Curs Dinamica Motoarelor Cu Ardere Interna

Dinamica motoarelor cu ardere
interna
Curs predat studentilor din anul IV, specializarea
Sisteme si echipamente termice,
facultatea
Inginerie mecanica si mecatronica
prof.dr.ing.Constantin PANA
Universitatea Politehnica
Bucuresti 1
Dinamica motoarelor cu ardere
interna
Obiectivul principal al cursului:
Stabilirea solutiei dinamic-constructive a

motorului care sa-i asigure o tinuta
optima de serviciu, cu o functionare
linistita si uniforma la diferite utilizari
ale lui.
Bucuresti 2
1.Consideratii generale privind
constructia motoarelor cu ardere
interna
1.1. Clasificarea motoarelor cu ardere interna dupa modul de

dispunere a cilindrilor. Conventii de numerotare a cilindrilor
1.2. Mecanismul motor. Constructie, parti componente,

clasificare, parametri constructivi
1.2.1. Mecanism biela-manivala normal axat

1.2.2. Mecanism biela-manivala normal dezaxat
1.2. 3. . Mecanism biela-manivala cu biele secundare
Bucuresti 3
2. Cinematica mecanismului
motor
2.1. Cinematica manivelei
2.2. Cinematica pistonului
2.2.1. Cursa pistonului
Se prezinta schema de determinare a cursei
pistonului. Se obtine relatia de calcul a cursei
pistonului S=f(, h)
Bucuresti 4
motor
 este raportul dintre raza manivelei

arborelui cotit si lungimea bielei
 h este raportul dintre dezaxarea
mecanismului motor si raza manivelei
arborelui cotit
Bucuresti 5
motor
 2.2.2. Deplasarea pistonului
Se prezinta schema de determinare a

deplasarii pistonului.
Se obtine relatia de calcul a deplasarii
pistonului
Bucuresti 6
motor
 Expresia deplasarii pistonului este o
functie periodica cu perioada 2π
 Se dezvolta în serie Fourier expresia

deplasarii pistonului, valorile
coeficientilor armonici fiind precizate
Bucuresti 7
2.Cinematica mecanismului
motor
La mecanismul dezaxat, expresia

deplasarii pistonului este o suma cu
un numar infinit de termeni, în care
sunt retinute toate armonicile, pare
si impare
Bucuresti 8
motor
 În cazul mecanismului axat (h=0), în
expresia deplasarii pistonului sunt
retinute numai armonica 1 si toate
armonicile de ordin par. Armonicile
impare, începând cu cea de ordinul
trei, lipsesc (B1=B3=...=0)
Bucuresti 9
motor
 Întrucât parametrii Λ si h au valori
subunitare relativ mici, coeficientii
termenilor de rang superior descresc
rapid, astfel ca, din considerente practice,
se retin numai primele doua armonici si se
neglijeaza puterile de ordin superior
pentru Λ si h, rezultând expresia
aproximativa a deplasarii pistonului
Bucuresti 10
motor
2.2.2. Viteza pistonului
Viteza pistonului se obtine prin

derivarea expresiei deplasarii
pistonului
Viteza pistonului se anuleaza la punctele
moarte: α=0,π,2π
Bucuresti 11
motor
2.2.3. Acceleratia pistonului
Acceleratia pistonului se obtine prin

derivarea expresiei vitezei
pistonului
Bucuresti 12
motor
Acceleratia pistonului se anuleaza în
punctele unde viteza pistonului este
maxima, iar valorile maxime si minime
corespund valorilor lui α=0,π,2π
pentru Λ  0,25 (biele lungi), iar în
cazul bielelor scurte, Λ>0,25, se mai
obtine înca un punct de minim
Bucuresti 13
motor
2.3. Cinematica bielei
2.3.1. Deplasarea unghiulara a bielei

2.3.2.Viteza unghiulara a bielei
2.3.3.Acceleratia unghiulara a bielei
Bucuresti 14
3. Dinamica mecanismului
motor
3.1. Forta de presiune a gazelor
Fg=f(D, pg )
unde:
D-alezajul cilindrului
pg - presiunea gazelor din cilindrul motorului
Este o functie periodica de perioada 4π la

motorul în patru timpi si 2π la motorul în doi
timpi
Bucuresti 15
motor
Determinarea presiunii gazelor din

cilindrul motorului pentru fiecare
unghi de rotatie a manivelei se face
cu ajutorul diagramei indicate
Se prezinta constructia grafica

pentru determinarea presiunii
momentane a gazelor
Bucuresti 16
motor
3.2. Fortele de inertie

3.2.1. Fortele de inertie ale bielei
Evaluarea fortelor de inertie ale bielei se
poate face in doua variante:
Bucuresti 17
motor
 Se considera miscarea bielei definita de

miscarea de translatie a piciorului bielei cu
acceleratia pistonului si miscarea de rotatie a
ei in jurul piciorului bielei cu viteza unghiulara
si acceleratia unghiulara a bielei
Bucuresti 18
motor
 Se considera miscarea bielei definita de

miscarea centrului sau de masa cu
acceleratia sa si rotatia ei in jurul
centrului de masa cu viteza unghiulara si
acceleratia unghiulara a bielei
Bucuresti 19
motor
In practica, biela se inlocuieste cu un
sistem alcatuit din doua mase:
 una concentrata in piciorul bielei si
participa la miscarea de translatie a

pistonului, mB
 a doua masa concentrata in capul bielei si
participa la miscarea de rotatie a arborelui

cotit, mA
Valorile celor doua mase se aleg din date
statistice in functie de utilizarea motorului
Bucuresti 20
motor
3.2.2. Fortele de inertie ale maselor cu miscare de
rotatie
Masele cu miscare de rotatie sunt:
- masa cotului: masa bratelor mbr, masa manetonului mM si
masa contragreutatilor mcg cu centrele de masa situate
te la distantele ρbr, ρM si respectiv ρcg de axa de rotatie
(în cazul manetonului negaurit axial sau cu gaura coaxiala
cu manetonul, ρM=R; în cazul general contragreutatea are
centrul de masa situat la unghiul φcg fata de directia
manivelei
- masa mA a sistemului înlocuitor al bielei
Bucuresti 21
motor
Fir=f(mr, R, ω)
unde:
mr - masa pieselor aflate in miscare de
rotatie, redusa la axa fusului maneton
R- raza manivelei
ω- viteza unghiulara a arborelui cotit

Bucuresti 22
motor
3.2.3.. Fortele de inertie ale maselor cu miscare
de translatie
Masa pieselor cu miscare de translatie, mtr, este
alcatuita din:
mp - masa pistonului
mb - masa boltului pistonului
ms - masa segmentilor
mB - masa din biela concentrata in piciorul
bielei
Bucuresti 23
motor
Ftr=f(mtr, jB)
unde
mtr - masa pieselor cu miscare de translatie
jB – acceleratia pistonului
Fortele de inertie ale maselor cu miscare de translatie
sunt reprezentate ca rezultanta a mai multor armonici.
In practica, sunt retinute primele doua armonici.
Bucuresti 24
motor
Interpretarea vectoriala a armonicilor Fitr
a)Prima interpretare vectoriala

Armonica de ordinul p a Ftr este proiectia pe
axa cilindrilor a unui vector de marime egala cu
amplitudinea armonicii, vector care se roteste
în sensul de rotatie al manivelei cu viteza
unghiulara pω si care face cu axa cilindrului
unghiul φp la momentul de timp t=0.
FISITA
Bucuresti
2012 25
motor
b) A doua interpretare vectoriala
Armonica de ordinul p a Ftr este rezultanta a doi vectori
de marime egala cu jumatatea amplitudinii armonicii,
vectori care se rotesc în sensuri opuse cu vitezele
unghiulare pω, respectiv -pω, ramânând mereu simetrici
fata de axa cilindrului si care formeaza cu aceasta - în
momentul de timp t=0 - unghiurile φp, respectiv -φp;
aceasta rezultanta se va situa permanent pe axa
cilindrului
Bucuresti 26
motor
Ambele interpretari vectoriale ale

armonicilor Ftr sunt utilizate
pentru stabilirea solutiei de
echilibraj a motorului cu ardere
interna
Bucuresti 27
motor
3.3. Fortele din mecanismul motor
In articulatia piciorului bielei actioneaza forta

Ft
care este rezultanta fortei de
presiune a gazelor si fortelor de inertie a
maselor cu miscare de translatie
Bucuresti 28
motor
Forta Ft se descompune în doua

componente:
 - K, dupa directia bielei
 - N, normala la axa cilindrului
Bucuresti 29
motor
Forta K se descompune în doua componente:
-Z, pe directia manivelei
-T, pe directia tangentiala
Bucuresti 30
motor
 Asupra fusului maneton actioneaza rezultanta
fortelor K si FrA (forta de inertie a masei din
biela ce participa la miscarea de rotatie) al carei
loc geometric reprezinta diagrama polara a
fusului maneton
 Asupra fusului palier extrem actioneaza
rezultanta fortelor K si Fir al carei loc
geometric reprezinta diagrama polara a
fusului palier
Se prezinta constructia celor doua diagrame
polare
Bucuresti 31
motor
3.4. Momentul motor
3.4.1.Momentul motor la motorul
monocilindric
3.4.2.Momentul motor la motorul

policilindric
3.4.3.Analiza armonica a momentului motor

Bucuresti 32
4. ECHILIBRAJUL MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA
4.1. Dezechilibrele unui motor cu

ardere interna
4.1.1. Dezechilibre produse de forta de
presiune a gazelor
4.1.2. Dezechilibre produse de fortele de
inertie ale maselor cu miscare de
translatie
4.1.3. Dezechilibre produse de forta de
inertie a maselor cu miscare de rotatie
Bucuresti 33
ARDERE INTERNA
4.1.4. Dezechilibre produse de

momentul compensator ΓL al bielei
4.1.5. Dezechilibre produse de

greutatile pieselor mecanismului
motor
Bucuresti 34
ARDERE INTERNA
4.2. Echilibrajul motorului monocilindric
4.2.1.Echilibrarea fortei de inertie a maselor în

miscare de rotatie
4.2.2. Echilibrarea fortelor de inertie a maselor
în miscare de translatie. Dimensionarea
dispozitivelor de echilibraj pentru primele doua
armonici.
Bucuresti 35
ARDERE INTERNA
4.3. Echilibrajul motoarelor policilindrice

4.3.1. Motoare policilindrice în linie

4.3.1.1. Particularitatile stelei manivelelor
4.3.1.1.1. Motoare cu numar par de

cilindri
Bucuresti 36
ARDERE INTERNA
 Motoare în patru timpi

 Motoare în doi timpi
4.3.1.1.2. Motoare cu numar impar

de cilindri (în patru si in doi timpi)
Aplicatii pentru motoare policilindrice

cu i = 1,2,...,8 cilindri
Bucuresti 37
ARDERE INTERNA
4.3.1.2. Echilibrajul fortelor de inertie

ale maselor cu miscare de rotatie.
Aplicatii
4.3.1.3. Echilibrajul fortelor de

inertie Ftr ale maselor cu miscare de
translatie. Aplicatii
Bucuresti 38
ARDERE INTERNA
4.3.1.4. Echilibrajul momentelor

fortelor de inertie
4.3.1.4.1. Echilibrajul momentelor

fortelor de inertie ale maselor cu
miscare de rotatie. Dimensionarea
contragreutatilor
Bucuresti 39
ARDERE INTERNA

miscare de translatie
4.3.1.4.2.1. Echilibrarea mecanica
Bucuresti 40
ARDERE INTERNA
4.3.1.4.2.2. Echilibrarea momentelor

miscare de translatie prin
dispunerea convenabila a manivelelor
în lungul arborelui cotit
4.3.1.4.2.2.1. Motoare cu aprinderi
uniform repartizate si distante
egale între cilindri consecutivi
Bucuresti 41
ARDERE INTERNA
4.3.1.4.2.2.1.1. Motoare în patru

timpi cu numar par de cilindri.
Ordinea de aprindere
 Aplicatii motoare cu i=2, 4, 6, 8 cilindri

timpi cu numar par de cilindri
Aplicatii motoare cu i=2, 4, 6 cilindri
Bucuresti 42
ARDERE INTERNA

timpi si in doi timpi cu numar impar
de cilindri
Aplicatii motoare cu i=3, 5 cilindri
Bucuresti 43
ARDERE INTERNA
4.3.1.4.2.2.2. Motoare cu aprinderi

uniform repartizate si distante
inegale între cilindrii consecutivi
Aplicatie motor cu 5 cilindri
Bucuresti 44
ARDERE INTERNA
4.3.2. Motoare cu cilindri dispusi în V

4.3.2.1. Motoare cu cilindri dispusi în
V, uzuale si aprinderi uniform
repartizate
Bucuresti 45
ARDERE INTERNA
4.3.2.1.1. Steaua manivelelor si

unghiul dintre liniile de cilindri la
motoarele cu cilindri dispusi în V,
uzuale
1 - Motoare în patru timpi
2 Motoare în doi timpi
Bucuresti 46
ARDERE INTERNA
4.3.2.1.2. Echilibrajul fortelor de

inertie
4.3.2.1.2.1.Echilibrajul fortelor Fir
4.3.2.1.2.2.Echilibrajul fortelor Ftr
Aplicatii motoare cu i=4, 6, 8 cilindri, in patru timpi si in doi
timpi
Bucuresti 47
ARDERE INTERNA
4.3.2.1.3. Echilibrajul momentelor fortelor de

inertie
4.3.2.1.3.1.Echilibrajul momentelor fortelor Fir
4.3.2.1.3.2.Echilibrajul momentelor fortelor Ftr
4.3.2.1.4. Ordinea de aprindere
Aplicatii motoare cu i=4, 6, 8 cilindri, in patru timpi si in doi timpi
Bucuresti 48
ARDERE INTERNA
4.3.2.2. Motoare cu cilindri dispusi în

V, uzuale si aprinderi neuniform
repartizate
fortelor de inertie
Bucuresti 49
ARDERE INTERNA
4.3.2.2.1.1.Echilibrajul momentelor
fortelor Fir
4.3.2.2.1.2.Echilibrajul momentelor
fortelor Ftr
4.3.2.2.2. Ordinea de aprindere
Aplicatie motor cu 6 cilindri
Bucuresti 50
5. Uniformizarea miscarii de rotatie a
arborelui cotit
5.1. Energia cinetica a pieselor

motorului
5.2. Determinarea momentului de
inertie al volantului
Bucuresti 51
BIBLIOGRAFIE
1. – Baranescu George, -„Teoria echilibrajului

motoarelor cu ardere interna”, Editura Academiei
Romaniei, 1975
2. - Pană C., Popa M.G., Negurescu N. -."Motoare cu
ardere internă. Cinematică, dinamică, echilibraj" -
editia I, Editura MATRIX ROM, Bucureşti 1997
3 - Pană C., Popa M.G., Negurescu N.
-."Motoare cu ardere internă. Cinematică,
dinamică, echilibraj", ediia a II-a, Editura
MATRIX ROM, Bucureşti, 1998
Bucuresti 52
BIBLIOGRAFIE
4. - Pană C., Popa M.G., Negurescu N., Silvestru C.,
„Dinamica motoarelor cu ardere interna”, Editura
MATRIX ROM, Bucureşti, 2005
5. - Gaiginschi, R., Zătreanu, Gh. - "Motoare cu
ardere internă. Construcţie şi calcul", vol I -
Editura "Gheorghe Asachi", Iaşi, 1995
 6. - Gaiginschi, R., Zătreanu, Gh. - "Motoare cu
ardere internă. Calcul şi construcţie", vol II -

Editura "Shakti", Iaşi, 1997
Bucuresti 53
BIBLIOGRAFIE
7. - Taraza, D. - "Dinamica motoarelor cu ardere
internă" - Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985
8.– Heinz Heisler – “ Advanced engine technology”,
Society of Automotive Engineers, Inc., 2003
9. Richard van Basshuysen,Fred Schafer, Internal
combustion engine. Handbook, SAE International,
2004
Bucuresti 54

Curs Dinamica Motoarelor Cu Ardere Interna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Dinamica Motoarelor Cu Ardere Interna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dinamica motoarelor cu ardere

Obiectivul principal al cursului:

Stabilirea solutiei dinamic-constructive a

1.1. Clasificarea motoarelor cu ardere interna dupa modul de

1.2. Mecanismul motor. Constructie, parti componente,

1.2.1. Mecanism biela-manivala normal axat

 este raportul dintre raza manivelei

Se prezinta schema de determinare a

 Se dezvolta în serie Fourier expresia

La mecanismul dezaxat, expresia

Viteza pistonului se obtine prin

2.2.3. Acceleratia pistonului

Acceleratia pistonului se obtine prin

2.3. Cinematica bielei

2.3.1. Deplasarea unghiulara a bielei

Este o functie periodica de perioada 4π la

Determinarea presiunii gazelor din

Se prezinta constructia grafica

3.2. Fortele de inertie

 Se considera miscarea bielei definita de

 Se considera miscarea bielei definita de

participa la miscarea de translatie a

participa la miscarea de rotatie a arborelui

ω- viteza unghiulara a arborelui cotit

a)Prima interpretare vectoriala

Ambele interpretari vectoriale ale

In articulatia piciorului bielei actioneaza forta

Forta Ft se descompune în doua

Forta K se descompune în doua componente:

-Z, pe directia manivelei

-T, pe directia tangentiala

3.4.2.Momentul motor la motorul

3.4.3.Analiza armonica a momentului motor

4.1. Dezechilibrele unui motor cu

4.1.4. Dezechilibre produse de

4.1.5. Dezechilibre produse de

4.2. Echilibrajul motorului monocilindric

4.2.1.Echilibrarea fortei de inertie a maselor în

4.3. Echilibrajul motoarelor policilindrice

4.3.1.1.1. Motoare cu numar par de

 Motoare în patru timpi

4.3.1.1.2. Motoare cu numar impar

Aplicatii pentru motoare policilindrice

4.3.1.2. Echilibrajul fortelor de inertie

4.3.1.3. Echilibrajul fortelor de

4.3.1.4. Echilibrajul momentelor

4.3.1.4.1. Echilibrajul momentelor

4.3.1.4.2. Echilibrajul momentelor

4.3.1.4.2.1. Echilibrarea mecanica

4.3.1.4.2.2. Echilibrarea momentelor

4.3.1.4.2.2.1.1. Motoare în patru

4.3.1.4.2.2.1.2. Motoare în patru

4.3.1.4.2.2.1.3. Motoare în patru

4.3.1.4.2.2.2. Motoare cu aprinderi

Aplicatie motor cu 5 cilindri

4.3.2. Motoare cu cilindri dispusi în V

4.3.2.1.1. Steaua manivelelor si

4.3.2.1.2. Echilibrajul fortelor de

4.3.2.1.3. Echilibrajul momentelor fortelor de

Aplicatii motoare cu i=4, 6, 8 cilindri, in patru timpi si in doi timpi

4.3.2.2. Motoare cu cilindri dispusi în

5.1. Energia cinetica a pieselor

1. – Baranescu George, -„Teoria echilibrajului