Semiologia ficatului

Rolul vârstei
La nou-născut și copil:
• Porfiria eritropoetica congenitală (b. Gunther)
• Protoporfiria ereditară
• Hepatita virală A
• Tezaurismozele
• Icterul nou-născutului (fiziologic)
• Icterul Criggler-Najjar, Gilbert

La adolescenți:
• Protoporfiria ereditară
• Boala Wilson
Rolul vârstei
La adult:
• Hemocromatoza
• Hepatocarcinom (în zonele cu frecvență ridicată a bolii)
• Porfiria cutanea tarda tip I (sporadic la 40-50 ani)
• Chist hidatic hepatic, adenom de căi biliare
• Steatohepatita alcoolică/non-alcoolică
• Cirozele hepatice

Vârstnici:
• Hepatocarcinom, colangiocarcinom
• Metastaze hepatice
• Insuficienţă hepatică
Rolul sexului
Bărbaţi
• Steatohepatita alcoolică
• Ciroza hepatică alcoolică
• Porfiria cutanată tardivă
• Hepatocarcinom
• Adenom de căi biliare
• Deficitul de alfa-1 antitripsină (2:1)
• Hemocromatoza (5:1-8:1)
Femei
• Ciroza biliară primitivă
• Hepatita satelită afecţiunilor biliare
• Hemangiom cavernos
• Hepatita cronică medicamentoasă
• Colestaza de sarcină
Rolul AHC
• Transmiterea autosomal dominantă
– Deficitul de alfa-1 antitripsină
• Transmiterea autosomal recesivă
– Boala Wilson
– Sdr. Zellweger (colestază, dezvoltare psihică şi fizică
întârziată, chiste renale)
• Boli genetice
– Hemocromatoza (braţ scurt cromozom 6)
• Caracter familial
– Hiperbilirubinemii familiale
– Boala Byler (colestază intrahepatică familială progresivă)
Rolul APP
• hepatita acută virală B sau C se cronicizează (25% B, 75% C)
• hepatita cronică duce la ciroza hepatică care la rândul ei
poate să se complice cu hemoragie digestivă superioară,
gastrită portală, peritonită bacteriană, encefalopatie portală,
hipersplenism, sindrom hepatorenal
• hepatita acută fulminantă duce la insuficienţă hepatică
• metastazele hepatice frecvent au ca punct de plecare
neoplaziile digestive
• afectarea hepatică prin infiltraţie o întâlnim în leucemii,
limfogranulomatoza
Rolul APP
• lupus eritematos diseminat → hepatită cronică lupică
• steatoza hepatică apare frecvent în bolile de metabolism –
diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, bolile endocrine, sdr.
Cushing, hipotiroidism
• fibroza hepatică (ciroza cardiacă) o întâlnim în insuficienţa
cardiacă cu stază hepatică prelungită
• afecţiunile biliare cu repetate colici şi icter (litiaza biliară) duc
la hepatită satelită, ciroza biliară secundară
• bronşiectazia, osteomielita cronică ↔ amiloidoză hepatică
• abcesul hepatic poate fi cauza secundară a unei septicemii
• boli cu contagiune intrafamilială: hepatita virală A
Rolul ariei geografice
• Colangiocarcinom – Asia, Africa
• mediul rural – hepatita cronică virală
• mediul urban – steatoză hepatică din bolile metabolice
(diabet zaharat, obezitate, dislipidemii)
• Zonele cu o frecvenţă crescută a consagvinizării (insulele
japoneze, Sardinia, la indieni) – boala Wilson
• Hepatita virală B – frecvenţă crescută în ţările africane, Asia
de Sud-Est, România, unele ţări mediteraneene
• Hepatita virală C – frecvenţă ridicată în Egipt
Rolul profesiei
• Măcelari, veterinari, persoane care îngrijesc animale
– leptospiroză
– chist hidatic

• Ospătari, barmani
– steatohepatită alcoolică
– ciroză hepatică

• Expunere profesională la tetraclorură de carbon, ciuperci:

– insuficiență hepatică
Consumul de toxice
• Consumul de alcool
– Steatohepatita cronică toxică
– Ciroza hepatică toxică
– Hepatita acută toxică
– Encefalopatia hepatoportală la cirotici
– Hepatocarcinom
• Consumul de ciuperci
– Hepatita acuta toxică – coma hepatică
• Consumul de carne
– Favorizează la cirotici encefalopatia hepatică
• Consumul de medicamente
– Hepatite cronice medicamentoase (izoniazida)
Istoricul bolii hepatice
• modul de debut poate fi insidios sau acut, uneori asimptomatic
• acut – ruptura hepatică posttraumatică, staza hepatică şi
insuficienţa ventriculară acută, hepatita acută toxică, insuficienţa
hepatică acută (ciuperci), hepatita virala A
• lent – tezaurismoze, tumori benigne, hepatita cronică
• asimptomatic – hemangioame hepatice, chist hidatic necomplicat,
steatoza hepatica
• În istoric ne vom interesa de:
– condiţiile anterioare debutului bolii, infecţii, lucrări dentare, mici
intervenţii chirurgicale (hepatita B, C)
– consum de substanţe toxice, medicamente
– terapia urmată, evoluţia sub tratament, terapia cu interferon (reacţii
adverse)
 Simptome în bolile ficatului
De ordin general
– se datorează incapacităţii ficatului de a metaboliza diverse
substanţe toxice, hormoni
– neuropsihice: astenie, adinamie, fatigabilitate, somnolenţă
posprandială
– genitale: amenoree, tulburări de dinamică sexuală
– febră, subfebrilităţi (hepatita acută virală, toxică, ciroza
hepatică cu peritonită spontană bacteriană)
– prurit în hepatitele cronice colestatice, ciroza biliară
– inapetenţă: hepatita cronică, ciroza, staza hepatică
– anorexie: colangiocarcinom
 Simptome în bolile ficatului
Durerea hepatică
• durere surdă cu iradiere sub formă de apăsare, sub
rebordul costal: hepatită cronică, steatoză hepatică,
ciroză hepatică
• durere acută, intensă apare de cele mai multe ori
datorată distensiei bruşte a capsulei Glisson: staza
hepatică, abces hepatic, chist hidatic, hepatocarcinom,
tromboza venelor suprahepatice
 Simptome în bolile ficatului
Simptome produse prin compresiunea ficatului asupra
organelor vecine:
– greţuri, vărsături
– balonare datorită meteorismului în ciroza hepatică
(„vântul precede ploaia”)
– diaree, constipaţie, prin compresia colonului
 Simptome în bolile ficatului
Tulburări psihice şi neurologice
– tulburări ale conştienţei: somnolenţă, obnubilare,
stupoare, comă în ciroza hepatică cu encefalopatie
hepatoportală, hepatita acută fulminantă,
steatohepatita toxică
– tulburări psihice: boala Wilson
– tremurături: ciroza hepatică alcoolică, encefalopatie
hepatoportală (flapping tremor), boala Wilson
 Simptome în bolile ficatului
Alte simptome:
– oligoanurie în sindromul hepatorenal
– glomerulonefrita acută din hepatita virală C, ciroza
hepatică
– palpitaţii, dispnee: compresia asupra inimii (ascită)
– artralgii: hepatita virală C
– anemie hemolitică: hepatita virală C
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Inspecţia de ansamblu în bolile hepatice
– icter rubinic sau verdinic
– Fotosensibilitate, erupții: porfirie
– paloare: ciroza complicată cu HDS, hipersplenism, anemii
hemolitice din hepatita virală C
– hiperpigmentare cu aspect bronzat în hemocromatoză
– buze carminate, limba roşie în ciroza hepatică
– steluțe vasculare, „păianjeni vasculari”, puncte rubiginii
Morgagni, teleangiectazii la nivelul pomeților, feței - „semnul
bancnotei”: în ciroza hepatică
– eritroza palmară - „palme hepatice”: hepatita alcoolică,
ciroză (însoțită de rinofimă)
– echimoze cutanate: în insuficiența hepatică
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Inspecţia de ansamblu în bolile hepatice
– contractura Dupuytren
– degete hipocratice: ciroza biliară primitivă, stază hepatică
– leziuni de grataj: secundare pruritului
– edem hepatic: hepatita cronică, ciroză, hepatocarcinom,
hepatita acuta fulimanta
– circulaţia colaterală portocavă: ciroza hepatică
– inel Kaiser-Fleischer: b. Wilson
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Inspecţia
– creşterea în volum a abdomenului apare în:
• ascita din ciroză
• hepatocarcinom
• metastaze peritoneale
– creşterea în volum a hipocondrului drept:
• hepatomegalia de stază
• hepatocarcinom
• tezaurismoze (copii)
• abces hepatic
• chist hidatic
– circulaţia colaterală portocavă
– hernie ombilicală în ascita din ciroza hepatică
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Palparea
• Palparea bimanuală
– se efectuează cu bolnavul în inspir profund când degetele
examinatorului vin în contact cu marginea inferioară a
ficatului, suprafaţa anterioară
• Palparea monomanuală – folosită mai rar
• Palparea în croşet – în caz de hepatomegalii uşoare
• Palparea prin balotare – în cazurile cu ascită („semnul
ghețarului”)
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Palparea urmăreşte:
• dimensiuni
– hepatomegalie
– ficat atrofic
• consistenţa hepatică
– dură – hepatocarcinom, amiloidoză
– fermă – steatoză, sarcoidoză, hepatită cronică, ciroză hepatică
– elastică fluctuentă – abces
– elastică şi moale – staza hepatică
• sensibilitatea
– sensibil – TBC miliar, abces, stază, tromboză de vene suprahepatice,
amiloidoză hepatică, carcinom hepatic
– insensibil – hepatită cronică, acută virală, steatoză, ciroză, chist hidatic
neinfectat, stază veche, tumori benigne
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Palparea urmăreşte:
• suprafaţa anterioară a ficatului
– netedă – hepatite acute virale, stază hepatică
– cu suprafaţa neregulată – ciroze, tumori, metastaze, chiste hidatice de
suprafaţă, lues
• marginea inferioară a ficatului
– ascuţită – ciroza toxică
– rotunjită – staza hepatica, steatoza hepatica, hepatita cronica
– neregulată – HCC
• ritmul creşterii în dimensini
– rapid – hepatita acută virală, cancer hepatic
– lent – ciroza hepatică, hepatita cronică, tezaurismoze
Examen obiectiv în bolile ficatului
Hepatomegalia – cauze
1. boli cu acumularea de produşi străini hepatocitului
– tezaurismoze (sfingolipidoze, glicogenoze)
– boala Wilson (cupru)
– hemocromatoza (fier)
– steatoza hepatică din diabetul zaharat, obezitate
– amiloidoza
2. boli cu acumularea de lichid intrahepatic – stază cardiacă
(hepatomegalia remite după tratamentul insuficienței cardiace - „ficat
în acordeon”)
3. boli infecţioase cu citoliza hepatică marcată
– hepatite acute virale
– hepatite acute toxice
– hepatite acute etanolice
Examen obiectiv în bolile ficatului
Hepatomegalia – cauze
4. boli ce determină hepatomegalie prin dezvoltare tumorală
– carcinom hepatic
– metastaze hepatice
– boala chistică hepatică
– abces hepatic
– chist hidatic
5. boli cu dezvoltare anarhică de ţesut hepatic nefuncţional
– ciroza hepatică
– hepatite cronice
6. boli cu infiltraţie celulară în ficat
– leucemii
– limfogranulomatoză
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Percuția este utilă la:
– determinarea dimensiunilor hepatice („săgeata hepatică”
normală 9-11 cm pe linia medioclaviculară), a ariei matității
hepatice
– delimitarea sonorităţii pulmonare
– evidenţierea ptozei hepatice
– punerea în evidenţă a liniei hepatoapexiene necesare
determinării ariei matității cardiace
– evidențierea dispariției matității hepatice:
pneumoperitoneu, meteorism abdominal accentuat,
sindrom Chilaiditi
 Examen obiectiv în bolile ficatului
Auscultația este utilă la decelarea:
– eventualelor sufluri sistolice din:
• HCC
• fistule arteriovenoase cu localizare hepatică
• hemangioame
– frecăturii:
• tumori hepatice maligne
• perihepatită (gonococ, chlamidii) – sindromul Fitz-Hugh-Curtis
• abces hepatic
• după biopsie hepatică recentă
– suflului venos în hipertensiunea portală (se aude între
ombilic şi apendicele xifoid)
 Explorări paraclinice
• Investigații biochimice, grupate pe sindroame, de:
– hepatocitoliză
– hepatopriv
– colestază
– Inflamator

• Explorări virusologice

• Alți markeri utili: cupremia, ceruloplasmina (b. Wilson), fier,

transferină (hemocromatoza), crioglobuline (hep. C), markeri
tumorali

• Explorări imagistice: ecografie abdominală ± contrast,

ecoendoscopie, CT, RMN, scintigrafie hepatică, elastografia,
puncția biopsie hepatică, endoscopia digestivă superioară
Semiologia căilor biliare
Rolul vârstei și a sexului
Vârsta
– nou născut: atrezie, malformaţii
– copil/adolescent: litiază cu calculi pigmentari în anemiile
hemolitice
– adult: diskinezii, litiază, colecistită acută
– peste 65 ani: cancerul vezicii biliare, ampulom vaterian

Sex
– femei: litiază, colesteroloză, cancer (F/B – 4/1), colecistită
acută
– bărbaţi: cancer, ampulom vaterian
Rolul AHC, APP
• predispoziţie familială pentru litiază biliară şi
colecistită litiazică

• afecţiuni biliare ce se pot complica: litiaza biliară poate

evolua spre colecistită, icter mecanic, carcinom al vezicii
biliare
• corelaţii între afecţiunea biliară şi alte afecţiuni digestive:
– litiaza biliară cu pancreatita acută, ciroza biliară secundară,
hepatita satelită
– sindrom postcolecistectomie → sindrom de intestin iritabil
Rolul AHC, APP
• boli endocrine, metabolice pot influenţa patologia biliară
– diabet zaharat – litiază biliară
– obezitate – diskinezii biliare, litiază
– hipercolesterolemie – litiază
– hipertiroidism – diskinezii, litiază

• alte boli ce pot influenţa patologia biliară

– anemii hemolitice – litiaza pigmentară
– infecţii acute abdominale, septicemii – colecistita acută
– febra tifoidă – colecistita
– pancreatita pseudotumorală cefalică – icter mecanic,
angiocolecistită
– nevrozele, spasmofilia – diskinezii
Rolul CVM
• alimentaţia hiperlipidică – litiază biliară
• alimente colecistokinetice – declanşează colica
biliară
– carne prajită, cașcaval pane, omleta, ouăle prăjite sau
fierte tare, alcoolul, alunele, nucile, brânzeturile foarte
grase, iaurtul cu fructe, înghețata, untul, cremele,
maioneza, frișca, smântâna
Simptomatologie
• Simptome alarmante:
– durerea în hipocondrul drept sub formă de colică
– vărsăturile biliare
– Triada Charcot patognomonică pentru angiocolită:
• Durere
• Icter
• Febră
• Simptome trenante
– gust amar
– durere surdă
– greţuri, balonări
– prurit
– migrenă
Simptomatologie
Durerea acută apare:
• în colica biliară
• în litiaza biliară
– infecţia veziculei – colecistita
acută
– migrarea calculilor în cistic sau
coledoc
– contracţia puternică a
musculaturii veziculei –
diskinezii

Extragerea calculului din coledoc prin

ERCP
Simptomatologie
Caracterele colicii:
– debut brusc, după un pranz colecitokinetic sau trepidaţii
– frecvent survine noaptea
– în hipocondrul drept cu iradiere în umăr drept, epigastru
– iradiere „în semicentură” sau „în evantai”
– cedează la antipastice şi antialgice
– caracter de tensiune, sfâşiere, la diabetici – jenă
dureroasă
– intensitate variabilă în funcţie de pacient
– durerea se menţine în platou la inclavarea calculului în
cistic până la cedarea edemului parietal (minute sau mai
ales câteva ore)
Examenul obiectiv
• facies: masca biliară
• icter în litiază complicată cu
icter mecanic
– ampulom vaterian – icter
verdinic intermintent
– colecistita acuta,
angiocolecistita (durere,
febră, icter)
• atitudine antalgică
• pacient în căutarea unei
poziţii de calmare
Examenul obiectiv – Inspecție
– edem revelator: abces postcolecistectomie
– bombarea hipocondrului drept: hidropiocolecist,
neoplasm
– cicatrici postoperatorii în litiaza biliară
Examenul obiectiv – Palpare
• Vezicula biliară destinsă se poate palpa în hidropsul
vezicular

• Se urmăreşte:
– sensibilitatea – punctul colecistic
– manevre de evidenţiere a durerii (Murphy, Abrahams)
– mărirea în volum – hidrops, hidropiocolecist
– rezistenţa peretelui abdominal în zona veziculei biliare
(apărare) – plastron colecistic
Examenul obiectiv – Palpare
Manevrele de evidenţiere a durerii
– Manevra Murphy
• pozitivă în colecistite, litiază, neoplasm
• fals pozitivă în hepatita acută virală, steatoza hepatică,
afecţiuni hepatice dureroase (abces, carcinom)
– Semnul Abrahams
• compresia cu 2 degete, bruscă a punctului colecistic –
relativ caracteristică pentru litiază
Examenul obiectiv – Palpare
• Tehnica palpării
– decubit dorsal – palpare bimanuală
– decubit lateral stâng – monomanuală, în croşet
– în pozitie şezândă cu trunchiul flectat înainte
• Sensibilitatea zonei veziculare
– prin palparea superficială – hiperestezia cutanată în
colecistita acută, abces colecistic, peritonită
– puncte sensibile
• piocolecist – vezica e sensibilă, febră, durere spontană
• neoplasm – formaţiune neregulată, dură, infiltrată în ficat
• neoplasm pancreatic – vezicula mult destinsă, mobilă,
elastică, sensibilă (semnul Courvoisier – Terrier)
Examenul obiectiv – Palpare
• Cauze de creştere în volum ale veziculei biliare:
– litiază cu calcul voluminos
– hidrocolecist – ovalară, rotundă sau piriformă, poate ceda
în timpul palpării datorită compresiunii
Examenul obiectiv – Palpare, percuție
• superficială cu vârful degetelor în hipocondrul drept – durere
în afecţiunile acute
• apărare musculară în colestitele acute, perforate şi în
pericolecistită
• plastronul colecistic – împăstare profundă datorată
pericolecistitei, abcesului vezicular; zona e sensibilă,
suprafaţa neregulată, indurată, de dimensiuni mari ce se
extinde spre epigastru sau flancul stâng, fosa iliacă dreaptă

• matitate în caz de hidrops vezicular, tumori veziculare cu

infiltraţie hepatică
Explorări paraclinice
• Examinări biologice: sindrom de colestază, inflamație,
markeri tumorali (CA 19-9 pentru cc. pancreas,
colangiocarcinom)

• Explorări imagistice: ecografia abdominală, ERCP, CT,

colangio-RMN, scintigrafia, rx abdominal pe gol (calculi
radioopaci, „vezicula de porțelan”), laparoscopia
 Sindromul
hipertensiunii portale
Sindromul hipertensiunii portale
• Definiție: consecințele clinice ale creșterii presiunii
în vena portă peste 12 mmHg, din cauze
prehepatice, hepatice sau posthepatice
• Cauze:
– Prehepatice: malformații, tromboză de venă portă,
pileflebită, compresiuni de VP
– Hepatice: ciroza biliară primitivă, boli mieloproliferative,
ciroza hepatică, hepatita acută, boalaWilson,
hemocromatoza, sdr. Budd-Chiari, boala venoocluzivă
– Posthepatice: insuficiența cardiacă dreaptă, tromboza de
cavă inferioară, pericardita cronică constrictivă
Sindromul hipertensiunii portale
• Tablou clinic - triada:
1. Circulație colaterală externă și internă
2. Splenomegalie congestivă
3. Ascită și status circulator hiperkinetic

• Explorări:
– Ecografia abdominală cu evaluarea sistemului venos
portal
– Endoscopie digestivă superioară, inferioară (varice
esofagiene, gastrice, gastropatie portală, varice rectale)
Sindromul ascitic
Sindromul ascitic
Definiţie: totalitatea manifestărilor clinice datorate de acumularea
de lichid între foițele peritoneale
Cauze:
– Ascita cu peritoneu normal:
• HTP
• Hipoalbuminenie
• Alte: chiloasă, pancreatică, boli ovariene
– Ascita din bolile peritoneului:
• Infecţioasă
• Malignă
• Cauze rare
Sindromul ascitic
Simptome:
– Asimptomatic, lichid puţin
– Cantitate moderată: senzaţie de plenitudine,
disconfort abdominal
– Cantitate mare:
• Anorexie, greaţă, saţietate precoce
• Pirozis
• Durere abdominală
• Dispnee
Sindromul ascitic
Examen obiectiv:
– Cantităţi mici/moderate:
• Timpanism datorat meteorismului concomitent
• Matitate
– Cantităţi mari:
• Abdomen destins „batracian”, cu pielea netedă, lucioasă,
subţiată
• Circulaţie colaterală
• Cicatrice ombilicală ştearsă, proeminentă sau herniată
• Matitate declivă deplasabilă
• Hipersonoritate sau timpanism deasupra
• Semnul valului
Examenul obiectiv
Ascita - Inspecţia
 Diferenţierea ascitei de alte cauze de distensie
abdominală la inspecţie

Ascită – bombarea flancurilor Obezitate abdominală

abdomen “batracian”
 Ascita – Percuţia

Matitate deplasabilă cu poziţia bolnavului

Semnul “valului”
Examenul obiectiv - Semne sugestive de
afectare hepatică
Examenul obiectiv - Semne sugestive de
afectare hepatică
Examenul obiectiv - Semne sugestive de
afectare hepatică
Examenul obiectiv - Semne sugestive de
afectare hepatică
 Examenul obiectiv: Semne sugestive de
carcinomatoză peritoneală

Sister Mary Joseph nodule - Semnul Virchow Trosier -

metastază limfatică ombilicală adenopatie supraclaviculară stîngă
în neoplasmele digestive în neoplasmele digestive
Examenul obiectiv: Semne sugestive de
insuficienţă cardiacă
Examenul obiectiv: Semne sugestive de
sindrom nefrotic
Sindromul ascitic
Examinări paraclinice:
– Paracenteză
– Examen radiologic al abdomenului
– Ecografie abdominală
– CT abdominal
– Laparoscopie
– Biopsie peritoneală
– Alte explorări complementare
Sindromul peritoneal
Sindromul peritoneal
• Definiţie:
• Clasificare şi cauze:
– Peritonita acută primară:
• P. Pneumococică
• P. Bacteriană spontană
• P. Tuberculoasă
– Peritonita acută secundară:
• Perforaţia unui organ cavitar
• P. Chimică
• P. Localizată pelvină
Sindromul peritoneal
• Simptome:
– Durere abdominală
– Greţuri, vărsături
– Tulburări de tranzit intestinal
– Alterarea stării generale, febră, frison,
transpiraţii, agitaţie
Sindromul peritoneal
• Examen obiectiv general:
– Facies peritoneal
– Atitudine antalgică
– Febră
– Tegumente şi mucoase uscate
– Sughiţ rebel
– Tahicardie
– hTA, oligurie, şoc septic
Sindromul peritoneal
• Examen obiectiv al abdomenului:
– Inspecţie
– Palpare
– Percuţie
– Auscultaţie
Sindromul peritoneal
• Paraclinic:
– Examen radiologic pe gol al abdomenului
– Ecografie abdominală
– Leucocitoză
– Paracenteză diagnostică
– Laparoscopie diagnostică
Sindromul de colestază
Sindromul de colestază
Definiție:
– Totalitatea manifestărilor datorate scăderii
fluxului biliar, din cauza unor afecțiuni
intrahepatice sau extrahepatice

Clasificare: intra- și extrahepatică

Sindromul de colestază
Colestaza Intrahepatică Extrahepatică
Cauze Ciroza biliară primitivă/colangita Obstrucție de CBP (litiază,
sclerozantă primitivă neoplasm, stricturi)
Colangiocarcinom
Hepatite Compresiuni (ampulom vaterian,
Postmedicamentoasă, toxică neoplasm de pancreas, pancreatită
Sarcina cronică pseudotumorală)
Clinic Prurit, leziuni de grataj Hemeralopie („orbul găinilor”)
Icter obstructiv ± durere Hemoragii spontane
Xantelasmă, xantoame Osteoporoză/osteomalacie
Tulb. neurologice, sexuale
Explorări Fosfataza alcalină, GGT elevate
Bilirubina directă crescută
Hiperlipidemie
Timp de protrombină prelungit
Ecografie abdominală, ERCP, colangio-RMN
Sindromul icteric
Sindromul icteric
Icter prehepatic
• nuanţă flavinică
• anemie hemolitică
• Splenomegalie
• bilirubina indirectă ↑↑↑
• ASAT, ALAT, GGT, F Alc.: nemodificate
• cauze: sdr. Gilbert, sdr. Crigler-Najjar
Sindromul icteric
Icter hepatic
• nuanţă rubinică
• alte semne de hepatopatie cronică: steluţe vasculare,
ginecomastie, ascită, splenomegalie, circulaţie colaterală,
asterixis
• Bil totală, mixtă: ↑
• ASAT, ALAT: ↑↑
• GGT, F Alc.: N/↑
• Urobilinogen urinar: ↑↑↑
Sindromul icteric
Icter posthepatic
• nuanţă verdinică
• poate asocia:
– prurit, astenie, scădere ponderală (neoplasm al căilor biliare)
– febră, frison, colică (angiocolită)
– prurit, veziculă biliară palpabilă (neoplasm de cap de pancreas)
– prurit, astenie, xantelasmă, xantoame (ciroză biliară primitivă)
• scaune acolice, urini colurice
• bilirubină directă: ↑↑↑
• GGT, F alc., 5-NT: ↑↑↑
• ASAT, ALAT: ↑
• Urobilinogen urinar: absent
 Sindromul
encefalopatiei
portosistemice
Sindromul encefalopatiei portosistemice
• Definiţie: complex de manifestări neuropsihice
datorate suferinţei metabolice la pacienţii hepatici

• Factori precipitanţi: hemoragii gastrointestinale,

aport proteic excesiv (carne, ouă, lapte), constipaţie,
insuficienţă renală, infecţii, uz de sedative,
tranchilizante.
Sindromul encefalopatiei portosistemice
• Simptome: agitaţie, nelinişte, euforie alternând cu
depresie, neglijarea igienei personale, modificări ale
ritmului nictemeral, modificarea afectivităţii,
scăderea performanţelor intelectuale

• Semne: ale bolii de bază (ciroza), alterarea stării de

conştienţă (dezorientare, confuzie, somnolenţă,
comă), scăderea atenţiei, memoriei, asterixis, foetor
hepatic
Sindromul encefalopatiei portosistemice
• Stadializarea EPS:
- std I: astenie, apatie/euforie, tulburări de somn.
- std II: + modificări de personalitate, asterixis,
somnolenţă
- std III: +confuzie, dezorientare, somnelenţă
marcată, rigiditate, foetor hepatic
- std IV: foetor hepatic, comă, areflexie.
• Examinări paraclinice:
- ↑↑↑ amoniacului sanguin
- EEG
Învățați,
Învățați,
Învățați!

V. I. Lenin