos (fracturi de bazin, cifoscolioză).
• Se va calcula cât mai exact posibil vârsta sarcinii
şi data probabilă a naşterii: la data primei zile a
ultimului ciclu se vor adăuga 10 zile şi apoi 9 luni,
obţinând astfel data probabilă a naşterii.
• Durata unei sarcini este de 285 de zile +/-10
zile.
• în cazul unor cicluri neregulate, cu data incertă a
fecundatiei sau în cazul unor date anamnestice
incerte, vârsta gestaţională se va calcula
coroborând examenul clinic cu examenul
ecografic precoce.
- examenul clinic general pe aparate şi sisteme urmat de
examenul clinic obstetrical.
- examinări complementare obligatorii:
• determinarea grupului sangvin şi a Rh-ului;
• hemograma;
• glicemia, evaluare funcției renale și hepatice
• analiza de urină (APZ, glicozurie cantitativă - la nevoie);
• serologia pentru sifilis, SIDA.
• serologia pentru infecțiile din complexul Torch
• hipergiicemia provocată (în cazul suspiciunii unui diabet);
• serologia hepatitei B și C
• tehnici de diagnostic antenatal (de exemplu în caz de vârstă
a femeii peste 35 de ani, antecedente familiale de anomalii
cromosomiale);
• alte examinări impuse de o patologie preexistentă sarcinii.
 Sfaturi utile gravidei

• să nu mănânce "pentru doi", dar regimul alimentar să fie

îmbogăţit, echilibrat în glucide, lipide şi proteine.
• creşterea în greutate pe parcursul întregii sarcini de 10-
12 kg;
• să evite munca fizică grea, călătoriile lungi şi oboseala
excesivă; să respecte orele de odihnă;
• îmbrăcămintea şi încălţămintea să fie comode;
• se va evita orice administrare de medicamente fără
avizul medicului;
• se va recomanda participarea la cursurile organizate în
cadrul şcolii mamei
 Supravegherea sarcinii

• gravida va fi urmărită lunar până în luna a 7-a,

bilunar în lunile 7 şi 8, apoi săptămânal în luna
a 9-a.
• scopul :
• verificarea bunei evoluţii a sarcinii şi absenţei
unei patologii.
• în cazul depistării unei patologii induse de
sarcină se va decide asupra terapiei de urmat;
• stabilirea datei concediului prenatal;
• pregătirea în vederea naşterii şi a creşterii
nou-născutului;
 În trimestrul II
• creşterea în greutate şi valorile tensiunii arteriale;
• examenul obstetrical va urmări
- înălţimea fundului uterin,
- circumferinţa abdominală,
- prezenţa bătăilor cordului fetal (din luna a 5-a),
- eventualele modificări decelabile la examenul cu
valve sau tuşeul vaginal. Prin balotare abdominală sau
combinată se pot percepe părţi mici fetale;
• este recomandată efectuarea unei ecografii morfologice
(la 20 SA) pentru depistarea unor malformaţii fetale;
• se vor repeta examinările curente de laborator
(hemogramă, glicemie, exemenul urinei).
 În trimestruI III

• din anamneză: numărul mişcărilor fetale active

percepute de către mamă în decurs de o oră, în
repaus;
• examenul clinic general şi examenul obstetrical
vor fi similare controalelor anterioare.
• se vor repeta analizele curente de laborator;
• examenul ecografic va evalua dezvoltarea fetală
prin biometrie, poziția fătului in uter
• se va aprecia prognosticul naşterii şi locul
unde aceasta va avea loc în funție de factorii
de risc obstetrical și general