SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

DIAGNOSTIC si TRATAMENT

prof. univ. dr. Silvia Mru

 Sindromul endo-parodontal

Controverse
Literatura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o
controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei
dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii
de os marginal.

- Chapple I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface.

Dent Uptade 1999:26:331-334
- G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontalendodontic controversy
Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123130.
- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision making in the treatment of combined
periodontal-endodontic lesions.
Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?
Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

Previous Next
 Sindromul endo-
parodontal
Mecanisme de formare
Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante de
comunicare intre endodontiu si periodontiu:
- Foramenul apical
- Canalele laterale si accesorii
- Tubulii dentinari

Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate

funcional iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea
progresia bolii in aceste tesuturi.
Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala
pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de
tratament adecvate.
Previous Next
 Difuzarea produsilor
din pulpa degenerata
Parodontiul
Regiunea apicala
de sustinere.

Raspuns Leziuni
inflamator rapid periradiculare

Pierderi osoase

Mobilitate dentara

Fistule
Previous Next
 Progresia
bolii parodontale
spre pulpa

canalele laterale/ manopere susceptibilitate

canalicule dentinare de terapie la s. din plac
expuse parodontal

cresterea resorbie ext.

rspunsul inflamator a peretelui
pulpar radicular

!Efectele
!Efectelebolii
boliiparodontale
parodontaleasupra
asuprapulpei
pulpeiapar
aparmult
multmai
maitrziu
trziui
imai
mairar
rar
dect
dectefectele
efecteleafeciunilor
afeciunilorpulpare
pulpareasupra
asupraparodoniului
parodoniului
Previous Next
 Sindromul endo-parodontal

Leziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce

i are originea n organul pulpar sau n ligamentul parodontal, i care are
potenialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe ci.
Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate
prin:
Criterii radiologice
Criterii histologice
Criterii clinice
Bolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea
dentara (Glickman, Wang, 1997);
EFECTUL INFLAMAIEI PULPARE
progresia patologiei pulpare n spaiul periodontal
nlocuirea esuturilor spaiului desmodontal cu
infiltrat inflamator i asociere de resorbie osoas,
cementar, dentinar
Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu
un
proces inflamator lateral in ligamentul
parodontal
Previous Next
Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu
Caile naturale

foramen apical
canale laterale / accesorii
canalicule dentinare

ligamentul periodontal
osul alveolar
drenajul vasculolimfatic comun

Cile artificiale

perforaii iatrogene
fracturi

cai
cai potentiale
potentiale care
care explica
explica
-reciprocitatea
-reciprocitatea inflamatiei-
inflamatiei-

Previous Next
 Cile de comunicare dintre endodoniu i
parodoniu
Foramenul apical
calea principal de Foramen apical
comunicare intre pulp si
parodoniu.

Produii bacterieni i
inflamatori pot trece prin
foramen producand Resorbie dentinar
patologia periapical. Canal accesor

Apexul este de asemenea

poarta de intrare a
produilor inflamatori din
pungile parodontale
adanci la pulpa dentara.

Previous Next
Cile de comunicare dintre endodoniu i
parodoniu Tubulii dentinari
Expunerea tubulilor dentinari
defectelor de dezvoltare,
boli sau proceduri parodontale

Studiile realizate prin microscopie

electronic au demonstrat ca dentina
expus la nivelul jociunii amelo-
cementare se intalneste in 18% din
cazuri; pacientii cu hipersensibilitale
cervicala sunt un exemplu al acestui
fenomen. Tubuli dentinari deschii.
Se descrie absena proceselor odontoblastelor
Zona apare dupa detartraj i surfasaj
radicular si dupa condiionare cu
perhidrol 30%;

Diametrul tubulilor scade odat cu

varsta sau ca raspuns la aciunea
continu a stimulilor de intensitate
sczut prin depunere de dentina ce
blocheaz tubulii.

Tubuli dentinari contaminai

Previous Next
Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu
Canalele radiculare laterale si accesorii

S-a estimat ca 30-40% din

dini au canale accesorii si
laterale - majoritatea in 1/3
apical a rdcinii. 2%

De Deus- studiu pe 1140 dinti 9%

27% -canale laterale

17 % 17%
in 1/3 apical,
9% in 1/3 medie si
2% in 1/3 coronar.

Kirkham:
a studiat 1000 dini umani cu
boal parodontal - numai
2% aveau canale laterale la
nivelul pungilor parodontale.

#prevalena bolii parodontale

asociate canalelor laterale Canale laterale i accesorii
este relativ scazut.
Previous Next
Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie

INVESTIGATOR TEHNICA INCIDENTA

RUBACH & Dinti sectionati 45%

MITCHELL 1965

LOWMAN & Studii 59% M.sup.

COLAB. 1973 microscopice 55% M. inf.
BURCH & Studii cu s. 76%
HULEN 1974 radioopace

VERTUCCI & Coloratii cu 46%

WILLIAMS 1974 hematoxilynina

KIRKHAM 1975 Studii cu s. 23%

radioopace
PINEDA& nu au putut demonstra prezena
KUTTLER 1972, acestor canale n zona furcaiei

Previous Next
Seltzer si colab.

Inflamaia pulpar poate induce reacie inflamatorie in

esutul parodontal interradicular.

Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal disease.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 14741490.
164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular
periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124129.

Molar.inf.
Molar.inf.cu
cu
trat.end.
trat.end.
sisiradiotransp
radiotransp
Radiotransparena lateral
in
inzona
zona asociat unui dinte
de furcatie Radiografie cu necroz pulpar
de furcatie Radiografie
dupa
dupa11an
an
cu
cuvindecare
vindecare
osoasa
osoasa

Canalele laterale se
pot observa radiografic
Previous Next
 Aspecte clinico-paraclinice
ale examinrii factorilor
implicai n etiologia

SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

Previous Next
 Sindromul endo-parodontal

Manopere de diagnostic pozitiv si diferential

Examene clinice
toate testele pentru diagnosticul afectiunilor
pulpare si parodontale
( inspectie , palpare, percutie),
- teste de vitalitate,
- teste de mobilitate,
- sondajul parodontal,
- depistarea fistulelor

Examene paraclinice
examene radiologice retrodentoalveolare
- radiografii digitale
- CT

Previous Next
Influenta patologiei pulpare asupra periodontiului

Resturile pulpare
necrotice,
prod. de degradare
microbiene, alti iritanti

Foramenul Marginea
apical gingivala

Marginea Foramenul
gingivala apical

Periodontita Periodontita
retrograda marginala
Previous Next
 Bacteriile, fungii si virusurile
Printre agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile,
fungii si virusurile.
Acesti patogeni pot afecta periodontiu trebuie eliminati in timpul tratamentului de
canal.

Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental pulps

in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral Pathol,
20: 340349.
- au demostrat relaia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si
afectiunile periapicale
- ntr-un studiu pe cobai n care pulpa dentara a fost lasat deschis
in mediul oral; necroza pulpar a fost urmat de inflamaie
periapical acut i cronic.
Totui, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free,
pulpa a rmas vital i nu s-a produs inflamaia iar zona expus a
fost acoperit cu dentin.
Studiul demonstreaza ca in absena bacteriilor i a produilor lor , leziunile
periapicale de cauza endodontic nu se produc
Previous Next
 Blomlof si colab. 1988
Blomlof L, Lindskog S, Hammarstrom L. Influence of pulpal
treatments on cell and tissue reactions in the marginal
periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577583.

au realizat intenionat defecte pe suprafaa radicular

pe dini extrasi de maimut cu sau far apexogenez.
canalele au fost fie infectate sau umplute cu
hidroxid de calciu i replantate n alveole.
dupa 20 de saptmani s-a observat retracia
gingival pe suprafeele de dentina denudate

Previous Next
Jansson si colab.
Jansson L, Ehnevid H, Blomlof L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal
disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598602.
Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlof L. The influence of endodontic infection on
progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729734.

au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodoniului

marginal n zona de dentin denudat i a ligamentului
parodontal.
Rezultatele au artat ca la dinii infectai defectele erau acoperite cu 20%
mai mult epiteliu iar n cazul dinilor neinfectai numai 10% erau
acoperite de esut.
au concluzionat c patogenii din canalele radiculare infectate
favorizeaz retracia gingival n zonele de dentin denudat.
Aceeai cercetatori ntr-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au
evaluat 175 de dini tratai endodontic la 133 de pacieni.
Pacienii cu predispozitie la boala parodontal i care aveau tratamente
endodontice nereuite au artat o pierdere osoas de 3 ori mai mare
decat n cazul dinilor fr infecie endodontic.
Previous Next
Jansson si Ehnevid

au investigat i efectele inflamiei pulpare, prin sondaj parodontal,

la molarii cu zona de furcaie expus.
Ei au gsit c inflamaiile endodontice la molarii mandibulari se
asociaz cu o pierdere de ataament la nivelul furcaiei iar progresia
bolii parodontale la acest nivel este produs prin trecerea patogenilor
din pulpa infectat n parodoniu prin canalele accesorii i tubulii
dentinari din zona de furcaie.

Rupf si colab.
au studiat tipul patogenilor n inflamaiile pulpare si parodontale la acelai dinte.
au fost identificai Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium
nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.

Aceti patogeni au fost gsii atat la dinii cu infecii endodontale cat si la cei cu parodontit
apical cronica.

Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociaz infeciilor endodontice ceea ce susine

interrelatia endo-parodontala.

Previous Next
Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fr
ntrziere pentru a preveni reacutizarea afeciunii i instalarea unei
comunicri marginal-apicale permanente .

Molar:
Molar:46 46
tumefiere Vestibulara:
tumefiere Vestibulara:
durere
durere
sensibilitate
sensibilitatela
lapalpare;
palpare;
Rx.:
Rx.: radiotransp.in
radiotransp. injurul
jurul
rdcinii meziale care
rdcinii meziale care
ajunge
ajungepn
pnlalafurcaie;
furcaie;

Dup
Duptratament
tratament
Endodontic
Endodonticcorect
corectosul
osul
alveolar
alveolarse
sereface.
reface.
Previous Next
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
In functie de originea si natura lor, agenii etiologici nebiologici pot fi
extrinseci sau intrinseci.
extrinseci:
Agentii
Corpii strini Prezena corpilor strini se asociaz frecvent cu inflamaia esutului
periapical
Calea falsa in tratementele endodontice
Agentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)

Incisiv lateral cu necroz pulpar i leziune

Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie) periapical, initial i la 9 luni de la tratamentul
endododntic; s-a realizat tratament chirurgical i
examen histologic unde s-au descoperit cristalele
Charcot Leyden
Previous Next
 Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Tratament endodontic incorect realizat

Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui

tratament de succes.
Din pcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariia
leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.
Prezena semnelor i simptomelor precum i a semnelor radiologice
indic existena unui tratament endodontic incorect realizat.

Eecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau

retrograde cu o rat de succes mare.
Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniial
daca este diagnosticat corect si tratat cauza eecului.
Tehnicile de retratare s-au imbuntait f. mult n ultimii ani prin
folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.
Previous Next
Tratament endodontic incorect realizat

Reactii periapicale si interradiculare dupa obturatii

radiculare incorecte

Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se

Previous Next
 Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Restauratii incorecte
Percolrile coronare reprezint o cauz important de eec n tratamentul endodontic.
Restauraia coronar este prima barier mpotriva contaminrii spaiului

Restauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament

se observa refacerea tesutului periapical
Perforatiile cai false
Traumatismele
Fracturile , Subluxatiile si
extruziile traumatice

Anomaliile de
dezvoltare
santuri de deezvoltare
Previous Next
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Resorbtia
Resorbia radicular este o afeciune ce se asociaz unui fenomen fiziologic
sau patologic care se manifest prin pierderea de dentin, cement si/sau os
alveolar.
Fenomenul poate ncepe n parodoniu afectand iniial suprafaa extern a
dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,n principal dentina din interiorul
canalului radicular(resorbtie intern).
Resorbia extern radicular poate fi imprit n 3 categorii :

- resorbie progresiv inflamatorie

- resorbie invaziv ( neinflamatorie)

- resorbie de nlocuire ( neinflamatorie)

Previous Next
Sindromul Parodonto-endodontic
Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpei
Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar
dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniului
Inflamaia parodontal poate exercita efect direct asupra pulpei;
Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre
foramenul apical cu necroza pulpara asociata;

Progresia bolii parodontale

prin evoluia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral i
ca urmare s duc la apariia necrozei pulpare.

Post operator dinii vitali pot prezenta simptome de pulpit sau

pulp necrotic.
n acest caz se indic terapia endodontic n plus fa de cea
parodontal.
Previous Next
Progresia bolii parodontale
prin afectarea ligamentelor
parodontale
Dei a fost stabilit o relaie clar cauz - efect ntre infecia
intracanalicular i leziunile periapiculare, penetrarea
bacteriilor n direcie opus (ctre pulp) n cursul bolii
parodontale, este un subiect controversat

Teoretic, canalele laterale i

foramenul apical adiacent pungilor
parodontale ar trebui s favorizeze
accesul microorganismelor orale
ctre sistemul canalicular al
rdcinii.

Previous Next
 Sindromul endo-parodontal

DIAGNOSTICUL= PROVOCARE

au fost studiate initial ca

entitati separate

fiecare boala primara poate mima

caracteristicile clinice ale celeilalte

pot avea o influenta etiologica asupra

progresiei celeilalte boli

Previous Next
 SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

Diagnosticul dif.
al afectiunilor
endo-parod.

boli endodontice boli parodontale

boli combinate
primare primare

Boli endod.
Boli parodontale
primare
primare Forma adevarat
cu afectare parod.
cu afectare combinat
sec.
endod.sec.

Previous Next
 MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-
PARODONTAL
LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE FR AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR
patologie periapical ce se exteriorizeaz sub forma traiectului de fistul via spaiu desmodontal la
nivelul sulcusului
fistula este mult redus, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase
tratamentul endodontic conduce la rezoluia leziunii

LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR

ci de comunicare spaiu endodontic spaiu desmodontal (frecvent zona de furcaie)
terapie endodontic asociat cu tratament parodontal minim

LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE FR AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR

dini n general vitali
sunt interesai frecvent incisivii laterali maxilari (anuri de dezvoltare)
prognostic funcie de terapia parodontal

LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR

survin n urma evoluia infeciei parodontale spre spaiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari
pot surveni dup terapie parodontal (simptome de pulpit sau de necroz pulpar)
se indic terapie endodontic alturi de cea parodontal

LEZIUNI COMBINATE ADEVRATE

leziuni endodontice i parodontale concomitente i cu evoluie independent, grade diferite de afectare pulpar i
parodontal
unirea prin progresie a leziunilor face imposibil stabilirea originii primare de afectare
indiferent de situaie, se indic terapie endodontic i parodontal

Previous Next
 MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI
ENDO-PARODONTAL

Defect osos profund i aparent cu interesare

endodontic. Dintele este totui vital.
Aspectul radiografic la 2 ani indic regenerarea
Leziune combinat adevrat.
tisular favorabil fr terapie endodontic. Cele dou leziuni evolueaz independent.
Lsate netratate, aceste leziuni se vor uni.
Previous Next
 Boala endodontica
primara

Rx. preoperatorie
radiotransparenta
periradiculara la
radacina distala Punga parodontala.
profunda si ingusta La 1 an dupa
terapia endodntica
Vindecare clinica a
defectului vestibular

Previous Next
 Boala endodontic primar cu
afectare parodontal
secundar
Rx. Dupa trat.
end.

Rx. Dupa 1 an- Defectul

osos vindecat incoplet
fara terapie parod.

RX- preop.
Interradic.- defect in reg.
apicala a rad. meziale

Previous Next
Afeciuni primare parodontale
Complicaiile bolii parodontale

foramen apical,
Parodoniu
Pulp integr fractur vertical
radicular infectat
foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
fractur vertical

foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
perforaii radiculare
fractur vertical

foramen apical,
Pulp infectat, canale laterale Parodoniu
perforaii radiculare
necrotic fractur vertical sntos

Previous Next
BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE
ENDODONTIC SECUNDAR

Progresia unei pungi parodontale se produce pan la afectarea esutului apical;

pulpa devine necrotic prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul
foramenului apical.
La dinii monoradiculari
prognosticul este rezervat iar rezecia apical reprezint o alternativ de tratament.

Sursa de infecie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontal, in momentul in

care foramenul este afectat.

Tratamentul parodontal poate induce apariia afeciunilor endodontice.

Canalele laterale i tubulii dentinari pot fi deschii n mediul oral n timpul

detartrajului i surfasajului n camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt
afectate de chiurete i de microorganismele se apar n timpul tratamentului

Previous Next
Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita Fractur coronar

cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Resorbie radicular extern

Previous Next
Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+)
punga parodondala in zona meziala

P1 sup -Rx.-
pierderea de
substanta osoasa
(TV+)

verificarea cauzei
parodontale cu un con
de gutaperca in punga
parodontala
Ex.histologic-
Previous Next
Pulpa intacta
Complicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita Fractur coronar

cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Resorbie radicular extern

Previous Next
Afeciuni endo-parodontale combinate
La fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune
endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o
punga deja existenta.

Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelai dinte, pot

comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune
combinata ,numita cu adevrat leziune endo-parodontale.

cand drenajul se produce la nivelul furcaiei n cazul molarilor, mai ales

cand exist canale laterale ce se deschid in zona de furcaie.

Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucie osoasa

importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

Nu este intotdeauna uor de evaluat implicarea fiecrui factor in

progresia leziunii, att timp cat mai multe semen clinice, cat si
imaginile radiologice se confunda

Previous Next
Afeciuni endo-parodontale combinate

Previous Next
Afeciuni endo-parodontale combinate
Aceste afeciuni au frecven redus

Aceast situaie este ntalnit mai

frecvent la dinii monoradiculari

Dac afeciunea intial este sever,

esutul parodontal nu rspunde prea
bine.

Pierderea de ataament este mai

mare iar prognosticul rezervat

Cand drenajul se produce la nivelul

furcaiei n cazul molarilor, mai ales
cand exist canale laterale ce se
deschid in zona de furcaie.

La pluriradiculari amputatia
radiculara este o alternativ la
tratament

Molarul 1 inferior
Afectiune combinata
Previous Next endo-parodontala;
 Afeciuni endo-parodontale
combinate-tratament

Previous Next
Tratamentul si Prognosticul
Prognosticul i tratamentul fiecrei afeciuni endo-parodontale
variaz.

Afeciune primar endodontic trebuie tratat endodontic pentru

un prognostic bun.

Afeciune parodontal primar trebuie tratat numai parodontal

iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

Afeciune primar endodontic i secundar parodontal trebuie

tratat ntai endododntic, reevaluat la 2-3 luni i apoi dac este
cazul tratament parodontal.

Aceasta perioad permite esutului s se vindece i reduce riscul

bacteriemiei n faza iniial de vindecare.

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Planul de tratament i prognosticul depind n principal de diagnosticul de boala
endodontic sau parodontal.

Factorii principali ce trebuie luai n considerare sunt vitalitatea pulpar i

extinderea defectului parodontal.

Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este dificil.

In afectiunea endodontica primar pulpa este vital i infectat sau devital iar la
afeciunea parodontal pulpa este vital.

Semnele clinice pentru afeciunea primar endodontic i secundar

parodontal i invers sunt asemntoare.

Dac leziunea este detectat i tratat endodontic fr s exise semne

parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic
retrospectiv.

Dac nu exist semne de vindecare se indic realizarea tratamentului

parodontal.

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice

Previous Next
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice

Dubla premolarizare

Previous Next
EXTRACTIA

Previous Next
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
Experienta clinica arata ca ansele de a trata leziunile endodontice
sunt mai bune dect cele parodontale.
n prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului
permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat
este de asemenea observat la dinii pluriradiculari cnd fistula se
exteriorizeaz in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.
O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde punga
parodontalanu este mrginit de un epiteliu ci de un esut de
granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea rapida.
n prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament
parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.
Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permit suprimarea
inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataament.
n prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata
dup tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci
rezultatul este aleatoriu

Previous Next
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
Cei mai muli autori recomanda sa se inceapa cu faza
endodontica justificnd aceasta prin potenialul de
regenerare al leziunilor endodontice.

Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi

identificate cu precizie dect dup tratamentul endodontic,
aspectul radiologie al vindecrii limita intre zona de leziune
endodontica si cea de origine parodontala.

Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai

simpla prin care se obine cel mai bun rezultat. Aceasta
regula evita toate interveniile chirurgicale traumatizante
pentru pacient.

Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili

condiiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa
se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .

Previous Next
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
In cazul unui tratament global pluridisciplinar ,
endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de
pregtire parodontala iniiala , dar el nu trebuie sa fie
dect pe radacinile conservabile din punct de vedere
parodontal.
Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea
pariala sau totala a dinilor in cauza.
Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluie
satisfctoare in fata acestui tip de leziune , dar
indicatia lor trebuie fcuta cu prudenta , tinand cont de
forma , si de stadiul de distracie osoasa.
Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de
eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili
deci ca , cu ct afectarea parodontala este mai mare,
cu att mai mici sunt ansele de success.
Previous Next
 Concluzii
Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie dintre
tesutul pulpar si periodontiu;

Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt foramenul
apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai false prin iatrogenii.

Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale individuale

sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu este

intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si paraclinice pentru
a obtine un diagnostic corect;

Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si

periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare, premolarizarea )

si tehnicile regenerative ofera abordari alternative care impreuna cu abilitatea
clinicianului pot rezolva aceste probleme clinice complexe.

Previous Next