ELECTROENCEFALOGRAMA

ELECTROENCEFALOGRAFUL
 Electroencefalografia (EEG) reprezinta o tehnica de
inregistrare si interpretare a activitatii electrice a creierului.
Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in
timp, a activitatii electrice cerebrale. Captarea se face prin
intermediul unor electrozi asezati pe scalp, cuplati la un
aparat numit electroencefalograf.
 Electroencefalograma se efectueaza cu aparate speciale
(electroencefalograf - EEG), in clinici specializate,
interpretarea traseului fiind efectuata de medicul neurolog
avand competenta in neurofiziologie. Se pot efectua :
examinare EEG standard, video EEG, inregistrare EEG
ambulatorie sau polisomnografie.
 Electroencefalograma standard presupune inregistrare in
stare de veghe, la pacient relaxat, cu ochii inchisi. Aceasta
poate avea o durata intre 20 - 30 minute. In timpul
examinarii, medicul va poate solicita sa deschideti ochii, sa
executati anumite miscari, sa respirati profund sau se va testa
reactivitatea la hiperventilatie (respiratie profunda, rapida),
stimulare luminoasa intermitenta etc.
Activitatea cerebrala se
bazeaza pe conexiunile si
comunicarea dintre
neuroni, ce se realizeaza
prin transmiterea unor
mici semnale electrice,
denumite impulsuri
electrice. Acestea creeaza
potentiale electrice care
sunt receptionate de
electrozi amplasati pe
scalp, iar traseele
inregistrate pe
electroencefalograma
reprezinta variatia
diferentelor de potential
dintre perechile de
electrozi selectate de
examinator.

Reprezentata grafic,
activitatea electrica
cerebrala se inscrie prin
anumite succesiuni de
unde sinusoidale sau
ascutite, sincrone sau
asincrone, ritmice sau
aparent aleatorii, ce
permit caracterizarea
traseului ca fiind
fiziologic (normal) sau cu
modificari lezionale ori
iritative (patologic).
La om, inregistrarea traseelor
EEG se face la nivelul craniului,
deoarece acesta nu este un
izolator electric. In acest caz,
electrozii de inregistrare sunt
departe de cortex si de aceea
amplitudinea potentialelor
inregistrate este mica. Daca
inregistrarea s-ar face direct de
la nivelul cortexului,
amplitudinea curentilor ar fi de
10 ori mai mare. Electrozii de
inregistrare, care au o suprafata
mare, inregistreaza un amestec
de curenti extracelulari de la
nivelul tuturor neuronilor aflati
in vecinatatea lor. Daca
inregistrarile se fac direct de
la suprafata cortexului cu un
electrod avand, sa zicem, o
suprafata de 1mm2, atunci
aproximativ 100.000 neuroni
vor fi localizati sub electrod pe o
adancime de 0,5 mm. Cand
inregistrarea este facuta prin
craniu, se poate estima ca aria
de pe care inregistreaza
electrodul este de 10 ori mai
mare. Electrodul inregistreaza
astfel activitatea a aproximativ
106 neuroni. Fluctuatiile de
mare amplitudine ale
potentialelor se pot produce
cand majoritatea neu-ronilor de
sub electrod sunt activati in
acelasi timp (sincron). De aceea,
se poate presupune ca
principala sursa a curentilor
EEG sunt neuronii cu
dendrite orientate paralel cu
scoarta cerebrala sau neuronii
localizati ceva mai profund in
scoarta cerebrala care se extind
spre suprafata.
 La omul adult in stare de veghe, de alerta, EEG
inregistrata in derivatie bipolara prezinta de
obicei doua tipuri de unde: alfa si beta. Daca
subiectul este in repaus senzorial (ochii inchisi) si
mental, asistam la inscrierea undelor alfa (a).
Acestea au o frecventa de 8-13 Hz (c/s) si o
amplitudine de 50 mV (10-100 mV). Intr-un caz
tipic, amplitudnea lor creste si descreste regulat
si undele se grupeaza in fusuri (bufeuri)
caracteristice. Originea undelor alfa este mai ales
occipitala. Ele traduc, dupa unii autori,
activitatea electrica sincrona a neuronilor din
cortexul vizual (regiunea occipitala).
RITMUL ΑLFA,EVIDENT LA INCHIDEREA
OCHILOR!
 Sub influenta activitatii senzoriale, si in special a
excitatiilor luminoase (deschiderea ochilor), are
loc o reactie de oprire a ritmului alfa si de
inscriere a undelor beta ( ). Acelasi fenomen se
petrece si sub influenta unui efort intelectual, a
unei stari emotive puternice, etc. Ritmul beta se
caracterizeaza prin o frecventa de 15-50 Hz (c/s)
si o amplitudine de 5-30 V. Spre deosebire de
ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si
semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor
corticali. Incidenta lor maxima este in regiunile
parietala anterioara si frontala posterioara din
creier.
UNDE BETA!


 La 15% din subiectii normali se intalneste in

regiunea frontala ritmul teta (). El se
caracterizeaza prin o amplitudine maxima
de 20 V si o frecventa de 4-7 Hz (c/s), sub
forma de unde izolate, nedepasind 25% din
lungimea totala a traseelor.
UNDE TETA!
 Undele delta sunt considerate patologice daca
apar in starea de veghe. Le putem intalni in
leziuni si tumori cerebrale, hipoglicemie,
hipocalcemie, hipoxemie cerebrala, coma
barbiturica, etc. Intr-un cuvant, orice deficienta
grava a creierului alimentara, metabolica,
endocrina, toxica, etc., se traduce prin aparitia
acestor unde lente, nespecifice, de tip delta. In
geneza undelor lente sunt implicati nucleii
profunzi subcorticali (hipotalamici,
mezencefalici). Aceste unde pot apare pe orice
derivatie, neexistand practic zone corticale de
maxima incidenta.
Semnificatia clinica a
EEG!
 Monitorizarea adancimii anesteziei.
Diferitele etape ale anesteziei pot fi recunoscute dupa caracteristicile EEG. Prin reglarea
administrarii anestezicului este posibil sa fie mentinuta o anumita adancime a anesteziei.

 Diagnosticarea afectiunilor nervoase.

EEG se inregistreaza de obicei prin mai multi electrozi dispusi la nivelul intregului
craniu. Diferenta de potential se poate inregistra intre doi electrozi adiacenti sau intre un electrod
activ si un electrod indiferent (fixat pe ureche).

 b.1. Hemoragii intre cortex si craniu

Se caracterizeaza prin amplitudine redusa a traseelor EEG. Hematomul impinge
cortexul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de curenti electrici si electrozi. Aceasta determina
o amplitudine micsorata a traseelor EEG.
 b.2 Crizele epileptice

EEG se caracterizeaza printr-o puternica sincronizare la o frecventa de aproximativ 3 Hz

pe secunda. Drept rezultat, caile motoare care pleca din cortex sunt probabil stimulate ritmic in
acelasi timp, determinand puternicele convulsii musculare asociate acestor crize.
In epilepsia petit mal (picnolepsie), EEG se caracterizeaza prin aparitia complexelor varf-unda, cu
o amplitudine de cateva sute de V si o frecventa de 3 Hz.
Criza epileptica grand mal EEG se caracterizeaza prin trasee hipersincrone, adica descarcari
electrice ample, de cateva sute de microvolti, si rapide (30 Hz) pe toate derivatiile.
 b.3 Moartea cerebrala

Daca aprovizionarea cu oxigen a SNC este oprita pentru 8 pana la 12 minute (ca
urmare a socului circulator, spre exemplu), atunci SNC sufera leziuni ireversibile . In acest caz, EEG
dispare complet (linie de zero sau izoelectrica). Incetarea activitatii creierului este un criteriu cert
de moarte.
INREGISTRAREA EEG IN TREI
DERIVATII:
FRONTALA,PARIETALA SI
OCCIPITALA.
1.PREGATIREA PENTRU INREGISTRARE
 Se porneste calculatorul si unitatea centrala Biopac.
 Se seteaza amplificatoarele EEG pe canalele corespunzatoare de
inregistrare (amplificatorul 1- derivatia frontala; amplificatorul 2-
derivatia parietala; amplificatorul 3- derivatia occipitala), Gain
50.000, Filter ON, Alpha detector setat pe NORM.
 Se seteaza amplificatoarele EOG pe canalul 4 de inregistrare,
Gain 2000, Filter ON, cursor pe NORM si respectiv 0.05 Hz.
 Se plaseaza electrozii.
 Pentru EEG
 Electrodul de masa se fixeaza pe ureche.
 Pentru electrozii activi, se degrezeaza cu alcool zonele de fixare
dupa cum urmeaza:
 pentru derivatia frontala, in partea superioara dreapta si stanga
a fruntii;
 pentru derivatia parietala, lateral 5 cm stanga/dreapta de vertex
 pentru derivatia occipitala, lateral 5 cm stanga/dreapta de
protuberanta occipitala
2.INREGISTRAREA
 Se incepe achizitia de date facandu-se un click pe butonul Start.
 Pentru traseul EOG pot sa treaca 90 de secunde pana la stabilizarea
traseului. Dupa ce unda s-a stabilizat la 0 V, realizati Autoscale
(Display/Autoscale waveform). Unda inregistrata va indica miscare
ochilor in plan orizontal si vertical.
 Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul
deschizand si inchizand ochii la intervale de 15 secunde. Se observa
undele alfa si reactia de oprire la deschiderea ochilor.
 Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul
executand calcule mentale pe perioada in care este cu ochii inchisi. Se
observa reactia de oprire la efectuarea unei operatii corticale.
 Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O dupa o proba
de hiperpnee (respiratie accelerata tip de 3-5 min). Se observa efectul
alcalozei asupra EEG.
 Alcaloza=schimbul de oxigen cu dioxidul de carbon este accelerat, iar
persoana expira o cantitate prea mare de dioxid de carbon(in cazul
unei respiratii accelerate)
ANALIZA TRASEELOR INREGISTRATE
 Exemplu:variatia
activitatii alfa in
functie de lumina.
 Se observa scaderea
activitatii de tip alfa
in timpul EEG cu
ochii deschisi si
cresterea acesteia in
timpul EEG cu ochii
inchisi.
POTENTIALE EVOCATE
 Potentialul evocat reprezinta amprenta
electroencefalografica produsa de stimulare unui
organ de simt.
 Astfel potentialele evocate pot fi
auditive,vizuale,somatosenzitive.Analiza potentialelor
evocate ne aduce informatii despre starea de
functionare a organului senzitiv,a caii de conducere,si
a ariei corticale de proiectie.Interpretarea
potentialului evocat cuprinde analiza latentei si
amplitudinii undelor componente ale potentialului.
 Potentialul evocat nu se observa intotdeauna cu
ochiul liber pe EEG,astfel incat pentru a evalua
potentialul evocat e nevoie de stimulari
repetate,potentialul evocat fiind obtinut prin
medierea amplitudinii undelor componente.
POTENTIALUL EVOCAT AUDITIV(PEA)
 Indicatii:
 Screening-ul auditiv al
copiilor(identificarea
copiilor care aud si nu aud);
 Pentru estimarea pragului
auditiv la pacientii dificil de
testat;
 Poate identifica boli ale
urechii medii;
 Diagnosticul topografic ale
leziunilor
retrocohleare(formatiuni
tumorale la nivelul
trunchiului cerebral);
 Monitorizarea profunzimii
anesteziei.
POTENTIALUL EVOCAT VIZUAL
 Indicatii:
 Monitorizarea functiei
vizuale la nou-nascut;
 Investigarea
neuropatiilor
optice(scleroza
multipla);
 Monitorizarea functiei
de conducere
maculara.
ELECTROOCULOGRAMA
 ELECTROOCULOGRAMA

 Miscarile pe care le fac ochii pentru urmarirea unei tinte sunt realizate cu ajutorul a trei
perechi de muschi extrinseci.
 Miscarile ochilor pot fi inregsitrate deoarece intre cornea si retina unui glob ocular exista o
diferenta de incarcare electrica, cornea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata
negativ. Potentialul de dipol care se formeaza este determinat de proprietatile diferite ale
membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. Acest
potential numit potential corneo-retinal variaza intre 300 si 1200 mV, cu valoare medie in
jurul a 1000 mV. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului, ei
inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale
pozitive atunci cand corneea ochiului se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale
negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrodul pozitiv. Aceste miscari
inregistrate ca potentiale electrice sunt apoi amplificate si pot fi citite ca semnale pe
calculator. Aceasta este electrooculograma.
 Nystagmus este miscarea neuniforma a ochilor. Ea se poate produce orizontal,vertical, oblic
sau rotator. Astfel, dac etse prezent unnystagmus orizontal, ochii se misca incet spre
dreapta si poai se revin repede spre stanga. Directia in care se produce nystagmus-ul este
determinata de directia componenetei sale rapide care in cazul de mai sus este spre stanga.
Nystagmus-ul spontan este o miscare care se produce atunci cand nu exista o stimulare
externa sau o miscare rotationala si cand pacietul are capul drept. Nystagmus-ul pozitional
sau vestibular este cel care se produce din cauza unei schimbari de pozitie a corpului. El
poate fi modificat de afectiuni ce afecteaza organul vestibuar sau la echilibrului din
urechea interna. Nystagmus-ul poate fi masuratin diferite situatii, cum ar fi cu ochii
inchisi, ochii deschisi in intuneric sau ochii deschisi care urmarescun punct fix.
Epilepsia este o boală a
sistemului nervos central,
caracterizată prin crize, accese
convulsive intermitente,
însoțite de pierderea
cunoștinței, de halucinații și de
alte tulburări psihice.
 Cauza precisă a bolii nu este cunoscută, se presupun
predispoziții ereditare, infecții cu inflamații acute sau
intoxicații care pot să declanșeze accese epileptiforme.
Accesele epileptce ar fi produse de o descărcare
simultană a fluxului nervos la nivelul unor grupe de
neuroni din creier. Această diagnoză a fost pusă cu
ajutorul ajutorul electroencefalogramei. Medicația
epilesiei este simptomatică, adică se caută combatrea
simptomelor cu medicamente antispastice și
relaxante. S-au făcut și intervenții chirurgicale pe
creier, obținundu-se rezultate îndoielnice. Simptome
epileptiforme asemănătoare s-au depistat și la
animale.
 Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot
provoca epilepsia si convulsiile. Daca aveti una dintre
leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta
epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta
aceasta boala:
 -un accident vascular cerebral;
 -traumatisme la cap si la creier;
 -anumite medicamente;
 -febra(temperatura foarte crescuta in repetate
randuri,episoade dese de acest fel);
 -tumoare pe creier;
 -infectie;
 -anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din
sange, scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu);
 -boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala
Parkinson);
 -mostenire genetica;
 Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe
tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta
diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde
pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in
timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi
amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu
realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi
(tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe
convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut.
Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de
cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in
caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de
obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu
toate ca unii bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea
convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica
anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate
EPILEPSIA GENERALIZATA
 A)Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii),
care apar cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care
poarta numele de "aura". Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor,
clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci,
scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea preceda cu cateva zeci de
secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie. Aura nu apare
insa intotdeauna. Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si
pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului. Se descriu obisnuit o faza
tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor,
cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a
doua faza, numita clonica, care dureaza 1 - 2 minute si se caracterizeaza prin
miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la
nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale
membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza
convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu
reflexe abolite si respiratie stertoroasa. Dupa criza apar, uneori, semne de
deficit motor (pareze, contractura). Amnezia crizei este totala.
B)Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza,
de obicei, prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva
zeci de secunde. Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a
functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice
activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia,
mestecatul etc). In formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din
mana si isi revin fara sa stie ce s-a intamplat.
EPILEPSIA LOCALIZATA
 Este cunoscuta si sub numele de crizea
jacksoniana si se caracterizeaza prin miscari
clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc
(mana, picior sau fata) si se propaga la
segmentele vecine. Tulburarea nu este insotita de
pierderea cunostintei, bolnavul asistand la
desfasurarea crizei.
ECHIVALENTE EPILEPTICE
 Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul
actioneaza intr-o stare, asa-numita crepusculara,
mergand fara scop sau indeplinind gesturi de
care nu este constient. La fel starea de rau
epileptic, caracterizata prin crize subintrante.

Diagnosticul diferential trebuie sa elimine

simularea, tetania, criza isterica. Ultima
tulburare este declansata de emotii si conflicte
psihice, criza se desfasoara in prezenta unor
martori, iar bolnavii isi aleg de obicei locul
caderii.
TRATAMENTUL EPILPSIEI
 Regimul de viata al bolnavului
epileptic consta in program regulat
de somn de 8 ore, fara consum de
alcool, cu restrictie de sare, dulciuri
si excitante. Alegerea profesiunii
este capitala, natura bolii
contraindicand toate profesiunile
care impun activitate la inaltime, in
apa, masini in mers etc.
Baza Tratamentului Medical
consta in administrarea de
Fenobarbital in doze de 1 cg/an de
varsta/zi. La adult, doza variaza
dupa necesitati intre 100 si 400
mg/zi, asociat cu Fenitoina sau
Etotoin (2-4 tablete/zi), primidona
sau Trepal. In timpul crizei,
bolnavul trebuie mentinut culcat,
cu cravata, gulerul si centura
desfacute si, eventual, imobilizat
pentru evitarea loviturilor datorita
convulsiilor.

MARA MANOLIU
SERIA 8,GRUPA 92