Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Științe Economice

Specializare: Economia comerțului, turismului și serviciilor

Piața de capital a
companiei OMV Petrom
Lucrare de licență

Profesor coordonator: Student:

Prof. Univ. Dr. Livia Ilie Elena Raisa Jidveian
2018
Cuprins

• Capitolul I – Piața de capital: Componența pieței financiare

• Capitolul II – Conținutul structurii financiare a întreprinderii

• Capitolul III – Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital

• Concluzii
 Introducere

Din cauza globalizării economiilor, Situaţiile financiare din cadrul fiecărei

informarea financiară clasică care se învârte
în jurul conceptelor contabile nu mai
răspunde corespunzător la așteptările pe
care le au diferite categorii de utilizatori. De
multe ori, principiile contabile care sunt
admise ajung să producă deformări ale
realității economice, iar diversitatea dată de
practicile contabile fac demersul analizei
financiare și mai dificil, cum e cazul
multinaționalelor.
companii în parte reprezintă cea mai
importantă metodă prin care informaţia
contabilă este pusă în fața factorilor
decizionali. Din acest motiv, companiile fac
publice situațiile financiare și într-un mod
extrem de explicit, pentru a fi înțelese de un
cititor interesat. Mediul de afaceri care este
perfecționat încontinuu reprezintă o
prioritate foarte mare a guvernelor pentru a
consolida funcționarea economiei de piață.

Analiza financiară a S.C. OMV PETROM S.A. a reprezentat pentru mine o provocare de a studia şi analiza
dinamica anumitor indicatori economici, pentru a evidenția poziţia financiară pe care o are societatea și
modul în care a evaluat pe parcursul acestor ani. Nu în ultimul rând, am identificat punctele forte și a celor
slabe din cadrul activității interne a companiei, dar și a amenințărilor care provin din mediul extern și a
oportunităților pe care le are aceasta.
 Capitolul I
Piața de capital: Componența pieței financiare
Piața de capital se ocupă în mod special de efectuarea
tranzacțiilor cu active financiare care au scadențele pe
termen mediu și lung. Cu ajutorul acesteia, are loc
dirijarea capitalurilor disponibile către agenții economici
de la nivel național sau se urmărește atragerea de pe
piețele de la nivel global, acolo unde resursele
capitalurilor ajung să depășească nevoile financiare
interne care trebuie să fie acoperite, ori autoritățile
monetare restricționează accestul la resursele financiare
de la nivel intern.
Piaţa monetară reprezintă piața capitalurilor pe termen
scurt și mediu și este formată din piața interbancară și cea
a titlurilor de creanță negociabile. În cadrul pieței
interbancare sunt operate băncile de emisiune, trezoreria
statului, băncile comerciale, băncile specializate, casele
de economii și sunt caracterizate prin statutul de
creditori, dar totodată și de debitori, atunci când sunt
completate fonduri proprii.
În ceea ce privește structura pieței de capital,
există două concepții legate de piața de capital în
literatura de specialitate. Prima are o origine
anglo-saxonă și se referă la formarea pieței
financiare prin însumarea pieței de capital, a
pieței monetare și a pieței asigurărilor. Cea de-a
doua, de origine continental-orientală, se referă la
faptul că piața de capital formează o structură
complexă, cuprinzând piețele monetare, ipotecare
și financiare.
Piaţa ipotecară reprezintă piața care se ocupă de
finanțare construcțiilor de locuințe, unde se află în
funcțiune și organisme ce oferă împrumuturile sub
formă de credit ipotecar, organisme speciale ce se
ocupă cu refinanțarea, pentru a putea reîntregi
anumite fonduri ale băncilor, de exemplu ale
băncilor ipotecare.
 Capitolul I
Piața de capital: Componența pieței financiare

Piața financiară reprezintă piața capitalurilor pe termen
lung, unde sunt emise și tranzacționate valori mobiliare
care au rolul de suport al schimbului de capitaluri. De pe
piața financiară se pot cumpăra și vinde active
financiare, fără să se schimbe natura pe care o au. Piața
financiară se afă într-o relație directă cu deținătorul și
utilizatorul fondurilor financiare.
Piața de capital e cea care furnizează o legătură
cu caracter permanent între emitenți și
investitori, atunci când se acoperă cererea de
capital, dar și atunci când se transformă valorile
mobiliare care sunt deținute în lichidități.
 Capitolul I
Piața de capital: Componența pieței financiare

Piața primară de capital face parte din piața financiară
și face legătura între plasamentul existent și economia
reală. Așadar, piața de capital se compune din piața
primară care se constituie printr-un proces de natură
investițională și care ajută la facilitarea investițiilor din
punct de vedere economic, din partea ofertei de titluri,
respectiv a cererii pentru investiții, care se manifestă
prin emiterea de titluri de valoare pentru a se cumpăra
active fixe de care este nevoie în producție și în servicii,
și piața secundară.
Piața secundară intră în componența pieței de
capital, unde sunt vândute și cumpărate titluri
financiare, după ce investitorii inițiali le-au emis.
Aceasta are rolul de a asigura funcționarea
eficientă a pieței primare, dar și lichiditatea și
mobilitatea economiilor, cu ajutorul bursei de
valori mobiliare.

1 2
Capitolul II
Conținutul structurii financiare a întreprinderii

Active Capital propriu

Imobilizate Capital permanent (CP)
(CPR)
Datorii la termen pe termen mediu și lung

Credite comerciale (furnizori)

Active
Resurse de trezorerie (Rt)
Circulante
Credite bancare pe termen scurt

Structura capitalului permanent și a resurselor de trezorerie

(capitaluri pe termen scurt)
 Capitolul II
Conținutul structurii financiare a întreprinderii
Cea mai importantă premisă
este reprezentată de devizul
financiar brut al firmei
(necesarul de finanțat), unde
valoarea acestuia este dată de
modul de desfășurare al
activității, dar și felul în care
este gestionat întreg volumul
de investiții. Pentru a se
desfășura corespunzător,
trebuie să se stabilească
dimensiunea acestui necesar
de finanțat, care să se
acopere prin autofinanțare,
ori cu ajutorul surselor
externe.
O altă premisă importantă
care poate fi adoptată de
structura financiară este
dimensiunea pe care o are
întreprinderea, din punct de
vedere al aspectului fizic, ori
luând în considerare aspectul
economic reprezentat prin
patrimoniu (valoarea
producției, volumul acestei
producții, valoarea pe care o
are patrimoniul,
productivitatea pe salariat
etc).
Cea de-a treia premisă a
structurii financiare este
constituită de durata pe care
o are ciclul productiv. În caz
că procesul productiv durează
o perioadă mai lungă de timp,
ritmul în care pot fi realizate
fluxurile financiare,
reprezentate de profituri, este
depășit de procesul fluxurilor
financiare care sunt asociate
costurilor. În felul acesta,
intervine nevoia de sprijin
financiar temporar (datorii pe
termen lung), solicitându-se
structuri financiare
corespunzătoare.
Capitolul III
Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital
Societatea comercială OMV Petrom
SA este o societate cu capital de
stat şi privat autohton şi străin.
Societatea a fost înfiinţată în
conformitate cu Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr.49 din
octombrie 1997, modificată prin
legea nr.70 din aprilie 1998.
Activitatea companiei este
complexă și include explorarea
şi producţia şi activităţile
aferente, rafinarea şi
marketing-ul, distribuţia de gaz,
chimice, producţie gaz şi
energie şi are activităţi și în
Kazahstan.
De asemenea, compania se
ocupă cu producerea şi
procesarea ţiţeilor şi gazelor şi
distribuirea combustibilului și a
altor produse petroliere pentru
a asigura mobilitatea în
România, dar şi în regiunile
învecinate cu țara noastră.
Capitolul III
Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital

Acțiunile liber-tranzacționabile (free Clienții Petrom:

float) ale OMV Petrom se • Comerțul cu amănuntul

tranzacționează sub formă de acțiuni la • Comerțul cu ridicata

categoria Premium a Bursei de Valori • Corporațiile industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc.

București (BVB) și de certificate globale

de depozit (GDR) la categoria Standard, Petrom reprezintă marca cea mai cunoscută de pe piață (86%) și este urmat de
OMV şi Shell.
pe piața Bursei de Valori de la Londra
(BVL). S-a constat că peste 65% din conducătorii auto din România sunt clienţi
ocazionali ai Petrom şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom
folosesc și magazinele Petrom aflate în staţiile de benzină.
În 2017, prețul acțiunii OMV Petrom a
ajuns să atingă cel mai mic nivel de pe
piața Regular, având prețul de 0,22775
lei/acțiuni din prima zi de
tranzacționare a anului.
Capitolul III
Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital

Competitorii firmei sunt Lukoil şi Rompetrol, care au investit destul de mult în

rețelele lor de distribuție, urmate de Mol şi Agip, care au investit în mod semnificativ,
deținând reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării.
Dintre obiective stabilite de Petrom pe 2018 face parte și îmbunătățirea flexibilității
și creșterea eficienței operaționale de-a lungul lanțului valoric, urmărind să se
concentreze pe acele zone unde se poate obține un un avantaj competitiv.
Capitolul III
Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital

Rata rentabilității economice se referă la nivelul de

eficiență prin care sunt utilizate activele firmei. Așadar, Petrom
S.A. înregistrează un nivel crescător al acestui indicator, în 2017
crescând de aprox. două ori mai mult față de 2016. Această
valoare ridicată arată faptul că activele firmei sunt gestionate în
mod corespunzător prin:

 Folosirea echipamentelor tehnologice neutilizate fizice și

moral
 Obținerea unui nivel ridicat al capacităților de producție
 Evitarea unor imobilizări economice care să nu aibă
justificare economică – stocuri, creanțe etc.

Apoi, rata rentabilității financiare, care se referă la

nivelul de eficiență cu care este utilizat capitalul firmei
înregistrează și el un nivel crescător, ceea ce înseamnă că
capitalurile proprii reprezentat prin plasamentul financiar, au un
randament foarte bun.
Capitolul III
Studiu de caz: Compania OMV Petrom pe piața de capital

Lichiditatea generală este indicatorul care măsoară

capacitatea firmei, la un moment dat, de a-și acoperi
datoriile pe termen scurt, valorificând toate activele
curente ale firmei. În cazul companiei Petrom, în 2017
acesta depășește foarte puțin limita recomandată (1-1,5) a
indicatorului, lucru care nu este îngrijorător și nu
afectează deloc activitatea companiei.
În cazul lichidității rapide, acest indicator testează gradul
de colectare a datoriilor curente în caz că există o criză
majoră în companie. În cazul companiei Petrom, conform
uzanțelor internaționale, indicatorii de lichiditate rapidă
depășesc limitele (0,8-1) în anii 2016, respectiv 2017,
prezentând un ritm crescător al creșterii.
Concluzii

Măsurile propuse şi concluzii

Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a indicatorilor financiar-
contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate, solvabilitate, de echilibru financiar, a
fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori,
presupunând un echilibru financiar pe termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi
trezoreria netă pozitivă, dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi
financiară al companiei.
În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei situații economice din țară, inflația fiind extrem de ridicată,
Petrom, cu ajutorul managementului pe care l-a adoptat, reuşeşte să-și menţină şi să-şi consolideze
poziţia pe piaţa carburanților. Indicatorii pe care i-am calculat și analizat în cadrul acestei lucrări au
arătat că societatea are o poziție economică foarte solidă, prezentând evoluții crescătoare.
Concluzii

Printre măsurile propuse se pot aminti:

o Continuarea cercetării-dezvoltării în cadrul
companiei.
o Reducerea nivelului pe care îl au costurile pe toate
segmentele de activitate.
o Pătrunderea pe pieţe noi, dar menținându-le și pe
cele care există deja.
o Implementarea unor standarde de siguranţă,
securitate şi mediu ridicate.
o Încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor
persoanelor competente.
o Menţinerea şi dezvoltarea programului privind
pregătirea şi perfecţionarea personalului.
o Realizarea unor schimburi de experienţă cu angajaţii
OMV din alte ţări.
Mulțumesc pentru timpul acordat!
Elena Raisa Jidveian