Fenomenul lui Thielemann

Sindromul molarului de 6 ani

Tratament
Fenomenul lui Thielemann

• -Principiul lui thielemann(echilibrul fun ctional al miscarii de propulsie):(PI*PC)/(Pcs*CS*PO) unde PI=panta

incisiva; PC=panta condiliana; Pcs=panta cuspidiana/inaltimea cuspizilor dd lat; CS=curba lui Spee(arc de cerc
tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand)
• Fenomenul Thielemann este o consecinţă a traumei ocluzale, apărând la distanţă de dinţii aflaţi în
suprasolicitare. Fenomenul Thielemann este evidenţiat prin vestibularizarea dinţilor frontali superiori (în
mod frecvent incisivii centrali sau laterali) cu migrări verticale, rotaţii şi cu apariţia diastemei.
• În acest caz dinţii aflaţi în traumă ocluzală sunt ultimii molari de pe arcade bilateral. Cauzele generatoare de
traumă ocluzală sunt obturaţiile masive, intempestive de la nivelul ultimilor molari. Aceşti factori cauzali
generează contacte premature şi interferenţe în mişcarea de propulsie cu repercusiuni la nivelul dinţilor
frontali.
• Un dinte aflat în traumă ocluzală are o vibraţie anormală care se percepe prin palparea cu degetul în
momentul în care este în ocluzie.
• În cazul fenomenului Thielemann, în primul rând, se înlătură cauza traumei ocluzale de la nivelul molarilor
prin îndepărtarea contactelor premature şi a interferenţelor în cadrul echilibrării ocluzale. În al doilea rând,
se intervine la nivelul dinţilor frontali, unde principalul obiectiv restaurator este obţinerea dezideratului
estetic.
Sindromul molarului de 6 ani
• apare in urma extractiei molarului 1 inferior;-
• acest dinte este cel mai lung in sens antero-posterior, de la nivelul tuturor
dintilor.-
• prezinta 3 cuspizi;
• In urma extractiei apar:
• -mezio-versiunea dintilor situati distal : M2, M3;
• -mezio-inclinara axiala a M si deplasarea coroanei dar mentinerea axului;
• -linguo-versiune a M2 si M3;
• -distoversiunea PM2;-
• -aparitia diastemelor si tremelor ce se extind pana in zona frontala;
• -migrari verticala a omonimului fie prin extruzie (deplasare verticala),
fie prin egresiune (deplasare + procesalveolar);
• -datorita acestei migrari -> contacte premature + interferente;
• -cea mai grava interferenta este intre cuspidul de sprijin maxilar si
mandibular cand miscarea de lateralitate seface pe partea opusa
edentatiei (schema interferentelor si contactul prematur in
interferentele in lateralitate pe partea nelucratoare);
• -disfunctia ocluzala generata de o interferenta in propulsie pe partea
nelucratoare situata la nivelul M3 inf careeste egresat si depaseste planul de
ocluzie;
• -semnele clinice apar la distanta la nivelul dintilor frontali, pe partea opusa
molarului in cauza;
• -cel mai frecvent apare afectarea Iat sup de pe partea opusa molarului in cauza;
• -se manifesta prin vestibularizarea I lat, migrare verticala in jos, uneori mobilitate.
• -interferenta in propulsie pe partea nelucratoare ce apare intre M3 inf si M2 sup
nu mai permite o deplasare directsagitala asupra M in timpul ghidajului anterior;
• -mandibula va fi obligata sa-si modifice traiectoria si nu poate gasi alta cale decat
sa devieze pe partea opusa; astfel, dintii inferiori exercita presiuni asupra I lat sup,
vestibularizandu-l. Totodata sufera procese de extruzie cu deplasara veritacala in
jos si chiar cu mobilitate.
Tratament
• Ghidaj lateral