Curs Parodontologie

CURS
REZIDENTIATUL DE PARODONTOLOGIE
Universitatea de Medicină şi
Farmacie
“Gr. T. Popa” Iaşi 1. Etiopatogenia bolilor parodontale
Facultatea de Medicină
Dentară – distributia ecologia si potentialul patogen al florei
microbiene, patogenitatea placii microbiene
2. Concepte curente in parodontologie
3. Interactiunea intre parodontiu si restaurarile
protetice
prof. univ. dr.
SILVIA MÂRŢU
previous next 05/10/20

ETIOPATOGENIA
BOLII
1. Factori etiopatogenici ai bolii
PARODONTALE parodontale
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
FACTORI ETIO-PATOGENICI BOALA PARODONTALĂ: concept ce reuneşte forme de
LOCALI DETERMINANŢI
manifestare patologică la nivelul parodonţiului marginal
FACTORI ETIO-PATOGENICI
LOCALI FAVORIZANŢI
• etiologie plurifactorială:
plurifactorială  factori determinanţi (PB)
 favorizanţi
FACTORI ETIO–PATOGENICI
GENERALI • evoluţie cronică (majoritatea cazurilor) cu perioade de
2. RISCUL GLOBAL activitate şi inactivitate
PARODONTAL • tratament complex şi de lungă durată
FACTORI DE RISC • în sens strict, boala parodontală cuprinde:
INDICATORI DE RISC  gingivite
PREDICTORI DE RISC  parodontite
3. ELEMENTE DE  manifestări parodontale
PATOLOGIE ale unor afecţiuni sistemice
PARODONTALĂ
VIRULENŢA FACTORILOR
PATOGENI
forme acute  forme cronice
MECANISME DE APĂRARE ALE forme reversibile  forme ireversibile
GAZDEI
fenomene  fenomene degenerative
INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ
reparatorii (distructive)
ETIOPATOGENIA
BOLII
Factori etio – patogenici ai
PARODONTALE bolii parodontale
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
LOCALI FAVORIZANŢI
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI
MECANISME DE APĂRARE ALE

GAZDEI

ETIOPATOGENIA
BOLII FACTORII ETIOPATOGENICI AI BOLII
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PARODONTALE
PATOGENICI
LOCALI FAVORIZANŢI
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI

GAZDEI

ETIOPATOGENIA
BOLII
Factori etio–patogenici locali
PARODONTALE determinanţi
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
PLACA BACTERIANĂ
LOCALI FAVORIZANŢI
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC Aspect al colonizării iniţiale
INDICATORI DE RISC
Aspect al colonizării secundare
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI

GAZDEI
INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ Depozite de placă bacteriană
ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE favorizanţi
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
Factori de retenţie ai plăcii bacteriene:
LOCALI FAVORIZANŢI
 factori naturali: tartru, incongruenţe
GENERALI dentare, perlă de smalţ
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL  iatrogenii: obturaţii debordante,
microproteze sau aparate gnatoprotetice
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
neadaptate cervical, dispozitive ortodontice
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE Alţi factori: impactare alimentară, respiraţie
PARODONTALĂ
orală, edentaţii, obiceiuri vicioase,
PATOGENI
parafuncţii
GAZDEI

ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE favorizanţi
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
FACTORI DE IRITAŢIE FACTORI
MORFOLOGICI
LOCALI FAVORIZANŢI
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC Perlă de smalţ

factor natural de retenţie
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI

GAZDEI
Şanţuri de dezvoltare: factor natural de retenţie
ETIOPATOGENIA
BOLII
Factori etio–patogenici generali
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
• reprezintă condiţii ce afectează starea generală a
organismului în sensul modificării capacităţii sale de
LOCALI FAVORIZANŢI apărare
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL • manifestările parodontale sunt funcţie de:

PARODONTAL
 specificul bolii
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
 factorul teren
PREDICTORI DE RISC  factorii locali existenţi
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ • nu iniţiază procesul distructiv ci îi accelerează
PATOGENI
progresia şi rata de distrucţie tisulară
GAZDEI

ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
LOCALI FAVORIZANŢI
GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI

GAZDEI

ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
MEDICAŢIA
FACTORI ETIO-PATOGENICI • HIPERCREŞTERI GINGIVALE

LOCALI FAVORIZANŢI
 modificarea metabolismului colagenului
GENERALI
 leziuni inflamatorii supra–adăugate
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
 răspuns inflamator exagerat
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
• exemple: NIFEDIPIN
PREDICTORI DE RISC
FENITOIN
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE CICLOSPORINĂ A
PARODONTALĂ
PATOGENI
• susceptibilitate genetică faţă de capacitatea de
GAZDEI tolerare a administrării pe termen lung

ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
DISFUNCŢII PSIHO–SOMATICE
FACTORI ETIO-PATOGENICI • modalităţi de inducere complexe

LOCALI FAVORIZANŢI
FACTORI ETIO–PATOGENICI  dezvoltarea unor obiceiuri traumatice

GENERALI
 efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL tisular
FACTORI DE RISC • factori emoţionali (stress, anxietate):
INDICATORI DE RISC
stressSNC cortizoldepresia sistemului imunitar
PREDICTORI DE RISC
stress psiho–social  SNV  ADR.+ NOR–ADR.
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE 
PARODONTALĂ
 proteaze şi prostaglandine
PATOGENI
 distrucţie tisulară
GAZDEI
• asocierea factorilor de risc: fumat, igienă orală
ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE
Riscul global parodontal
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
RISCUL PARODONTAL
LOCALI DETERMINANŢI sumă de caractere/cauze DOBÂNDITE prin:
 stil de viaţă
LOCALI FAVORIZANŢI
 expunere la acţiunea mediului ambiant
GENERALI
şi / sau
2. RISCUL GLOBAL
sumă de caractere MOŞTENITE filogenetic
PARODONTAL studii epidemiologice care atestă ASOCIEREA la status-ul
FACTORI DE RISC de boală parodontală
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC EVALUAREA RISCULUI PARODONTAL

3. ELEMENTE DE PREDICŢIA DE RISC
PATOLOGIE
PARODONTALĂ  identificare - în termeni (parametri) de
 factori de risc factori externi
PATOGENI
 indicatori de risc
GAZDEI  predictori de risc factori interni
 evitare, reducere sau control
ETIOPATOGENIA
BOLII Interacţia patogeni – gazdă
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
FACTORI ETIO-PATOGENICI • reacţia de apărare a parodonţiului  INFLAMAŢIA
• EVOLUŢIE:
LOCALI FAVORIZANŢI  funcţie de agentul patogen
FACTORI ETIO–PATOGENICI  reactivitatea tisulară
GENERALI

2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL inflamaţie acută, subacută, cronică
FACTORI DE RISC • FENOMENE REACŢIONALE:
INDICATORI DE RISC  alterare celulară
PREDICTORI DE RISC  fenomene reacţionale (vasculare, tisulare)
3. ELEMENTE DE • STADII evolutive:
PATOLOGIE  leziunea iniţială GINGIVITA nu evoluează
PARODONTALĂ întotdeauna spre parodontită dar
 leziunea de debut PARODONTITA este întotdeauna
PATOGENI
 leziunea stabilită precedată de o gingivită.
GAZDEI  leziunea avansată (parodontită)

ETIOPATOGENIA
BOLII
PARODONTALE Interacţia patogeni – gazdă
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
GINGIVITA ELEMENTE CHEIE
LOCALI FAVORIZANŢI
• LEZIUNE INIŢIALĂ – modificări acute exsudative
FACTORI ETIO–PATOGENICI – nu are evidenţă clinică
GENERALI
• LEZIUNE DE DEBUT – dominant limfocite T
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL – evidentă clinic
FACTORI DE RISC • LEZIUNE STABILIZATĂ – dominant plasmocite
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
• funcţie de barieră a epiteliului joncţional periclitată
3. ELEMENTE DE prin proces inflamator
PATOLOGIE
PARODONTALĂ
PATOGENI
• distrucţie ţesut conjunctiv via metaloproteinaze
GAZDEI
INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ • eliberare crescută de metaloproteinaze via citokine
ETIOPATOGENIA
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
PARODONTITA ELEMENTE CHEIE
LOCALI FAVORIZANŢI
• extinderea inflamaţiei spre:
FACTORI ETIO–PATOGENICI  osul alveolar
GENERALI
 ligamentul parodontal
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL
FACTORI DE RISC • migrarea spre apical a epiteliului de joncţiune
INDICATORI DE RISC
PREDICTORI DE RISC
• distrucţia ţesutului conjunctiv de ataşament
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE  degradarea colagen
MEDIATORI LOCALI AI
PARODONTALĂ  resorbţie osoasă RESORBŢIEI OSOASE
PATOGENI  formare de pungi 1. Citokine: IL1, IL6, TNF
2. Prostaglandine: PGL2
MECANISME DE APĂRARE ALE 3. Factori de creştere: derivaţi din
GAZDEI
osteoblaste ce controlează activitatea
INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ osteoclastelor

ETIOPATOGENIA
PARODONTALE
1. FACTORI ETIO-
PATOGENICI
ELEMENTE CHEIE
PATOGENIA BOLII PARODONTALE
LOCALI FAVORIZANŢI
FACTORI ETIO–PATOGENICI • dezechilibrul relaţiei patogen – gazdă

GENERALI
2. RISCUL GLOBAL
PARODONTAL • activarea răspunsului inflamator şi imunitar
FACTORI DE RISC
INDICATORI DE RISC
• sinteză crescută de mediatori (citokine)
PREDICTORI DE RISC
3. ELEMENTE DE
PATOLOGIE • episoade de degradare a
PARODONTALĂ  ţesutului conjunctiv
PATOGENI  ţesutului osos
GAZDEI
INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ • relaţie nouă de echilibru patogeni – gazdă
EXAMENUL CLINIC Algoritmul examenului clinic
GENERAL.
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
1. EXAMEN CLINIC DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERAL

GENERAL • eficienţă
ASPECTE GENERALE • complexitate
ALGORITM
• randament
EXAMEN CLINIC SUBIECTIV
ETAPE: EXAMEN CLINIC
EXAMEN CLINIC OBIECTIV
• examen clinic SUBIECTIV
2. FOAIA DE  DATE PERSONALE
OBSERVAŢIE
 ANAMNEZĂ
• examen clinic OBIECTIV
 GENERAL
 LOCO–REGIONAL (intra– şi extra–oral)
 relaţii mandibulo–craniene
 igienă orală (indici clinico–biologici)
• examene COMPLEMENTARE
EXAMEN PARACLINIC
EXAMENUL CLINIC
GENERAL. Examen clinic subiectiv
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
 ANAMNEZA  MOTIVELE PREZENTĂRII

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL
ASPECTE GENERALE
• majoritatea problemelor de sănătate parodontală:
ALGORITM  frecvent, nu constituie un motiv de solicitare a
EXAMEN CLINIC SUBIECTIV asistenţei de specialitate
EXAMEN CLINIC OBIECTIV  excepţie  URGENŢELE
2. FOAIA DE  gingivită ulcero–necrotică
OBSERVAŢIE  abces parodontal etc.
MOTIVE asociate bolii parodontale

 sângerare gingivală, halitoză
 tulburări funcţionale masticatorii
(mobilitate dentară, migrări)
 tulburări funcţionale estetice (recesiuni)
EXAMENUL CLINIC
Examen clinic subiectiv
GENERAL.
FOAIA DE  MOTIVELE PREZENTĂRII
OBSERVAŢIE  ANAMNEZA
1. EXAMEN CLINIC DURERE

GENERAL SÂNGERARE
HALITOZĂ
ASPECTE GENERALE SUPURATIE
ALGORITM
Abces parodontal
EXAMEN CLINIC SUBIECTIV Gingivită ulcero–necrotică
2. FOAIA DE SÂNGERARE
OBSERVAŢIE
Gingivită simplă Mobilitate dentar

TULBURĂRI
ESTETICE
TULBURĂRI
Recesiune generalizată MASTICATORII

EXAMENUL CLINIC
GENERAL. Examen clinic subiectiv
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
 ANAMNEZA  ISTORICUL BOLII

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL
• PREZENTARE CRONOLOGICĂ a suferinţei – modalitate de apariţie
ASPECTE GENERALE
şi evoluţie de la debut până în momentul prezentării
ALGORITM
• necesitatea REDACTĂRII SECVENŢIALE pe elemente ale sistemului
stomatognat funcţie de motivele prezentării ca importanţă şi gravitate
• identificarea SIMPTOMATOLOGIEI DOMINANTE şi a celei ASOCIATE
2. FOAIA DE
OBSERVAŢIE •MOMENTUL şi MODUL de debut (brusc, insidios)
• EVOLUŢIE: staţionară, rapidă

lentă (spre agravare sau remitere)
etc.
• FACTORI de agravare sau ameliorare
• COMPLICAŢII asociate locale, regionale, generale
• TRATAMENTE urmate, respectate sau nu

(cauze, complianţă faţă de tratament)

EXAMENUL CLINIC
GENERAL.
Examen clinic obiectiv
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
EXAMEN CLINIC EXTRA–ORAL

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL INSPECŢIE
ASPECTE GENERALE
ALGORITM
• simetrie facială, dimensiunea verticală

• aspectul tegumentelor
2. FOAIA DE
OBSERVAŢIE • tip de respiraţie (competenţă labială)
• sensibilităţi cutanate particulare
• inserţii musculare, contururi şi suprafeţe osoase
• grupe ganglionare (adenopatii)
• tumefacţii PALPARE
EXAMENUL CLINIC
GENERAL. Examen clinic obiectiv
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL INDICELE DE PLACĂ (PI): frecvent, ca exprimare
ASPECTE GENERALE procentuală a suprafeţelor dentare acoperite de
ALGORITM placă bacteriană
EXAMEN CLINIC OBIECTIV 0 = absenţa plăcii

2. FOAIA DE 1 = film subţire la proximitatea marginii
OBSERVAŢIE gingivale evidenţiat cu ajutorul sondei
2 = depozite moderate de–a lungul margii
gingivale, vizibile cu ochiul liber
3 = depozite mari care ocupă ambrazura
cervicală
nr. suprafeţe cu placă

PI = x 100
nr. suprafeţe fără placă
EXAMENUL CLINIC
GENERAL. Examen clinic obiectiv
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL INDICELE DE TARTRU (CI):
ASPECTE GENERALE
ALGORITM
EXAMEN CLINIC OBIECTIV 0 = tartru absent

2. FOAIA DE 1 = tartru supragingival până la 1/3 din
OBSERVAŢIE suprafaţa dentară
2 = tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi
prezenţa concomitentă a tartrului subgingival
3 = tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa
dintelui sau bandă continuă subgingival
suma notelor acordate

CI =
6
EXAMENE
COMPLEMENTARE
Interpretarea
1. EXAMENUL
anatomiei radiografice
RADIOGRAFIC
ELEMENTE URMĂRITE
BILANŢUL
RADIOGRAFIC  dinţi:
dinţi rapoarte radiculare, raport de volum coroană /
rădăcină, dimensiunile camerei pulpare, tratamente
efectuate
 parodonţiu:
parodonţiu os alveolar (nivel osos restant), spaţiu
desmodontal (normal, lărgit) în raport mezio–distal, sept
inter–radicular
2. EXAMENE
BACTERIOLOGICE
 trabeculaţia osului spongios – sept inter– dentar, zone
de furcaţie – densitate
Aspecte generale
 conturul corticalei osoase:
osoase bine definit, şters
Teste de diagnostic  poziţia crestei septale
3. MAERKERI AI BOLII  lamina dura:
dura continuă, discontinuă, absentă
PARODONTALE  zone de furcaţie
 structuri apicale  leziuni endo–parodontale
4. ALTE EXAMENE
COMPLEMENTARE

EXAMENE
COMPLEMENTARE Evaluarea radiografică
1. EXAMENUL
RADIOGRAFIC
RAPORT COROANĂ–RĂDĂCINĂ
BILANŢUL
RADIOGRAFIC
EVALUAREA
RADIOGRAFIC
Ă OSOASĂ
2. EXAMENE
BACTERIOLOGIC
ASPECTE GENERALE
TESTE DE DIAGNOSTIC
3. MAERKERI AI BOLII
PARODONTALE
4. ALTE EXAMENE
COMPLEMENTARE

EXAMENUL CLINIC
GENERAL. Foaia de observaţie
FOAIA DE
OBSERVAŢIE
• variabilitate în prezentare chiar pentru un anumit tip

1. EXAMEN CLINIC
GENERAL de foaie de observaţie – fişă parodontală de tip:
ASPECTE GENERALE
 ORA (Oral Risk Assessment)
ALGORITM
 PSR (Periodontal Screening & Recording)
• alegerea unei forme anume depinde de:
• obiective (clinice, epidemiologice etc.)
2. FOAIA DE
OBSERVAŢIE • opţiunea medicului
• pentru practica clinică curentă:

 modalitate simplă de prezentare
 uşor de completat şi de analizat
 să conţină informaţia relevantă cazului

FORME CLINICE DE
GINGIVITE
Forme clinice de gingivite
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITA
SÂNGERAREA GINGIVALĂ
MODIFICĂRI DE CULOARE
• condiţie inflamatorie a ţesuturilor moi peridentare
MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ
• răspuns imun direct la existenţa plăcii bacteriene
MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE
SUPRAFAŢĂ • modificată de o sumă de factori:
MODIFICĂRI DE POZIŢIE  fumat, terapie medicamentoasă
 modificări hormonale (disfuncţii, condiţii)
3. FORME CLINICE DE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

GINGIVITE
• modificare patologică PRIMARĂ şi SINGULARĂ
• modificare patologică SECUNDARĂ asociată unui
fond sistemic
• factor responsabil de PRECIPITARE al modificărilor
clinice în condiţii sistemice care nu produc afectare
gingivală decelabilă clinic
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
GINGIVITE - Aspecte clinice
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
EVOLUŢIE ŞI DURATĂ
• GINGIVITĂ ACUTĂ
 condiţie dureroasă
SUPRAFAŢĂ  debut spontan
MODIFICĂRI DE POZIŢIE
 evoluţie de scurtă durată
• GINGIVITĂ SUBACUTĂ:
SUBACUTĂ faza mai puţin severă a
condiţiei acute
3. FORME CLINICE DE • GINGIVITĂ RECURENTĂ:
GINGIVITE
RECURENTĂ reapare după ce a fost
eliminată prin tratament sau dispare spontan şi
reapare
• GINGIVITĂ CRONICĂ
 debut insidios, evoluţie de lungă durată,
fluctuantă, cu exacerbări acute / subacute
 cea mai frecventă formă
FORME CLINICE DE
GINGIVITE GINGIVITE - Aspecte clinice
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
DISTRIBUŢIE
• GINGIVITĂ LOCALIZATĂ: limitată la gingia în relaţie
cu un dinte sau un grup de dinţi
SUPRAFAŢĂ • GINGIVITĂ GENERALIZATĂ: afectează întreg paro–
donţiul de înveliş al unei arcade
• GINGIVITĂ MARGINALĂ: interesează gingia margi–

3. FORME CLINICE DE nală dar poate interesa prin contiguitate o parte din
GINGIVITE
gingia ataşată
• GINGIVITĂ PAPILARĂ: interesează papila inter–
dentară şi se extinde adesea la gingia marginală, loc
de debut a primelor semne de gingivită
• GINGIVITĂ DIFUZĂ: interesează întreg parodonţiul
de înveliş
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
GINGIVITE - Aspecte clinice
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
Gingivită localizată Gingivită generalizată

SUPRAFAŢĂ
3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE
Gingivită marginală Gingivită papilară
Gingivită difuză
FORME CLINICE DE
GINGIVITE Modificări de culoare
1. INTRODUCERE
GINGIVITA CRONICĂ
2. ASPECTE CLINICE
Gingivită cronică
SUPRAFAŢĂ
3. FORME CLINICE DE Aspect regenerativ (fibrotic).

GINGIVITE
Aspect degenerativ (inflamator). Proces hiperkeratozic (leucoplazie

FORME CLINICE DE
GINGIVITE Modificări de culoare
1. INTRODUCERE
MODIFICĂRI DE CULOARE ÎN
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITA ACUTĂ
MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • diferă ca natură şi distribuţie de cele din gingivita

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE cronică
SUPRAFAŢĂ
• MODIFICĂRI CULOARE – pot fi:
 marginale gingivita ulcero–necrotică
 difuze gingivostomatita herpetică
3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE  tip peteşii iritaţii chimice
• culoarea variază funcţie de intensitatea

inflamaţiei şi a modificărilor patologice tisulare
 gri lucios (inflamaţie acută
severă)
roşu – viu
previous next  gri închis
05/10/20(necroză tisulară)
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
Modificări de consistenţă
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITĂ CRONICĂ
MODIFICĂRI DE CULOARE • edem difuz – semnul godeului PROCES

DESTRUCTIV
MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • friabilitate

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE (infiltrat inflamator, degenerare ţesut conjunctiv şi
SUPRAFAŢĂ
MODIFICĂRI DE POZIŢIE epitelial)

MODIFICĂRI DE CONTUR • consistenţă fermă (fibroză, proliferare epitelială)
MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE PROCES
REPARATOR
3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE
GINGIVITĂ ACUTĂ
• edem inflamator – inflamaţie acută

• suprafeţe erodate, debriuri – necroză
pseudomembrane
• aspecte veziculare – edem inter- şi intra-celular
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
Modificări de poziţie
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
MODIFICĂRI DE CULOARE • modificarea poziţiei marginii gingivale libere în

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ raport cu joncţiunea amelo–cementară
MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE  spre coronar:
coronar HIPERCREŞTERE GINGIVALĂ
SUPRAFAŢĂ
 spre apical:
apical RECESIUNE
MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE • POZIŢIA APARENTĂ:
APARENTĂ nivelul marginii gingivale
3. FORME CLINICE DE
libere
GINGIVITE
RECESIUNE VIZIBILĂ
• POZIŢIA REALĂ:
REALĂ nivelul ataşamentului epitelial
RECESIUNE INVIZIBILĂ

dictează severitatea recesiunii
FORME CLINICE DE Modificări de dimensiune
GINGIVITE
(hipercreşteri)
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE I. Hipercreştere inflamatorie (hipertrofie)

SÂNGERAREA GINGIVALĂ  cronică
MODIFICĂRI DE CULOARE  acută

II. Hipercreştere fibrotică (hiperplazie)
SUPRAFAŢĂ  indusă medicamentos
MODIFICĂRI DE POZIŢIE  idiopatică
MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE III. Hipercreştere combinată

3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE
IV. Hipercreşteri asociate unor condiţii/afecţiuni sistemice
 condiţii: pubertate, sarcină etc.
 afecţiuni: leucemie, boli granulomatoase etc.
V. Hipercreşteri neoplazice
 benigne
 maligne
VI. False hipercreşteri

FORME CLINICE DE
GINGIVITE GINIGIVITE - Forme clinice acute
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITA ULCERO–NECROTICĂ
• condiţie inflamatorie destructivă a gingiei cu semne
şi simptome caracteristice, gravitate variabilă
SUPRAFAŢĂ • frecvent – acută; uneori – subacută, recurentă
MODIFICĂRI DE POZIŢIE • localizată sau generalizată
MODIFICĂRI DE CONTUR • ETIOLOGIE
MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE
 placă bacteriană specifică
3. FORME CLINICE DE  gingivită pre–existentă
GINGIVITE
 FACTORI LOCALI
FORME CLINICE ACUTE
FORME CLINICE CRONICE

 igienă orală deficitară
 zone de retenţie, fumat
 FACTORI SISTEMICI
 stress, vârstă, aspecte sezoniere
 fumat (nicotină)
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
GINGIVITE - Forme clinice cronice
1. INTRODUCERE
GINGIVITA CRONICĂ SIMPLĂ
2. ASPECTE CLINICE
ETIOLOGIE
• expunerea la acţiunea plăcii bacteriene
• factori de retenţie naturali şi iatrogenici ai plăcii
SUPRAFAŢĂ DISTRIBUŢIE localizată / generalizată
CLINIC
• cea mai frecventă formă
3. FORME CLINICE DE • debut insidios, evoluţie îndelungată
GINGIVITE
• asiptomatică cu excepţia exacerbării acute
FORME CLINICE ACUTE

• alternanţa fenomenelor inflamatorii şi reparatorii
• DEBUT papilar / marginal, evoluând treptat; poate
interesa gingia ataşată
• uneori aspect de masă sesilă / pediculată

FORME CLINICE DE GINGIVITE - Forme clinice cronice
GINGIVITE
1. INTRODUCERE GINGIVITA DE
GINGIVITE CONDIŢIONATE
PUBERTATE
2. ASPECTE CLINICE
• interesează ambele sexe în zona cu iritaţie locală
• răspuns inflamator exagerat la iritanţi locali care în mod
normal ar fi determinat o gingivită medie
SUPRAFAŢĂ • hipercreştere gingivală accentuată
MODIFICĂRI DE CONTUR CLINIC

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE • papile (vestibulare) proeminente
3. FORME CLINICE DE
• suprafaţă cu aspect eritematos, lucioasă
GINGIVITE • caracteristicile clinice ale gingivitei cronice
FORME CLINICE ACUTE
FORME CLINICE CRONICE •diferenţiere

 hipercreştere excesivă la iritanţi locali
 recurenţă la iritaţie locală
rezoluţie spontană după pubertate şi după eliminarea
iritanţilor locali

FORME CLINICE DE
GINGIVITE
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITE CONDIŢIONATE GINGIVITA DE
SARCINĂ
MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE DISTRIBUŢIE MARGINALĂ generalizată

SUPRAFAŢĂ
• agravarea inflamaţiei pre–existente (accentuarea
răspunsului inflamator) – incidenţă 10–70 %
• condiţia nu apare în absenţa iritantului local
3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE
FORME CLINICE ACUTE CLINIC

• modificări generalizate, proeminente interproximal

• LEZIUNE – culoare roşie intensă, suprafaţă netedă,
lucioasă, de aspect friabil
• sângerare spontană sau la simple atingeri
FORME CLINICE DE
GINGIVITE
1. INTRODUCERE
2. ASPECTE CLINICE
GINGIVITE CONDIŢIONATE MANIFESTĂRI
GINGIVALE ÎN BOLI
SISTEMICE
MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE GINGIVITA DIN LEUCEMII
SUPRAFAŢĂ
• hipercreştere gingivală
 difuză sau marginală
 localizată sau generalizată
3. FORME CLINICE DE
GINGIVITE • poate apare ca
FORME CLINICE ACUTE  hipercreştere difuză a mucoasei gigivale
FORME CLINICE CRONICE  supradimensionare a gingiei marginale
 masă pseudo–tumorală discretă interproximală
• aspect roşu–albăstrui, suprafaţă netedă, lucioasă,
consistenţă moderat–fermă spre friabil
• sângerare spontană
FORME CLINICE DE
PARODONTITE
MARGINALE Forme clinice de parodontite
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
PARODONTITA
INFLAMAŢIA GINGIVALĂ
 întotdeauna precedată de gingivită
PUNGA PARODONTALĂ
 răspuns unic al gazdei la acţiunea plăcii
RESORBŢIA OSOASĂ
bacteriene parodontogene
MOBILITATEA DENTARĂ
 afectează un anumit segment al populaţiei
RECESIUNEA
 predilecţie / specificitate de subiect şi de situs
3. FORME CLINICE odontal
PARODONTITA LENT PROGRESIE
PROGRESIVĂ  caracter de ireversibilitate
PARODONTITA RAPID  continuă cu perioade de exacerbare
PROGRESIVĂ
 influenţată de individualitatea răspunsului
PARODONTITA JUVENILĂ
imunitar şi inflamator
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ SEMNE OBLIGATORII
PARODONTITA ULCERO–  inflamaţia gingivală
NECROTICĂ
 punga parodontală
PARODONTITA REFRACTARĂ
 resorbţia osoasă
FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Forme clinice de parodontite
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE CLASIFICAREA PARODONTITELOR MARGINALE
2. SEMNE CLINICE
1. PARODONTITA CRONICA LENT PROGRESIVĂ
PUNGA PARODONTALĂ
RESORBŢIA OSOASĂ
2. PARODONTITA AGRESIVA RAPID PROGRESIVĂ
cu debut la vârsta adultă
RECESIUNEA
PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ
3. FORME CLINICE cu debut precoce
PARODONTITA LENT PARODONTITA JUVENILĂ
PROGRESIVĂ
PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ
PARODONTITA RAPID 3. PARODONTITA ULCERO – NECROTICĂ
PROGRESIVĂ
4. PARODONTITA DIN BOLILE SISTEMICE
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ
PARODONTITA ULCERO–
5. TRAUMA DIN OCLUZIE
NECROTICĂ

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
MARGINALE SEMNE CLINICE ALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
PARODONTITELOR
MARGINALE
PUNGA PARODONTALĂ
RESORBŢIA OSOASĂ
SEMNE OBLIGATORII
RECESIUNEA
 inflamaţia gingivală
3. FORME CLINICE
 punga parodontală
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ  resorbţia osoasă
PARODONTITA RAPID
PROGRESIVĂ
ALTE SEMNE
PARODONTITA PRE–
 mobilitatea dentara
PUBERTARĂ  migrarea dentara
NECROTICĂ
 recesiunea parodontala
 halena
FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Punga parodontală
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
PUNGA PARODONTALĂ CLASIFICARE
• MODUL DE APARIŢIE
PUNGA PARODONTALĂ
RESORBŢIA OSOASĂ
 deplasarea coronară a marginii gingivale
PUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ
RECESIUNEA  deplasarea apicală a epiteliului de joncţiune
3. FORME CLINICE
PUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ
• relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ  PUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este
PARODONTITA RAPID situată coronar de creasta osoasă)
PROGRESIVĂ
 PUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este
situată apical de nivelul osului alveolar)
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ • numărul de suprafeţe dentare interesate
PARODONTITA ULCERO–  PUNGI SIMPLE
NECROTICĂ
 PUNGI COMPUSE
 PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)
FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Resorbţia osoasă
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
RESORBŢIA OSOASĂ PROCES INFLAMATOR
PUNGA PARODONTALĂ
• extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere
RESORBŢIA OSOASĂ
odontală este influenţată de
 potenţialul patogen al plăcii (invazie)
RECESIUNEA
 rezistenţa gazdei
3. FORME CLINICE
• modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică,
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
ea influenţând tiparul de distrucţie osoasă
PARODONTITA RAPID
• caracterizează pierderea orizontală de os
PROGRESIVĂ • tiparul distrucţiei osoase este influenţat de
PARODONTITA JUVENILĂ  căile de evoluţie a procesului inflamator
PARODONTITA PRE–  raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm)
PUBERTARĂ
 morfologia osoasă
NECROTICĂ  perioadele de distrucţie osoasă
PARODONTITA REFRACTARĂ  procesele de neoformaţie osoasă
FORME CLINICE DE
PARODONTITE Resorbţia osoasă
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
RESORBŢIA OSOASĂ TIPARE DE DISTRUCŢIE
OSOASĂ
PUNGA PARODONTALĂ
1. LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ
RESORBŢIA OSOASĂ
• cel mai comun tipar de resorbţie osoasă
RECESIUNEA
• os redus în înălţime dar în ansamblu marginea
3. FORME CLINICE
osoasă este perpendiculară pe suprafaţa dentară
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
• pentru un situs odontal dat resorbţia nu este în
PARODONTITA RAPID
proporţie egală ci variază pentru
PROGRESIVĂ  septurile interdentare
PARODONTITA JUVENILĂ  corticalele osoase vestibulare şi orale
PARODONTITA PRE– • este asociată pungii parodontale supraosoase
PUBERTARĂ
NECROTICĂ

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Resorbţia osoasă
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
OSOASĂ
PUNGA PARODONTALĂ
2. DEFECTE OSOASE. DEFECTE ANGULARE
RESORBŢIA OSOASĂ
• sunt caracterizate prin liză osoasă verticală
RECESIUNEA
• baza defectului situată apical de osul adiacent
3. FORME CLINICE
• frecvent asociate pungii parodontale infraosoase
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
• CLASIFICARE funcţie de numărul de pereţi osoşi
PARODONTITA RAPID
 1 perete / HEMISEPTURI
PROGRESIVĂ  2 pereţi / CRATERE DENTARE
PARODONTITA JUVENILĂ  3 pereţi / DEFECTE
PARODONTITA PRE– • funcţie de localizare pot fi sau nu decelabile prin
PUBERTARĂ
examen radiografic
NECROTICĂ

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Resorbţia osoasă
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
OSOASĂ
PUNGA PARODONTALĂ
3. LEZIUNI DE FURCAŢIE
RESORBŢIA OSOASĂ
• se referă la afectarea bi– sau tri–furcaţiilor dinţilor
RECESIUNEA
pluri–radiculari
3. FORME CLINICE
• cel mai frecvent sunt descrise la nivelul molarilor
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
mandibulari
PARODONTITA RAPID
• denudarea zonei de furcaţie poate fi vizibilă clinic
PROGRESIVĂ sau poate fi mascată de ţesutul gingival
PARODONTITA JUVENILĂ • CLASIFICARE în funcţie de liza osoasă în plan
PARODONTITA PRE– orizontal şi în plan vertical
PUBERTARĂ
 defect orizontal (clasele I, IIa şi IIIa)
NECROTICĂ  defect vertical (subclasele A, B şi C)

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Mobilitatea dentară
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
MOBILITATEA DENTARĂ MOBILITATE
PATOLOGICĂ
PUNGA PARODONTALĂ
• reprezintă gradul de mobilitate ce depăşeşte
RESORBŢIA OSOASĂ
valorile fiziologice normale
RECESIUNEA
• FACTORI ce contribuie la creşterea mobilităţii
3. FORME CLINICE
dentare:
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
 pierderea ţesuturilor de suport odontal
PARODONTITA RAPID  trauma din ocluzie “fenomen de adaptare”
PROGRESIVĂ
 proces inflamator parodontal
 modificări hormonale (sarcină)
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ
 procese patologice osoase, radiculare
 după intervenţii chirurgicale
NECROTICĂ

FORME CLINICE DE
PARODONTITE Migrarea dentară
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
MIGRAREA
PATOLOGICĂ
PUNGA PARODONTALĂ
• MIGRAREA PATOLOGICĂ – deplasarea dinţilor ca
RESORBŢIA OSOASĂ
o consecinţă a perturbării prin boală parodontală a
echilibrului de factori ce menţin poziţia fiziologică
RECESIUNEA
a dintelui
3. FORME CLINICE
• FACTORI majori
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
 status–ul parodontal
PARODONTITA RAPID
 forţe de solicitare odontală
PROGRESIVĂ • MECANISMUL şi DIRECŢIA migrării depind de:
PARODONTITA JUVENILĂ  gradul de distrucţie parodontală
PARODONTITA PRE–  prezenţa / absenţa punctului de contact
PUBERTARĂ
 natura forţei de solicitare odontală
NECROTICĂ (amplitudine, direcţie, frecvenţă)
PARODONTITA REFRACTARĂ  tendinţa de mezializare
FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Recesiunea
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE
RECESIUNEA RECESIUNEA
INFLAMATORIE
PUNGA PARODONTALĂ
RESORBŢIA OSOASĂ • consecinţă a afectării inflamatorii parodontale

RECESIUNEA • simptom constant în boala parodontală cu

3. FORME CLINICE GRADE diferite de interesare parodontală
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ  RECESIUNEA VIZIBILĂ
PARODONTITA RAPID
marginea gingivală liberă  joncţiunea amelo–cementară
PROGRESIVĂ
PARODONTITA JUVENILĂ  RECESIUNEA INVIZIBILĂ

baza pungii  marginea gingivală liberă
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ
PARODONTITA ULCERO–  PIERDEREA TOTALĂ DE ATAŞAMENT

NECROTICĂ recesiunea invizibilă + recesiunea vizibilă

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
MARGINALE
Parodontita lent progresivă
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE ASPECTE GENERALE

PUNGA PARODONTALĂ
• sinonim: parodontita cronică (a adultului)
RESORBŢIA OSOASĂ • cea mai frecventă formă (după a 3–a decadă)
MOBILITATEA DENTARĂ • creşte în prevalenţă şi severitate cu vârsta
RECESIUNEA
• interesează subiecţie de ambe sexe
• rata progresiei şi starea de activitate cunoaşte o specificitate de
3. FORME CLINICE situs odontal
• progresia bolii cunoaşte alternanţa perioadelor de activitate
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ (destructive) şi de inactivitate (reparatorii)
PARODONTITA RAPID ETIOLOGIE
PROGRESIVĂ
• asociată prezenţei plăcii bacteriene, deficienţei în igiena orală
PARODONTITA JUVENILĂ • nu se descrie asocierea cu deficite sistemice sau imunologice
PARODONTITA PRE– • afecţiunile sistemice
PUBERTARĂ
 influenţează răspunsul gazdei
PARODONTITA ULCERO–  accelerează progresia bolii
NECROTICĂ
 exacerbează severitatea şi întinderea
PARODONTITA REFRACTARĂ distrucţiei tisulare
FORME CLINICE DE Parodontita rapid progresivă
PARODONTITE
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE • interesează subiecţi cu vârste 21– 35 ani
• cel mai probabil subiecţi nediagnosticaţi, netrataţi de parodontită
juvenilă
PUNGA PARODONTALĂ • interesează subiecţi de ambe sexe
RESORBŢIA OSOASĂ
• interesează frecvent membri ai aceleeaşi familii
• progresie episodică cu perioade de activitate şi de repaos
MOBILITATEA DENTARĂ ETIOLOGIE
RECESIUNEA • populaţie bacteriană particulară
• alterare funcţională a răspunsului chemotactic al neutrofilelor
3. FORME CLINICE • posibil rol al autoimunităţii
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
ASPECTE CLINICE
• similare parodontitei lent progresive dar mai pregnante, mai agresive în
PARODONTITA RAPID perioadele de repaus şi de distrucţie
PROGRESIVĂ
• SEVERITATE:  edentaţii şi/sau defecte osoase
PARODONTITA JUVENILĂ  zonele de retenţie
• distribuţia generalizată a leziunilor, fără un tipar caracteristic (tipare
PARODONTITA PRE–
PUBERTARĂ lezionale asociate LJP şi SPP)
• DEFECTUL OSOS
 uni/bilateral (arc cerc) molari primi, incisivi
NECROTICĂ
 generalizat

FORME CLINICE DE
PARODONTITE Parodontita juvenilă
MARGINALE
ASPECTE CLINICE
1. ASPECTE GENERALE • în mod caracteristic
 absenţa clinică a inflamaţiei
2. SEMNE CLINICE
 prezenţa pungilor profunde
INFLAMAŢIA GINGIVALĂ  absenţa relativă a plăcii şi tartrului
PUNGA PARODONTALĂ • simptome comune INIŢIALE
RESORBŢIA OSOASĂ  obilitatea şi migrarea patologică molari primi şi incisivi-diastema
tiparul ocluzal, pulsiunea linguală pot modifica gradul de migrare
 ULTERIOR
RECESIUNEA  hiperestezie (prin denudarea radiculară)
 durere surdă (prin mobilitate, impactare)
3. FORME CLINICE
FORMA LOCALIZATĂ
PARODONTITA LENT
PROGRESIVĂ
• liză osoasă rapidă (molari primi, incisivi centrali)
• DIAGNOSTIC
PARODONTITA RAPID
 de obicei între 10 – 15 ani
PROGRESIVĂ
cel puţin 2 situs–uri cu pierdere ataşament > 3 mm (molari primi
PARODONTITA JUVENILĂ  şi / sau incisivi
PARODONTITA PRE–
• prin progresia bolii liza osoasă devine bilaterală
PUBERTARĂ • tipar radiologic de liză osoasă în “arc de cerc”
FORMA GENERALIZATĂ
• sunt interesaţi molarii primi şi incisivii precum şi alţi dinţi
NECROTICĂ
• tipar de resorbţie de obicei mai orizontal

FORME CLINICE DE
PARODONTITE
Parodontita pre–pubertară
MARGINALE
ASPECTE GENERALE
1. ASPECTE GENERALE • interesează dentiţia primară sau mixtă
• formă rară de afectare cu debut precoce
2. SEMNE CLINICE • debut  1 – 3…10 – 12 ani
INFLAMAŢIA GINGIVALĂ frecvent 5 – 10 ani (diagnostic)
PUNGA PARODONTALĂ
 nivel minim de placă bacteriană, tartru
• incidenţă carioasă scăzută
RESORBŢIA OSOASĂ
ETIOLOGIE
• condiţia asociată cu afecţiuni sistemice
RECESIUNEA  sindrom Papillon–Lefèvre, sindrom Down
 hipofosfatazie, leucemie acută / subacută
3. FORME CLINICE
LAD (Leucocyte Adhesion Deficiency)
PARODONTITA LENT  floră bacteriană insuficient investigată
PROGRESIVĂ • alterare funcţională a neutrofilelor
PARODONTITA RAPID FORMA LOCALIZATĂ
PROGRESIVĂ
• inflamaţie gingivală minoră / absentă clinic
PARODONTITA JUVENILĂ • distrucţie osoasă lentă
PARODONTITA PRE– • tipar mai sever de liză osoasă în formele avansate cu interesarea zonei de
PUBERTARĂ furcaţie
FORMA GENERALIZATĂ
PARODONTITA ULCERO– • stadii variate de gingivită proliferativă acută
NECROTICĂ
• distrucţie osoasă rapidă, importantă
• frecvent asociată anomaliilor genetice
FORME CLINICE DE
PARODONTITE Parodontita ulcero–necrotică
MARGINALE
1. ASPECTE GENERALE
2. SEMNE CLINICE ASPECTE GENERALE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ • urmează episoadelor repetate, pe termen lung, de gingivită
PUNGA PARODONTALĂ ulcero–necrotică
RESORBŢIA OSOASĂ • mecanism de trecere de la gingivita la parodontita ulcero–
MOBILITATEA DENTARĂ necrotică NEINVESTIGAT
RECESIUNEA
• interesează subiecţi malnutriţi sau ci deficienţe imune (context
HIV–SIDA)
3. FORME CLINICE • netratată, evoluează spre stomatită ulcero– necrotică / nomă
PARODONTITA LENT (expunerea, necroza şi sechestrarea osului alveolar)
PROGRESIVĂ
PARODONTITA RAPID
PROGRESIVĂ
ETIOLOGIE
• insuficient studiată
PARODONTITA PRE–
• factori etiologici similari celor ai GUN
PUBERTARĂ
• similitudinea nu este stabilită ci doar
presupusă
NECROTICĂ
spirochete

EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII. Complicaţiile bolii parodontale
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
ABCESUL PARODONTAL
ASPECTE GENERALE
• complicaţie frecventă a bolii parodontale
EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE
COMPLICAŢIILE BOLII
(URGENŢĂ)
PARODONTALE • reprezintă o perioadă de distrucţie osoasă activă
2. PROGNOSTICUL
(exacerbare)
BOLII
PARODONTALE
DEFINIŢIE
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII • leziune - distrucţia ţesuturilor parodontale

PARODONTALE
• debut rapid cu simptomatologie caracteristică
• leziune circumscrisă, purulentă, localizată în
peretele moale al pungii parodontale

EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
ABCESUL PARODONTAL
ASPECTE GENERALE ETIOLOGIE

COMPLICAŢIILE BOLII • asociat direct bolii parodontale

PARODONTALE
 exacerbare acută a bolii netratate
2. PROGNOSTICUL  exacerbare în cursul terapiei parodontale
BOLII  exacerbare în parodontita refractară
PARODONTALE
 exacerbare în perioada de menţinere
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII • asociat situs–urilor fără pungă parodontală pre–

PARODONTALE
existentă
 impactarea corpilor străini
 perforare laterală (tratament endodontic)
 chist lateral infectat
 factori morfologici locali de retenţie
EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
ABCESUL PARODONTAL ABCESUL
PARODONTAL ACUT
ASPECTE GENERALE

SUBIECTIV
PARODONTALE • tumefacţie circumscrisă în dreptul unei rădăcini
• durere pulsatilă, iradiată
2. PROGNOSTICUL
BOLII • sensibilitate la atingere, mobilitate dentară
PARODONTALE
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
OBIECTIV PARODONTAL
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE
• tumefacţie gingivală circumscrisă, fistulizată sau
nu
• gingie edemţiată, eritematoasă, suprafaţă netedă,
lucioasă, dureroasă la palpare, consistenţă variabilă
• exprimare puroi la presiune
previous next • pungă redusă ce comunică
05/10/20 cu abcesul
EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII.
Complicaţiile bolii parodontale
PROGNOSTIC ABCESUL
ABCESUL PARODONTAL
PARODONTAL ACUT
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
ASPECTE GENERALE
PARODONTALE
2. PROGNOSTICUL
BOLII Abces parodontal acut Abces parodontal acut:
PARODONTALE exprimare de puroi la presiune
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE
Abces parodontal acut pe cale de fistulizare

EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
ABCESUL PARODONTAL ABCESUL
PARODONTAL CRONIC
ASPECTE GENERALE

CLINIC
• asimptomatic - excepţia episoadelor de exacerbare
PARODONTALE • antecedente
2. PROGNOSTICUL
 istoric de activitate la nivelul pungii
BOLII  episoade de durere surdă,
PARODONTALE
 senzaţie de egresiune
PROGNOSTICUL BOLII • fistulă pe mucoasa gingivală în lungul unei rădăcini
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII  acoperită sau nu cu ţesut de granulaţie

PARODONTALE
 continuitate cu marginea gingivală
RADIOGRAFIC
• uneori – aspect normal sau neconcludent
• zonă de radiotransparenţă de–a lungul unei supra-
feţe radiculare
EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
ASPECTE GENERALE
PARODONTALE
2. PROGNOSTICUL
BOLII
PARODONTALE
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE

EVOLUŢIE ŞI Complicaţiile bolii parodontale
COMPLICAŢII.
PROGNOSTIC
CARIILE DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂ
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
• agent etiologic dominant: A. viscosus
ASPECTE GENERALE
• interesează suprafeţele radiculare denudate
EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE • evoluţie lentă, în suprafaţă, cu traiect serpiginos
• complicaţii
PARODONTALE  fractura coroanei dentare
 sensibilitate dureroasă
2. PROGNOSTICUL  patologie pulpară
BOLII
PARODONTALE
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE
Invazia tubulilor dentinari deschişi

EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
LEZIUNI CUNEIFORME
ASPECTE GENERALE
• pierderi de substanţă dentară pe altă suprafaţă
coronară decât cea expusă forţelor ocluzale
PARODONTALE • etiologie plurifactorială
2. PROGNOSTICUL
 factori generali (tulburări digestive)
BOLII  factori locali (tipar ocluzal, parafuncţii)
PARODONTALE • mecanisme multiple, unul fiind dominant
PROGNOSTICUL BOLII • iniţial – localizate în 1/3 cervicală a feţei vestibulare
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII (joncţiunea amelo–cementară)

PARODONTALE
• ulterior – cuprinde zona de recesiune vizibilă
• suprafaţa lezională
 netedă, lucioasă sau
 acoperită de placă bacetriană, detritus–uri
(miloliză “murdară”)
EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
HIPERSENSIBILITATEA RADICULARĂ
ASPECTE GENERALE
• suprafeţe radiculare expuse prin recesiune şi lipsite
de protecţie cementară
PARODONTALE
• sensibilitate dureroasă la contactul suprafeţei cu

2. PROGNOSTICUL
BOLII agenţi mecanici, termici, chimici
PARODONTALE
PROGNOSTICUL BOLII • poate apare
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII  spontan (recesiune)

PARODONTALE
 după terapie parodontală
• dispare prin terapie adecvată

EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
INTER–RELAŢIA ENDODONŢIU – PARODONŢIU
ASPECTE GENERALE
foramen apical,
Parodonţiu
EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE Pulpă integră fractură verticală
radiculară infectat
PARODONTALE
foramen apical,
canale laterale
2. PROGNOSTICUL tubuli dentinari
BOLII fractură verticală
PARODONTALE
foramen apical,
PROGNOSTICUL BOLII canale laterale
GINGIVALE tubuli dentinari
perforaţii radiculare
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE fractură verticală
foramen apical,
Pulpă infectată, canale laterale Parodonţiu
perforaţii radiculare
necrotică fractură verticală sănătos

EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII. Prognosticul bolii parodontale
PROGNOSTIC
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII
PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE
ASPECTE GENERALE
EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE • determinarea prognosticului pacientului cu boală

COMPLICAŢIILE BOLII parodontală presupune evaluarea:
PARODONTALE
2. PROGNOSTICUL PROGNOSTICULUI GLOBAL

BOLII  tip de boală parodontală  malocluzii
PARODONTALE
 vârstă  varia
PROGNOSTICUL BOLII
GINGIVALE  afecţiuni sistemice
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE
PROGNOSTICULUI ODONTAL
 mobilitate  morfologia odontală
 punga parodontală  alţi factori
 probleme muco–gingivale
 afectarea furcaţiei
EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII. Prognosticul bolii parodontale
PROGNOSTIC
APLICAŢII CLINICE
1. EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII • nu există pierdere osoasă PROGNOSTIC
• condiţie gingivală excelentă EXCELENT
ASPECTE GENERALE • complianţă terapeutică
PARODONTALE • suport osos restant adecvat
• control adecvat al factorilor etiologici PROGNOSTIC
2. PROGNOSTICUL • complianţă terapeutică BUN
BOLII
PARODONTALE
PRONOSTIC
PROGNOSTICUL BOLII • suport osos restant relativ adecvat ACCEPTABIL
GINGIVALE
• mobilitate dentară redusă
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE • leziuni inter–radiculare grad I
• posibilităţi adecvate de menţinere
• posibilităţi de complianţă terapeutică

EVOLUŢIE ŞI
COMPLICAŢII.
Prognosticul bolii parodontale
PROGNOSTIC APLICAŢII CLINICE
1. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
COMPLICAŢII • suport osos redus SLAB
• mobilitate dentară crescută
ASPECTE GENERALE
• leziuni inter–radiculare grad I şi II
EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE • zone greu accesibile
COMPLICAŢIILE BOLII • complianţă terapeutică redusă
PARODONTALE
•pierdere avansată de suport osos PROGNOSTIC

2. PROGNOSTICUL
BOLII • mobilitate dentară avansată REZERVAT
PARODONTALE • leziuni inter–radiculare grad II şi III
PROGNOSTICUL BOLII
• zone inaccesibile
GINGIVALE
PROGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE
•pierdere accentuată de suport osos PROGNOSTIC
• mobilitate dentară foarte mare GRAV
• leziuni inter–radiculare grad II şi III
• zone inaccesibile, indicaţii de extracţie

ASPECTE TERAPII COMPLEXE IN BOALA
DIAGNOSTICE ŞI
TERAPEUTICE ÎN PARODONTALA
BOALA
PARODONTALĂ ETAPE DE TRATAMENT
1. BOALA
PARODONTALĂ I. ETAPA ETIOLOGICĂ DE TRATAMENT
ASPECTE ETIOPATOGENICE
•1. măsuri de control şi autocontrol al plăcii
MANIFESTĂRI CLINICE 
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII  substanţe pentru evidenţiere
2. ASPECTE  mijloace principale, auxiliare, profesionale
DIAGNOSTICE
 substanţe adjuvante de control
ASPECTE GENERALE  
STAREA DE ACTIVITATE
• 2. terapia medicamentoasă 
STADIUL DE EVOLUŢIE  sistemică
3. ASPECTE topică  
sisteme de eliberare controlată
TERAPEUTICE 
AUTOCONTROL
•3. re-echilibrare ocluzala
CONTROL MECANIC 
•4. terapie ortodontica
CONTROL CHIMIC
• 5. imobilizare provizorie
4. PROTOCOALE
TERAPEUTICE • 6. terapie chirurgicala – chiuretajul parodontal
ASPECTE
DIAGNOSTICE ŞI
ETAPE DE TRATAMENT
TERAPEUTICE ÎN in patologia parodontala
BOALA
PARODONTALĂ
1. BOALA II. ETAPA CURATIVA - CORECTIVĂ DE TRATAMENT
PARODONTALĂ
MANIFESTĂRI CLINICE  – sindromul endo-parodontal

•1. terapie endodontică
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII
2. ASPECTE •2. restaurări definitive odontale

DIAGNOSTICE
ASPECTE GENERALE 
•3. reevaluarea 
si reechilibrarea ocluziei
STAREA DE ACTIVITATE 
STADIUL DE EVOLUŢIE
• 4. terapie ortodontica – etapa de mentinere

3. ASPECTE
TERAPEUTICE
  
AUTOCONTROL
• 5. chirurgie muco-gingivală si osoasa
CONTROL MECANIC 
CONTROL CHIMIC
• 6. protezarea fixa şi/sau amovibile
4. PROTOCOALE
TERAPEUTICE
ASPECTE
DIAGNOSTICE ŞI ETAPE DE TRATAMENT
TERAPEUTICE ÎN
BOALA in patologia parodontala
PARODONTALĂ
1. BOALA II. ETAPA CORECTIVĂ DE TRATAMENT
PARODONTALĂ
Chirurgicala
MANIFESTĂRI CLINICE
• 1. tratamentul pungilor
 parodontale
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII  gingivectomie & gingivoplastie
2. ASPECTE
DIAGNOSTICE
 ENAP
ASPECTE GENERALE
 intervenţii
 cu lambou
 (Widman)
STAREA DE ACTIVITATE •2. tratamentul leziunilor osoase

 substracţie
 adiţie  
3. ASPECTE
TERAPEUTICE 
AUTOCONTROL  regenerare ghidată
CONTROL MECANIC 
 tehnici combinate
CONTROL CHIMIC
• 3. chirurgie muco-gingivală
4. PROTOCOALE
TERAPEUTICE
ASPECTE
DIAGNOSTICE ŞI
ETAPE DE TRATAMENT
TERAPEUTICE ÎN in patologia parodontala
BOALA
PARODONTALĂ
1. BOALA III. ETAPA DE MENŢINERE
PARODONTALĂ
MANIFESTĂRI CLINICE  parodontal obţinut prin

• menţinerea status–ului
tratament
2. ASPECTE
DIAGNOSTICE
ASPECTE GENERALE  bolii
• prevenirea recurenţei
STAREA DE ACTIVITATE 
• re–examinări periodice şi verificări ale
3. ASPECTE
TERAPEUTICE
  
 plăcii bacteriene, tartrului
AUTOCONTROL
CONTROL MECANIC
 condiţiei parodontale

CONTROL CHIMIC  ocluziei, mobilităţii dentare
4. PROTOCOALE  altor modificări patologice
TERAPEUTICE
ASPECTE
Controlul chimic al plăcii
DIAGNOSTICE ŞI
TERAPEUTICE ÎN
BOALA CLORHEXIDINA Antiseptice
PARODONTALĂ
• produs sinteză, grupa antisepticelor biguanidice
1. BOALA • dication, afinitate pentru peretele bacterian
PARODONTALĂ
• puternic caracter bazic (pH > 3.5)
ASPECTE ETIOPATOGENICE • forme de prezentare:
MANIFESTĂRI CLINICE  digluconat şi acetat CHX (hidrosolubile)
 clorhidrat CHX (practic insolubilă)
• acţiune funcţie de concentraţie
2. ASPECTE  bacteriostatică, bactericidă
DIAGNOSTICE  efect de lungă durată (legături ionice cu GP salivare, smalţ)
ASPECTE GENERALE
• eficienţă funcţie de concentraţie, pH, temperatură, timp de contact
STAREA DE ACTIVITATE
•forme de condiţionare
 soluţii Corsodyl 0.2 % (clătiri orale)
Peridex 0.12 % (irigaţii subgingivale)
3. ASPECTE  geluri
TERAPEUTICE  suport biodegradabil Perio–Chips
AUTOCONTROL
 pulberi
• pulberile sunt introduse în amestec cu oxid zinc şi acizi graşi în vederea
CONTROL MECANIC
realizării pansamentelor de protecţie parodontală
CONTROL CHIMIC • efecte adverse (utilizare > 14 zile)
 pigmentaţii dentare, mucosale
4. PROTOCOALE  leziuni descuamative
TERAPEUTICE
 modificări gustative
TERAPIA
CONSERVATOARE
PARODONTALĂ ÎN
Terapia antibacteriană
REABILITAREA
ORALĂ
Controlul chimic
1. ASPECTE GENERALE
ASPECTE TERAPEUTICE
2. MIJLOACE
PROFILACTICE
NIVELURI ALE PREVENŢIEI
ASPECTE PROFILACTICE
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE
TERAPIA ANTIBACTERIANĂ
TERAPIA OCLUZALĂ
TERAPIA ORTODONTICĂ
IMOBILIZAREA

ASPECTE
DIAGNOSTICE ŞI Controlul chimic al plăcii
TERAPEUTICE ÎN
BOALA ADMINISTRARE SISTEMICĂ Antibiotice
PARODONTALĂ • AMOXICILINĂ
•  GUN, PUN,  parodontită juvenilă, parodontită refractară
1. BOALA
PARODONTALĂ  250 – 500 mg la 6 ore, 7 – 10 zile
 AUGMENTIN , (amoxicilină 250 mg + clavulanat K 125 mg)
 parodontită refractară, parodontită juvenilă
MANIFESTĂRI CLINICE
 insucces antibioterapie anterioară
 1 comprimat la 8 ore, 7 – 10 zile
2. ASPECTE •TETRACICLINĂ
DIAGNOSTICE  terapie parodontală activă
ASPECTE GENERALE 250 mg la 6 ore, 14 – 21 zile
STAREA DE ACTIVITATE • MINOCICLINĂ
 parodontită adultului
100 mg la 12 ore, 7 zile
3. ASPECTE  SPIRAMICINĂ (Rovamicină, Rodogyl)
TERAPEUTICE
 forme avansate de boală parodontală
AUTOCONTROL
 500.000 – 1.500.000 UI, 2– 3 ori / zi
CONTROL MECANIC
•METRONIDAZOL
CONTROL CHIMIC gingivite şi parodontite ulcero–necrotice
4. PROTOCOALE  în asociere forme rapid progresive şi forme refractare
TERAPEUTICE 250 mg la 6 ore, 7 zile
TERAPIA
CONSERVATOARE Terapia ocluzală
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA ASPECTE GENERALE
ORALĂ
• reducerea selectivă ireversibilă şi permanentă a zonelor
1. ASPECTE GENERALE ocluzale cu modificarea schemei ocluzale
OBIECTIVE
• eliminarea interferenţelor din funcţie şi parafuncţie
ASPECTE TERAPEUTICE
• eliminarea contactelor premature
• obţinerea contactelor stabile cuspid – fosetă
• obţinerea stopurilor ocluzale multiple şi uniform distribuite
2. MIJLOACE
PROFILACTICE • obţinerea stimulării funcţionale necesare prezervării sănătăţii
parodontale
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE
Interferenţă protruzivă
TERAPIA OCLUZALĂ
Interferenţă laterotruzivă
IMOBILIZAREA
Traumă ocluzală
TERAPIA
CONSERVATOARE Terapia ortodontică
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA CONSIDERAŢII TERAPEUTICE
ORALĂ
• severitatea afectării parodontale
1. ASPECTE GENERALE • posibilitatea ameliorării condiţiei prin tratament
• nivelul osului remanent
OBIECTIVE TERAPEUTICE
ASPECTE TERAPEUTICE
• reducerea zonelor de retenţie a plăcii
• ameliorarea conturului gingival şi osos
• facilitarea restaurărilor protetice
2. MIJLOACE
PROFILACTICE • ameliorarea esteticii dento–somato–faciale
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE
Indicaţii ale terapiei ortodontice. Limite şi riscuri ale terapiei ortodontice
TERAPIA OCLUZALĂ
IMOBILIZAREA

TERAPIA
CONSERVATOARE Imobilizarea dintilor
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA parodontotici
ORALĂ
1. ASPECTE GENERALE
ASPECTE TERAPEUTICE
2. MIJLOACE
PROFILACTICE
Atelă continuă .
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE
TERAPIA OCLUZALĂ
IMOBILIZAREA

TERAPIA
CHIRURGICALĂ ŞI Chiuretajul parodontal
DE REGENERARE
PARODONTALĂ
1. TRATAMENTUL
PUNGILOR CHIURETAJUL PARODONTAL
PARODONTALE
CHIURETAJUL PARODONTAL • CONDIŢII
TEHNICA E.N.A.P.
 pungi parodontale inactive
GINGIVECTOMIA
INTERVENŢII CU LAMBOU  respectarea ataşamentului parodontal
• INDICAŢII
2. CHIRURGIA OSOASĂ
 leziuni localizate (dinte / grup de dinţi)
CHIRURGIE SUBSTRACTIVĂ
CHIRURGIE ADITIVA • OBIECTIVE – SCOP CURATIV

CHIRURGIE REGENERATIVĂ  pungi supra-osoase < 4–5 mm
TEHNICI COMBINATE
 pungi parodontale înguste
3. CHIRURGIA MUCO–  pro–operator pentru pungi > 5 mm
GINGIVALĂ
• OBIECTIVE – SCOP PALEATIV
 recidivă în terapia de menţinere
4. ASPECTE  compromis la pacienţi contraindicaţi inter-
TERAPEUTICE
venţiilor cu lambou
TERAPIA
CONSERVATOARE
I. Tratamentul urgentelor parodontale
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA
ORALĂ
Gingivita ulcero-necrotică
1. ASPECTE GENERALE
OBIECTIVE
ASPECTE TERAPEUTICE
• amendarea simptomatologiei acute

• tratamentul bolii cronice
2. MIJLOACE
PROFILACTICE • amendarea simptomelor toxico–septice
NIVELURI ALE PREVENŢIEI • corectarea stării generale
STABILIREA DIAGNOSTICULUI
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT:
TERAPIA ANTIBACTERIANĂ - tratament in clinica chirurgicala
TERAPIA OCLUZALĂ - tratament ambulator
IMOBILIZAREA

TERAPIA
CONSERVATOARE
PARODONTALĂ ÎN Parodontita ulcero-necrotică
REABILITAREA
ORALĂ
• categorie aparte de pacienţi
1. ASPECTE GENERALE
• necesitatea consultului interdisciplinar pentru
identificarea factorului sistemic predispozant
ASPECTE TERAPEUTICE
• tratament local şi sistemic
• terapie antimicrobiană pe seama antibiogramei
2. MIJLOACE
PROFILACTICE
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
ASPECTE GENERALE
Parodontită ulcero–necrotică
TERAPIA OCLUZALĂ
IMOBILIZAREA Aspect clinic după 6 luni de tratament

TERAPIA
CONSERVATOARE
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA Abces parodontal acut
ORALĂ OBIECTIVE
• amendarea durerii
1. ASPECTE GENERALE • controlul răspândirii infecţiei
• restabilirea drenajului
ASPECTE TERAPEUTICE DRENAJ PRIN PUNGĂ

• anestezie topică
• se deschide sau se lărgeşte intrarea în pungă
2. MIJLOACE • se stabileşte drenajul
PROFILACTICE  chiuretă mică
 detartror fin
ASPECTE PROFILACTICE Abcesul gingival

• anestezie topică
3. TERAPIA • incizarea zonei fluctuente sau largirea
CONSERVATOARE • incizie uşor lărgită pentru a permite drenajul
• spălarea plăgii şi protejarea cu o compresă
ASPECTE GENERALE
• reprogramare şi indicaţia spălării la 2 ore cu apă călduţă
TERAPIA ANTIBACTERIANĂ • dacă leziunea reziduală este prea mare poate fi îndepărtată chirurgical
TERAPIA OCLUZALĂ Pericoronarita
TERAPIA ORTODONTICĂ •Tratament antinflamator local si sistemic daca este cazul
•Chirurgical- incizia si drenajul cu mesa iodoformata
IMOBILIZAREA
•Ulterior excizia capusonului mucos sau extractia dintelui ( Rx)
TERAPIA
CONSERVATOARE
II. Protocoale terapeutice in gingivite
PARODONTALĂ ÎN
REABILITAREA
ORALĂ
1. Gingivită simplă bacteriană
ŞEDINŢA I
• examen clinic şi diagnostic – identificarea surselor de iritaţie locală
1. ASPECTE GENERALE
• chestionar asupra obiceiurilor de igienă orodentară
ASPECTE ETIOPATOGENICE •evidentierea factorilor de risc
• conştientizarea pacientului
ASPECTE TERAPEUTICE
• recomandarea tehnicilor de autocontrol al plăcii
ŞEDINŢA II
2. MIJLOACE • demonstrarea şi corectarea tehnicilor de igienă
PROFILACTICE • controlul profesional al plăcii si tartrului (detratraj si periaj profesional)
NIVELURI ALE PREVENŢIEI • lustruirea suprafeţelor
• îndepărtarea altor surse de iritaţie locală
ŞEDINŢA III
3. TERAPIA • identificarea zonelor cu inflamaţie persistentă
CONSERVATOARE • recomandarea modalităţilor chimice de control
ASPECTE GENERALE • indicarea modalităţilor auxiliare de control mecanic Aspect clinic la 2 luni
de tratament
IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC
TERAPIA OCLUZALĂ • particule de tartru remanente
• lustruire incompletă
• persistenţa altor surse de iritaţie locală
IMOBILIZAREA
• instruire insuficientă şi control incorect al plăcii
TERAPIA II PROTOCOALE TERAPEUTICE IN
CONSERVATOARE
PARODONTALĂ ÎN
PARODONTITE
Parodontita cronica
REABILITAREA Terapie etiologica , curativa
ORALĂ si de mentinere
•Debridare gingivala , detartraj,
1. ASPECTE GENERALE
•Tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita
ASPECTE ETIOPATOGENICE • Tratament chirurgical ,Bioterapie de reactivare
ASPECTE TERAPEUTICE Parodontită formă medie
2. MIJLOACE
PROFILACTICE
Aspect clinic la 2 luni de tratament
Parodontită medie.
Migrări patologice
3. TERAPIA
CONSERVATOARE
Aspect clinic la 6 ani.
ASPECTE GENERALE Diastema a dispărut după 6 luni de tratament
Parodontită avansată
TERAPIA OCLUZALĂ
Aspect clinic după
IMOBILIZAREA
3 luni de tratament
TERAPIA
CONSERVATOARE
II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN
PARODONTALĂ ÎN PARODONTITE
REABILITAREA
ORALĂ
2. Parodontite agresive
a.PARODONTITĂ PREPUBERTARĂ
1. ASPECTE GENERALE • identificarea şi corectarea condiţiei sistemice
ASPECTE ETIOPATOGENICE • terapie locală convenţională
• antibioterapie ţintită • diagnostic microbian, teste
ASPECTE TERAPEUTICE de susceptibilitate
• terapie convenţională
b. PARODONTITĂ JUVENILĂ
locală asociată cu o terapie
• prognostic funcţie de extinderea bolii antibiotică sistemică
2. MIJLOACE • prognosticul dictează eficienţa terapiei standard (antibiograma)
PROFILACTICE • tetraciclină 250 mg la 6 ore • AUGMENTIN 375 mg la 8
NIVELURI ALE PREVENŢIEI • doxiciclină 100 mg / zi cel puţin 7 zile ore , 14 zile
• în formele refractare amoxicilină + metronidazol • CLINDAMICIN 150 mg la 6
ASPECTE PROFILACTICE ore, 7 zile
• asociere antiotică în
c. PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ cazurile cu floră asociată
3. TERAPIA
CONSERVATOARE • tratament similar parodontitei refractare
• programare frecventă
ASPECTE GENERALE • colaborare interdisciplinară
TERAPIA ANTIBACTERIANĂ • monitorizarea stării generale
• terapie locală de eliminare a factorilor iritativi locali
TERAPIA OCLUZALĂ
• pot fi necesare manopere de detartraj şi surfasaj în câmp deschis
TERAPIA ORTODONTICĂ • terapie antibiotică sistemică
IMOBILIZAREA

TERAPIA
CONSERVATOARE
II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN
PARODONTALĂ ÎN PARODONTITE
REABILITAREA
ORALĂ
3.Complicatii
1. HIPERESTEZIA DENTINARĂ
1. ASPECTE GENERALE • utilizarea agenţilor de desensibilizare
 aplicaţi de pacient
 aplicaţi în mod profesional
ASPECTE TERAPEUTICE • paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel
• soluţii: Elmexgel, Nafestezine
• modalităţi profesionale
 varnish-uri
2. MIJLOACE
PROFILACTICE  agenţi anti-inflamatori

2. CARIILE DE SUPRAFATA RADICULARA
ASPECTE PROFILACTICE • Obturatii definitive cu materiale compozite2.
LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
3. TERAPIA
• LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal
CONSERVATOARE
 terapie endodontică
ASPECTE GENERALE  eventual terapie parodontală
TERAPIA ANTIBACTERIANĂ • LEZIUNI PARODONTALE complicate endodontal
 tratament parodontal
TERAPIA OCLUZALĂ
 tratament endodontic
TERAPIA ORTODONTICĂ • LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – tratament endodontic şi parodontal
IMOBILIZAREA

3. Interactiunea intre parodontiu
si restaurarile protetice
CONCEPTUL TERAPIEI IMEDIATE ŞI TEMPORIZATE
1--Terapia de urgenta protejezi

2--Terapia de temporizare:
de scurtadurata (7 zile)
de durata medie (14-21 zile)
de lunga durata (21-30-60 zile)
monitorizezi

OBIECTIVELE
PROTEZARII TRANZITORII si de URGENTA
1. Refacerea morfo –functionala
2. Conservarea pozitiei dintilor
3. Conservarea relatiilor intermaxilare
4. Repozitionare mandibulo-craniana
5. Protectia plagii ostextractionale şi dirijarea
corecta a cicatrizarii postextractionale
6. Obiective parodontale
- mentinerea gingiei marginale in

pozitie fiziologica dupa
preparare
- conditionare tisulara şi
conformare parodontala
anticipeaza forma protezei
definitive şi permite evaluarea
necesitatii unei interventii
chirurgicale parodontale estetice
- pregateste etapa de amprentare

PROTEZAREA ADJUNCTA KEMENNY
AVANTAJE
Rezolvarea rapida a edentatiei
Respecta principiul biologic
Igiena
Dupa extractiidirijeaza cicatrizarea
DEZAVANTAJE
Instabilitate biomecanica
Poate determina resorbtia / atrofia crestei
1. SPRIJIN PARODONTAL PUR
2. SPRIJIN MUCO PERIOSTAL
3. SRIJIN MUCO- PARODONTAL

MODALITATEA DE INTEGRARE LA SISTEMUL STOMATOGNAT
(criteriul mecanic Beliard)
Conjuncte = fixe = inamovibile---fiziologice
Hibride = fixa + mobila scheletizata-------semifiziologica
Mixte = fixa + mobila acrilica------------semifiziologica

PRINCIPIUL CURATIV
1. RESTABILIREA INTEGRITATII MORFOLOGICE

modelaj anatomic corect si individualizat
Deficiente morfologice ale restaurarilor protetice :

ingustarea VO a corpului de punte
diminuarea inaltimii cuspizilor
modelare incompleta a fetei orale a corpului de punte
2. RESTABILIREA INTEGRITATII FUNCTIONALE:
masticatorie,fizionomica,fonetica, deglutitia
• Modelaj ocluzal individualizat
• Respectarea parametrilor individuali legati de virsta, sex, profesie
• Individualizarea formei,culorii, pozitiei elementelor protetice, artificii protetice
• Respectarea principiului biomecanic
• Dispensarizare

PRINCIPIUL PROFILACTIC - Protectie parodontala
Relatia - terminatie cervicala preparatie -margini cervicale protetice
POZITIONAREA PRAGULUI

BIOCOMPATIBILITATEA
RASINILE
ACRILICE
MONOMER REZIDUAL
- actiune alergica
- actiune carcinogena

APARATE GNATOPROTETICE CONJUNCTE
PROVIZORII de urgenta
PROVIZORII de lunga durata
DEFINITIVE
SPECIALE

APARATE GNATOPROTETICE IN PARODONTOPATII
SINA FIXA DE IMOBILIZARE
•Alternativa de imobilizare pentru dinti

cu mobilitate şi tendinta la inclinare
•Profilaxie parodontala
•Distructive pentru tesuturile dure
•Risc de carii secundare

APARATE GNATOPROTETICE
STABILIZATOARE
TOTAL STABILIZATOARE

Conjuncte mobilizabile
PE CAPE DE TELESCOPARE

INDICATIILE TRATAMENTULUI PRIN MIJLOACE CONJUCTE
1. edentatii clasa III-IV Kennedy
si modificari la aceste clase
2. exceptional la clasa I-II Kennedy =
extensii – dinti fara mobilitate
3. axe dentare de implantare normale sau
cu abateri mici (35°-45°)
4. ocluzie normala- fara suprasolicitari
5. stare de igiena favorabila

6. stare generala favorabila
7. parodontiu normal, fara mobilitate sau
parodontita cu mobilitate gr.1-2
8. tipul de suport
-dento-parodontal
-implantar
-mixt
9. virsta
CONTRAINDICATII CLINICE ALE PROTEZARII CONJUNCTE
- cavitati orale neasanate
- distructii coronare intinse, plasate subgingival
- abateri grave de ax
- radacini scurte / insuficient dezvoltate
- tratamente endodontice incorecte,
- leziuni periapicale
- mobilitate gradul 2
- ocluzia nefavorabila
- Clasa de edentatie:
edentatiile terminale
clasa I, II KENNEDY
- varsta foarte tanara

TRATAMENT PREPROTETIC IGIENIZAREA
(NESPECIFIC)
DETARTRAJ
RELEVAREA PLACII BACTERIENE

TRATAMENT PREPROTETIC ASANAREA
(NESPECIFIC)
Eliminarea focarelor
infectioase acute si cronice
PARODONTAL la nivel odonto- parodontal
*dintii cu mobilitate gradul 3

-se extrag

TRATAMENT PREPROTETIC
ASANAREA
(NESPECIFIC)
Eliminarea focarelor infectioase
PARODONTAL – terapie etiologica acute si cronice la nivel odonto-
*detartraj, chiuretaj parodontal parodontal
*tratament antinflamator
eliminarea focarelor de iritatie parodontala

-obturatii incorecte
-proteze fixe incorect adaptate cervical

TRATAMENT PREROTETIC PARODONTAL
(NESPECIFIC)
Leziuni periapicale
- rezectia apicala ,
- premolarizarea ,
- amputatia radiculara

TRATAMENT PREPROTETIC
(NESPECIFIC)
PARODONTAL CHIRURGIE MUCO-GINGIVALA
Frenectomia, frenoplastia
Tratamentul leziunilor de mucoasa

ASANAREA
TRATAMENT
PREPROTETIC Eliminarea focarelor
(NESPECIFIC) infectioase acute si cronice
la nivel mucos
Tratamentul leziunilor de mucoasa

AMENDAREA FENOMENELOR
PREPROTETIC
ACUTE ALE SINDROMULUI
DISFUNCTINAL
OCLUZAL
*indepartarea protezelor incorect adaptate ocluzal
*slefuiri selective
*redresari ortodontice ale dintilor cu modificari de ax
*corectarea R.C., R.P.
Kinetoterapie
A.T.M. Miogimnastica
MUSCHI Balneofizioterapie
PREGATIREA LOCALA
TRATAMENT PROPROTETIC
(SPECIFIC)
SCOP :
*obtinerea unui cimp protetic
SE ADRESEAZA :
favorabil , pentru o protezare in
conditii optime
1. Dintilor stilpi si
* Suprimarea disfunctiilor
suportului lor parodontal
sistemului stomatognat
2. Suportului muco-osos al crestei
*reechilibrarea sistemului
edentate
stomatognat si recuperarea
3. Restabilirii echilibrului ocluzal
functiilor
şi al relatiilor cranio-mandibulare
.

(SPECIFIC)
ODONTAL
*Tratamentul leziunilor odontale simple si complicate pe dintii

viitori stilpi de punte
*Biopulpectomii în scop protetic

ODONTO-PARODONTAL
(SPECIFIC)
*redresarea axului dintilor stilpi

prin tractiuni ortodontice

(SPECIFIC)
2
*gingivoplastia
*osteo-gingivoplastia modelanta
4
TRATAMENT PROPROTETIC PARODONTAL
(SPECIFIC)
*Alinierea coletelor dentare

(SPECIFIC)
*Marirea inaltimii coronare
*Transformarea marginilor subgingivale in supragingivale

(SPECIFIC)
*regenerarea tisulara ghidata- pentru defectele osoase

TRATAMENT PROPROTETIC MUCO-OSOS
(SPECIFIC)
EXCIZII ŞI PLASTII MODELANTE

(pentru mucoasa groasa , hiperplazica )

(SPECIFIC)
Augmentare osoasa şi aplicarea de implante
transformarea clasei de edentatie

REECHILIBRAREA SISTEMULUI
PROPROTETIC
STOMATOGNAT SI REFACEREA
FUNCTIILOR
OCLUZAL
*slefuiri selective
*resapari coronare
*redresari ortodontice ale dintilor cu modificari de ax
*refacerea provizorie a integritatii arcadei-protezare de tranzitie
şi repozitionare cranio-mandibulara

Curs Parodontologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Parodontologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS

prof. univ. dr.

previous next 05/10/20

MECANISME DE APĂRARE ALE

previous next 05/10/20

MECANISME DE APĂRARE ALE

previous next 05/10/20

MECANISME DE APĂRARE ALE

previous next 05/10/20

INDICATORI DE RISC Perlă de smalţ

MECANISME DE APĂRARE ALE

2. RISCUL GLOBAL • manifestările parodontale sunt funcţie de:

previous next 05/10/20

MECANISME DE APĂRARE ALE

previous next 05/10/20

FACTORI ETIO-PATOGENICI • HIPERCREŞTERI GINGIVALE

previous next 05/10/20

FACTORI ETIO-PATOGENICI • modalităţi de inducere complexe

FACTORI ETIO–PATOGENICI  dezvoltarea unor obiceiuri traumatice

PREDICTORI DE RISC EVALUAREA RISCULUI PARODONTAL

previous next 05/10/20

previous next 05/10/20

FACTORI ETIO–PATOGENICI • dezechilibrul relaţiei patogen – gazdă

1. EXAMEN CLINIC DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERAL

 ANAMNEZA  MOTIVELE PREZENTĂRII

MOTIVE asociate bolii parodontale

1. EXAMEN CLINIC DURERE

Gingivită simplă Mobilitate dentar

Recesiune generalizată MASTICATORII

previous next 05/10/20

 ANAMNEZA  ISTORICUL BOLII

• EVOLUŢIE: staţionară, rapidă

• COMPLICAŢII asociate locale, regionale, generale

• TRATAMENTE urmate, respectate sau nu

previous next 05/10/20

EXAMEN CLINIC EXTRA–ORAL

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

• sensibilităţi cutanate particulare

• inserţii musculare, contururi şi suprafeţe osoase

• grupe ganglionare (adenopatii)

EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

EXAMEN CLINIC OBIECTIV 0 = absenţa plăcii

nr. suprafeţe cu placă

EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV 0 = tartru absent

suma notelor acordate

previous next 05/10/20

previous next 05/10/20

• variabilitate în prezentare chiar pentru un anumit tip

• pentru practica clinică curentă:

previous next 05/10/20

3. FORME CLINICE DE INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

• GINGIVITĂ MARGINALĂ: interesează gingia margi–

Gingivită localizată Gingivită generalizată

3. FORME CLINICE DE Aspect regenerativ (fibrotic).

Aspect degenerativ (inflamator). Proces hiperkeratozic (leucoplazie

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • diferă ca natură şi distribuţie de cele din gingivita

• culoarea variază funcţie de intensitatea

MODIFICĂRI DE CULOARE • edem difuz – semnul godeului PROCES

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ • friabilitate

MODIFICĂRI DE POZIŢIE epitelial)

• edem inflamator – inflamaţie acută

MODIFICĂRI DE CULOARE • modificarea poziţiei marginii gingivale libere în