Influenta alimentatiei pasarilor

asupra calitatii oualor

Casveanu Loredana
Grupa 2, Anul II
Productia, precum si
calitatea oualor este in
stransa legatura cu
modul de furajare dar si
calitatea furajelor.
Alimentatia pasarilor
influenteaza pe langa
productia de oua si
compozitia chimica a
acestora. Perioada de
incubatie a oualor este
un parametru care de
asemenea depinde de
calitatea si tipul furajului.
De asemenea, lipsa calciului din alimentatia
pasarilor determina o scadere a productiei de
oua, precum si obtinerea unor oua cu coaja
foarte moale sau chiar oua lipsite de coaja.
In scopul de a obtine o productie ridicata
de oua, trebuie sa se tina cont ca ratia de
furaj administrata pasarilor trebuie sa
satisfaca nevoile energetice proprii,
cerintele fata de proteine, fata de
substantele minerale, etc. Pentru a
satisfice aceste cerinte, furajele care se
administreaza trebuie variate, de calitate,
precum si cu valoare biologica ridicata.
• In mare parte hrana de baza a pasarilor o
reprezinta concentratele , deoarece gainile nu
pot digera celuloza. In alimentatia gainilor
adulte se vor administra urmatoarele categorii
de furaje:
• Cereale boabe: orz, ovaz, porumb, grau si in
cantitati mai mici meiul, secara si sorgul. Hrana
gainilor poate contine aproximativ 75% cereale.
• Boabe de leguminoase si plante tehnice precum:
mazare, in , soia, canepa, mazariche. Acestea se
pot gasi in alimentatia gainilor in proportie de 10-
15%.
• Reziduri cum ar fi: tarate, turte, gozuri, sroturi
care se pot gasi in proportie de 10-15% in hrana.
• Furaje minerale: acestea se introduce in
alimentatia gainilor pentru a le asigura
necesarul de elemente minerale. Ca surse
pentru substantele minerale se va folosi faina
de scoici, de oase, creta furajera, carbine
vegetal care se poate folosi si in cantitati de 4-
5 g / cap/ zi. Sarea de bucatarie se poate
administra in cantitati de 0,5 g/cap/ zi.
• Fraje de origine animala dintre care se amintesc: faina
de carne, de sange, de peste, zerul, care daca se
gasesc intr-o stare de buna calitate si nu sunt alterate
pot intra in compozitia hranei aproximativ 8-10%.
• Furajele verzi in sezonul cald ( vara) morcovi, sfecla,
faina de fan; boabele incoltite pet imp de iarna care
pot reprezenta circa 20-25% din ratie.
• Vitamine: pentru a asigura necesarul de vitamine se
va introduce in ratia pasarilor drojdia de bere
aproximativ 4%, insa daca nu dispunem de aceasta se
vor utiliza vitamine sintetice.
•Clasificarea dupa marime a oualor:
Clasificarea si calitatea oualor

CATEGORIA DE
CARACTERISTICI
GREUTATE

- ouă cu greutatea mai

XL
mare de 74 g.

- ouă cu greutatea cuprinsă

L
între 63 şi 73 g.

- ouă cu greutatea cuprinsă

M
între 53 şi 63 g.

- ouă cu greutatea mai

S
mică de 53 g.
• Clasificarea dupa prospetime:
- proaspete cu valoare dietetica si care trebuie sa
aiba o vechime recomandata de 1-3 zile;
- refrigerate cu valoare alimentara si care pot fi
mai vechi de 5 zile.
• Clasificarea dupa culoarea cojior
In functie de aceasta clasificare avem oua cu
coaja maronie ( rosie) si oua cu coaja alba.
• Culoarea cojii oualor nu influenteaza calitatea
acestora si depinde de rasa gainilor.
Clasificarea oualor pe categorii de calitate:
CLASA (categoria de calitate) CARACTERISTICI

- ouă proaspete, intacte, cu coaja curată, care nu

pot fi spălate
A (majoritatea ouălor comercializate)
- albuşul cu consistenţă fermă şi gelatinoasă
- gălbenuşul cu poziţie centrală

- ouă păstrate la rece sau conservate

- trebuie să poarte pe coajă un sigiliu rezistent
B
(inclusiv la fierbere) care să conţină informaţii cu
privire la modul de păstrare.

- ouă comestibile ce nu corespund claselor

anterioare
C
- pot fi folosite în industria alimentară dar nu
pot fi consumate în mod direct
Clasificarea dupa modul de furajare si regimul de viata al gainilor
 Verificarea prospetimii oualor

• In cazul in care nu dispunem de un laborator

in care sa putem verifica prin metode
stiintifice prospetimea oualor, acest lucru il
putem face si acasa daca tinem oul in dreptul
unei lumini puternice trebuie sa vedem
situarea galbesului in partea central a oului. In
cazul in care acesta nu este situate central oul
nu este proaspat
• De asemenea mai putem verifica prospetimea
oualor facand o solutie dintr-un litru de apa si
125 g sare. Vom pune oul in aceasta solutie.
Ouale proaspete vor cade ape fundul vasului,
cele de doua zile nu vor atinge fundul vasului,
cele de 3 zile vor pluti undeva la jumatate iar
cele de cinci zile sau mai vechi vor pluti la
suprafata.
• Cantitatea de furaje care se administreaza zilnic pe
cap de pasare difera in functie de rasa, productie,
sezon, precum difera si datorita regimului sau al
modului de intretinere. Astfel, niste pasari care traiesc
si se dezvolta intr-un mediu stresant vor face oua de o
calitate inferioara celor care traiesc intr-un mediu in
care sunt lasate libere si nu sunt supuse stresului,
deoarece cunoastem ca stresul la care sunt supuse
animalele influenteaza in foarte mare proportie
compozitia chimica a produselor de origine animal.
 Bibliografie

• http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_a
limentatie_clasificarea_alimentelor_aliment
e_cu_proteine_complete_oul_de_gaina.html
• http://www.gazetadeagricultura.info/animale/p
asari/513-gaini/14280-hranirea-gainilor-adult
e.html
Va Multumesc