Examinarea nou-

născutului
Examinarea primară a nou-
născutului are ca scop:

 Determinarea vârstei gestaţionale

a nou-născutului şi corespunderii
acestei vârste
 Detectarea stărilor patologice ale
nou-născutului
 Stabilirea prezenţei anomaliilor
congenitale de dezvoltare.
Variantele vârstei
gestaţionale:
a)nou-născut matur (născut între 37 şi 42
săptămâni)
b)nou-născut prematur (născut până la 36
săptămâni de sarcină)
c)nou-născut postmatur (născut după 42
săptămâni după sarcină).
• Nou-născut imatur – copil, născut la termen, cu
particularităţi morfologice şi funcţionale caracteristice
prematurului.
 Starea nou-născutului în
cadrul primului examen clinic
în sala de naştere:
- scorul Apgar;

- criteriile antropometrice (greutatea, talia, perimetrul

cranian şi toracic);
- sexul;
- rezultatele primelor simptome de depistaj urgent.
ŢIPĂTUL NOU-NĂSCUTULUI
(Strigătul copilului)
• – se apreciază intensitatea (puternic,
slăbit, lipseşte), durata (scurt,
îndelungat), modularea (“cefalic”,
afonic, nazonat, “de frecvenţă
înaltă”), emoţionalitatea -strigătul
“emoţional” adecvat apare la
aplicarea excitantului şi se întrerupe
în scurt timp după acţiunea lui.
Sistemul osos

• Se începe cu examinarea
externă: aprecierea numărului
de degete, forma lor, mişcările
în ele.
• Examinarea feţei.
• Examinarea articulaţiei coxo-
femurale
Examinarea tegumentelor şi ţesutului
adipos subcutanat:

• Pielea nou-născutului e caldă la palpare, fină,

catifelată.
• Particularităţile pielei, sănătoase:
- milia
- milia cristalina
- hemoragii peteşiale în cantităţi mici
teleanghiectazii lanugo
- pete mongolice
- nev pigmentar congenital
Culoarea tegumentelor
• În primele minute după naştere tegumentele pot fi
cianotice sau se observă cianoza periorală sau
acrocianoză. După toaleta igienică a tegumentelor
apare coloraţia roşie-aprinsă a ei (eritemul
fiziologic). Mai rar copilul se naşte cu tegumentele
roze.
• Icterul fiziologic – coloraţia icterică a pielii (doar
mâinile şi plantele, de asemenea sclerele şi
mucoasele păstrează culoarea obişnuită) se
întâlneşte la 60 – 70% nou-născuţi.
 Examenul capului
• Forma - brahi-, dolicocefalică,
asimetrică, craniu “în turn” –
oxicefalic.
• Configuraţia - ca urmare a
parcurgerii căilor de naştere.
• Perimetrul capului – de obicei
măsoară 34 – 37 cm şi e cu 2 – 3 cm
mai mare decât perimetrul toracic.
• Palparea capului – determinăm
integritatea oaselor craniene,
prezenţa bosei sero - sanguine sau
cefalohematomului, hemoragiei
subaponeurotice, herniilor cerebrale,
infiltratelor, abceselor.
• Percutarea palpatorie
• Aprecierea stării fontanelelor şi
suturilor craniene.
Examinarea analizorului
vizual
• Reacţia la excitanţii vizuali.
Pentru nou-născutul sănătos sunt caracteristice:
 simetria fantelor palpebrale
 corneea transparentă, vie
 reacţie vie la lumină
 poate fi strabism convergent şi nistagmus orizontal
nestabil
 exoftalmie nepronunţată la prematuri
 conjunctiva netedă, roză, strălucitoare
• fixează privirea la a doua săptămână de viaţă
 Examinarea simţului
olfactiv
• pe rând se apropie spre nasul sugarului
substanţe mirositoare (picături de
mintă, tinctură de valeriană).
• Nou-născuţii şi sugarii la acţiunea
mirosurilor reacţionează nemulţumiţi
prin: închiderea pleoapelor, grimasă a
feţii, ţipăt, se intensifică pulsul şi
respiraţia.
Examinarea cavităţii
bucale
Atragem atenţie la prezenţa anomaliilor de
dezvoltare:
 micro-, macroglosia
 macroglosia relativă în sindromul Pierre-
Robin (are loc subdezvoltarea mandibulei –
micrognatie)
 heiloschizis (dehiscenţa buzei superioare,
“buză de iepure”)
• palatoschizis (dehiscenţa palatului dur, “gură
de lup”)
Examinarea analizorului
auditiv
• Reacţia la excitanţi auditivi.
Normal de la 27 – 28 săptămâni
de gestaţie copilul la acţiunea
excitantului auditiv răspunde
prin reflexul cohleopalpebral,
tresărire, mişcări în membre,
încetinirea respiraţiei şi bătăilor
cardiace.
Examinarea gâtului

 poziţia capului şi palparea

muşchilui sterno-cleido-mastoidian
(excluderea torticolisului)
 determinarea integrităţii claviculelor
 prezenţa chisturilor şi fistulelor
 “gât pterigoidian” în sindromul
Shershevski-Turner
Examinarea cutiei
toracice
Normal cutia toracică a nou-născutului e
de formă conică, simetrică.
Stări patologice sunt considerate:
asimetria cutiei toracice, cutia toracică
cuneiformă sau în formă de pâlnie,
prezenţa ghibusului cardiac.
Palparea cutiei toracice
Percuţia
Aprecierea stării
sistemului respirator
• Respiraţie diminuată.
• Raluri
• Respiraţie zgomotoasă
• Tahipnee
• Bradipnee
• Dereglarea ritmului respirator
• Apnee îndelungată fără
bradicardie e considerată ca
echivalentul convulsiilor
(predominant la prematuri).
Aprecierea sistemului cardio
vascular
• Referitor la suflurile cardiace la nou-născuţi,
trebuie atras atenţie la următoarele:
• În primele 24-48 ore de viaţă 60-80 % din toţi nou-
născuţii au suflu cardiac. De obicei el e la mijloc de
sistolă
• Suflu diastolic izolat la nou-născuţi e depistat
destul de rar, adică e suflu sistolic sau sistolic în
combinare cu diastolic.
• La majoritatea absolută a nou-născuţilor (mai mult
de 95%) suflurile nu sunt legate de afecţiuni
cardiace sau sunt condiţionate de defecte
• Mulţi copii cu vicii congenitale cardiace în primele
zile după naştere nu au suflu cardiac
• La nou-născutul sănătos
zgomotele cardiace sunt clare,
ritmice.
Examenul sistemului
digestiv
• Anomaliile de dezvoltare ale
peretelui abdominal, herniile.
• Balonarea abdomenului
• Excavarea abdomenului
• Asimetria abdomenului
• Palparea abdomenului
• Ficatul
• Splina
Sistemul uro-genital
• Rinichii – normal se palpează numai
rinichiul drept.
• Examinarea organelor genitale externe.
• La fetiţe – cercetarea fantei vaginale
• La este necesar de examinat: hipo-,
epispadie, deformarea penisului, hernie
inghinală, criptorhism, hidrocele.
. Examinarea regiunii
lombare şi feselor:
 hipertrihoză în reglarea formării coloanei
vertebrale
 asimetrie оn cazul hemoragiei suprarenalelor
 simptomul “mingii perforate” la afectarea
regiunii lombare a măduvei spinării.
 vicii de dezvoltare grave (lipsa membrelor,
degetelor, etc.)
 articulaţiile coxo-femurale – normal abducţia nu
e limitată şi marginea laterală a genunchilor nu
atinge măsuţa de examinare
• Limitarea abducţiei
• Motilitatea patologică
Examinarea neurologică
a nou născutului
• Comunicabilitatea nou-născutului
• Reacţia la lumină
• Reacţia la excitanţi sonori
• Activitatea motorie spontană
• Mimica nou-născutului
 Aprecierea simptomaticii
neurologice

• Dereglări vegetative
• Aprecierea simptomaticii
patologice oculare
• Aprecierea simptomaticii plcii
nazo-labiale
• Lipsa reacţiei la sunet
• Lipsa suptului
• Diagnosticul parezelor
MODALITATEA APRECIERII
REFLEXELOR
• Se recomandă cercetarea triplă a fiecărui reflex.
 Reflex normal - amplitudinea reflexului în toate 3
cazuri este identică sau puţin scăzută la a 3-a
apreciere.
 Reflexul scăzut – amplitudinea iniţială este scăzută
şi se menţine оn 3 cazuri de testare sau dacă se
micşorează în testările ulterioare.
• Istovirea reflexului - amplitudinea normală a reflexului la
prima testare cu micşorarea lui în următoarele testări sau
dispariţiei reflexului. Din contra, amplitudinea înaltă a
reflexului sau creşterea ei pe măsura testării dovedeşte
creşterea reflexului.
Ce trebuie să
cunoaştem înainte
de a examina nou-
născutul?
RASPUNS:

1. Evaluare familială:

• etnia, condiţiile socio-economice, vârsta

părinţilor;
• toate afectările ereditare din familie, a
procreaturilor;
• expunerea mamei la diferiţi factori toxici;
• grupa sanguină a mamei, şi dacă este posibil - a
tatălui;
• afecţiunile somatice la mamă;
• antecedente obstetrico-ginecologice la mamă.
Care sunt condiţiile pentru
examinarea nou-născutului
?
RASPUNS:
• copilul se examinează în primele ore după
naştere
• temperatura încăperii unde se află nou-
născutul va fi 24 – 26 C
• examenul se efectuează în incubator sau pe
măsuţă cu sursă de încălzire, nou-născutul
trebuie să fie uscat
• copilul se examinează la lumina zilei sau la
lumina lămpilor de zi
• mâinile examinatorului trebuie să fie uscate şi
calde
• timpul binevenit pentru examinare – între
hrăniri (de obicei după 30 min după hrănire).
CE momente de
bază este necesar
de evidenţiat in
examinarea nou-
născuţilor ?
RASPUNS
Copilul are cianoză?
Copilul are icter?
Sunt sau nu semne de dereglare a
microcirculaţiei,?
Destul
s
de perfect e pronunţată
culoarea
a roză a Sunt tegumentelor;
u
paliditatea
n
nu indică şoc, anemie sau
acidoză?
u
s
Nuesunt erupţii pe tegumente? Sunt
urme
m de meconiu?
n
E normală
e poza copilului? Nu sunt
tremurături
d sau convulsii?
e
d
Nu sunt schimbări caracteristice pe faţă sau există vre-
un sindrom, de exemplu, Daunism? Respiraţia e
regulată? E normală frecvenţa ei (40) şi caracterul?
Dacă se petrece ventilaţia artificială, e concordată
după faza respiraţiei copilului cu regimul
ventilatorului?
 Sunt edeme, focare de inflamaţie, nu tinde copilul să
ia o poziţie anumită (nu trebuie de schimbat)?
 Dacă abdomenul e balonat, sunt sectoare cu
peristaltism sau fără, cu regiuni cu hiperemie?
 Examinaţi scutecele, în care a fost înfăşat copilul, fiţi
atenţi dacă nu sunt urme de vome, urină, sânge, fecale,
care ar putea indica schimbări patologice.
 Ce schimbări
patologice ale culorii
tegumentelor n/n sunt
?
Raspuns:
Cianoza generală de caracter
central
Cianoza periferică.
Acrocianoza
Simptomul “arlechin”
Paliditatea tegumentelor
Ten suriu (pământiu)
Icterul patologic
Aspect marmorat
Macerarea pielii
Ce poziţii
patologice ale
mâinii
cunoasteti?
Raspuns:
1.Mâna în formă de “gheară”
– afectarea SNC
2.“Mână balanţă” – afectarea
segmentelor cervicale
inferioare ale măduvei
spinării (Dejerin-Cliumpche)
3.Mână de “maimuţă” (Aran-
Duchenne, atrofică) –
afectarea perinatală a SNC
de diferită geneză
4.Poziţie patologică ale
degetelor mâinii – II- IV în
sindromul Patau, III – IV în
sindromul Edwards
Ce poziţie
patologică a
plantei
cunoasteti ?
RASPUNS
1.Varus – devierea medială a
plantei de la axa piciorului
2.Valgus - devierea laterală a
plantei de la axa piciorului
3.“Picior calcanean” – flexia
dorsală a plantei
4.Picior balant – afectarea
măduvei spinării la nivelul
segmentelor lombare sau
afectarea trunchiurilor nervoase
ce pleacă din aceste segmente
• Ce patologie a tegumentelor
Este prezentata ?
 Ce patologie a
tegumentelor
Este prezentata ?
Ce patologie este in
acest slaid.
RAspuns
1.Cefalohamatom osusui
parietal drept
2.Hidrocefalie
Numiti patologia
prezentata
Enumerati dinamica
reflexelor
necondiţionate ale
sugarului ?
RASPUNS:
Cum se apreciaza
Reflexul de
cercetare
(Cussmaul–
Henţler)
Cum se apreciaza
Reflexul Babkin
• Cum se apreciaza
Reflexul de
prehensiune ?
.
Cum se apreciaza
Reflexul Moro ?
Cum se
apreciaza
Reflexul de
sprijin şi mers
automat
Cum se apreciaza
Reflexul de apărare
Cum se apreciaza
Reflexul Galant
Cum se apreciaza
Reflexul Peres
Cum se apreciaza
Reflexul Bauer