Tulburările de alimentație

Dr. Simona Chereji

  Înțelegerea mecanismului patologic în tulburările alimentare
 Familiarizarea cu modelul cognitiv specific categoriei din
Obiective tulburările alimentare
 Familiarizarea cu tratamentul cognitiv comportamental al
tulburărilor alimentare
Tipuri de tulburări de alimentație
Anorexia Nervosa – încercări de a ține greutatea cât mai redusă posibil. Supra-evaluarea formei corpului și greutății și controlul lor. In sens larg sau
chiar exclusiv, valoarea de sine este filtrată prin formă și greutate. Menținerea unei greutăți foarte scăzute (mai puțin de 85% decât cea așteptată sau
sub masa corporală de 17.5 și sub.

Bulimia Nervosa – un ciclu de mâncat nesănătos. Mâncatul de multă mâncare și apoi recurgerea la un comportament care te oprește să pui în greutate
(vomitatul, laxativele, exercițiul fizic excesiv). Mâncatul excesiv se numește hiperfagie și ce faci după se numește ”eliminare”. Control crescut al
greutății, cu diete și restricții dietetice susținute frecvent și de lungă durată (vomitat indus, laxative etc)

Tulburarea de hiperfagie– mâncat excesiv într-o perioadă de timp scurtă în mod regulat. Iți cauzeaă distres, dar nu simți nevoia să îl controlezi.

Alte tulburări alimentare specifice și probleme legate de mâncat – ai simptome ale unei tulburări alimentare, dar nu ai toate simptomele tipice de
anorexie, bulimie sau hiperfagie

Orthorexia nervosa - Orthorexia nu este recunoscută ca și diagnostic clinic , dar mulți oameni au simptomele. Înseamnă că pui prea mult accent pe ce
mănânci și anume mâncare săsănoasă care te face să te simți săsănos și pur, devine riguros și obsesiv și poți de deveni izolat social pentru că îți
planifici viața în jurul mâncării.

Mâncatul emoțional - mânânci când ai emoții negative ca și anxietatea sau depresia. Mâncatul îți dă comfort Și te ajută să îți reglezi emoțiile.

Pica – mânânci obiecte care nu sunt mâncare ca și cretă, nisip, vopsea, haine. Poate fi periculoasă din punct de vedere al săsnătății fizice.

Rumegatul sau ”mestecatul și scuipatul” – mesteci mâncare și apoi o scuipi afară fără să o înghiți. Asta se întâmplă repetat.

Tulburare de alimentație selectivă – mănânci doar anume mâncăruri și le eviți pe altele, foarte comună la copii.
Ce le cauzează?

 Factori psihologici
 Vulnerabilitate la anxietate și depresie
 Management al stresului redus
 Grija excesivă pt viitor
 Perfecționismul
 Nevoia de control a emoțiilor
 Rigiditate și obsesii și compulsii
 Frica de a fi gras
Ce le cauzează? (2)

 Factori de mediu
 Abuz
 Bullying la școală
 Critică pentru obiceiurile de mâncat
 Un model care valorifică forma corporală
 Dificultăți în relații
 Critică pentru greutatea corporală încă din copilărie
 Factori genetici
 Dereglări hormonale
 Istoric familial cu tulburări de alimentație
Psihopatologia centrală
modelul lui C. Fairburn (2008)
 Supraevaluarea formei și a greutății și controlul lor
 Valuarea sinelui este măsurată prin aceste aspecte
 Îngrijorare cu privire la greutate, cântărire frecventă sau evitarea informaței despre
greutatea proprie
 Îngrijorarea cu privire la forma corpului duce la verificare și scritinizare repetată a
corpului, cu focus pe părțile pe care nu le placi, sau evitarea completă să îți vezi corpul
 Situații în care unii oameni supraevaluează controlul asupra mâncatului prin diete intense,
verificare dietetică (număratul de calorii) sau evitare (evitarea mâncării)
Obiceiurile alimentare, controlul greutății și
greutatea corporală
 Restricția dietetică - Caracteristică importantă
 Reguli dietetice stricte, cerințe pentru a limita ceea ce mănâncă (”nu după 6pm”, ”doar salată după 3pm”
etc)
 Preocupare constantă cu mâncarea și mâncatul
 Dificultăți cu mâncatul social
 Succesele înregistrate în reducerea greutății pot încuraja pacientul să continue cu resctricția mâncării și
viața ajunge să îi fie pusă în pericol
 Schimbări cognitive (concentrare redusă, somn problematic, obsesii, dificultăți de luare a deciziei) și
fizice (efecte cardiocvasculare, efecte asupra oaselor, pierdere semnificativă de nutrienți corporali)
 Exerciții excesive și anormale
 Hiperfagia poate acompania orice tulburare de alimentație
 1 sau 2 episode/ săptămână sau câteva pe zi cu câte 1000- 2000 calorii/episod
Psihopatologie genarală

 Depresie
 Anxietate
 Auto-vătămare
 Tulburări de personalitate, specific Bordeline
 Tulburări disociative
 Autism
  Anorexia nervosa începe în adolescență cu reguli și restricții
Cum se dietetice, specifică fetelor

dezvoltă?  Se pierde din greutate semnificativ

 Hiperfagia, bulimia nervosa apar și ele sau alte tulburări
alimentare nespecifice, sau luarea în greutate
 Bulimia nervosa se instalează în adolescența târzie, sau
începutul vârstei adulte
 Hiperfagia apare mai târziu și este specifică bărbaților, este
mai mult intermitentă, alternare între controlul asupra
mâncatului și lipsa controlului
Anorexia nervosa

 Cel mai greu de tratat, fereastră limitată de intervenție

 46.9% recuperare totală, 33.5% îmbunătățire, 20.8% cronici (date statistice din 2014)
 Rata cea mai mare de mortalitate în tulburările mentale mai ales în asociere cu Tulburarea coporală
dismorfică
 Tulburările alimentare10% mortalitate (NIMH, 2013)
 AN 5% (între 20 și 40% mortalitate cauzată de suicid, restul de complicații medicale/fizice)
 Risk ridicat de diabet tip 1
 Anormalitate în testele medicale EKG și sânge
 Individul ajunge sub greutate datorită retricționării severe a cantității și tipului de mâncare
 Valorifică controlul pe care îl obțin din slăbit
 Ei percep subiectiv hiperfagia în episoadele în care mănâncă cantități de mâncare care în mod obiectiv nu
sunt mari
Efectele semi-infometării

 Depresie
 Anxietate
 Iritabilitate
 Lipsa concentrării
 Libido scăzut
 Obsesionalitate ridicată
 Retragere socială
 Somn afectat
 Sensibilitate la frig
 Energie scăzută
 Senzație de sațietate
Modelul cognitiv al
Supraevaluarea formei, greutății și controlul lor
anorexiei nervosa

Dietă strictă

Comportament non-compensator pentru greutate-

control

Greutate scăzută semnificativă

-preocupare cu mâncatul

- retragere socială

-stare de plin

-obsesionalitate
Bulimia nervosa

 Prezintă același model de metode de pierdere în greutate și obiceiuri de mâncat ca și în

anorexia nervosa
 Diferența – restricționarea mâncatului este întreruptă de episoade de hiperfagie (obiectivă)
 Aceste episode sunt urmate în cele mai multe cazuri de inducere de vomitat sau luat de
laxative, comportamente compensatorii
 De obicei au un index corporal de 20-25 și tind să nu fie ușor depistați din cauza alternării
în greutate, însă au depresie și anxietate asociate
Modelul cognitiv al Supraevaluarea formei, greutății și controlului lor

bulimiei nervosa a.

Dietă strictă

Comportament non-compensator pentru

greutate-control

b.

Evenimente și stări
Hiperfagie
emoționale asociate e.

f.

Comportament compensator, folosire de

laxative și vomitatul
Modelul transdiagnostic al Supraevaluarea formei, greutății și controlului lor

tulburărilor alimentare
 Se centrează pe trăsăturile comune și procesele comune Dietă strictă

ale tulburărilor alimentare Comportament non-compensator pentru

greutate-control
 Impărtășesc o patologie centrală distinctivă de alte tulburări
(supraevaluarea formei și a greutății și controlul lor)
 Pacienții s-au mutat temporal de la o categorie la alta (cei cu
anorexie nervosa au și bulimia norvosa la un moment dat)
Greutate
Evenimente și stări Hiperfagie
 Perfecționismul clinic, stima de sine scăzută, relații scăzută
emoționale asociate semnificativă
interpersonale disfuncționale și intoleranța emoțională
sunt factori de menținere ai mecanismului patologic. Acești
factori au fost adăugați mai recent în model (adaptare din
Fairburn, C.G., Cooper, Z., & Shafran, R. (2003). Cognitive
behaviour therapy for eating disorders: A “transdiagnostic”
Comportament compensator, folosire de
theory and treatment. Behaviour Research and Therapy,
laxative și vomitatul
41(5), 509!528. http://dx.doi.org/10.1016/S0005-
7967(02)00088-8.
Tratamentul cognitiv comportamental

 Tratamentul este transdiagnostic pentru tulburările alimentare, este focusat și se numește

Enhanced cognitive behavioural therapy (CBT-E)
 Creat pentru pacienți cu index de masă corporală între 15.0 și 40.0
 Este adaptat pentru a fi folosit cu pacienții tineri, din centrele de tratament de zi și pentru
cei admiși în spitale
 Deși la bază este similar cu CBT, CBT-E nu folosește restructurarea cognitivă
convențională și chestionarea Soctratică și folosește foarte puțin experimentele
comportamentale
 Pentru cei cu index de masă corporală de 18.5 și peste tratamentul include 20 de ședințe
individuale desfășurate de-a lungul a 20 de săptămâni
 TABLE 14.1 The Core Elements of the 20-Week Version of CBT-E (
https://www.researchgate.net/publication/317721705_Chapter_14_Eating_Disorders_Transdiagnostic_Theory_and_Treatment)
Stage 1
 The aims are to engage the patient in treatment and change. Appointments are twice weekly for 4 weeks and involve the following:
 • Jointly creating a formulation of the processes maintaining the eating disorder • Establishing real time monitoring of eating and other relevant thoughts and behavior • Educating
about: body weight regulation and fluctuations; the physical complications of self-induced vomiting and laxative misuse as a means of weight control; the ineffectiveness of purging as
a means of weight control and the adverse effects of dieting • Introducing and establishing weekly in session weighing and becoming practiced in interpreting and coping with weight
fluctuations • Introducing and adhering to a pattern of regular eating with planned meals and snacks • Involving significant others to facilitate treatment if appropriate
Stage 2
 This is a transitional stage, generally involving two appointments, a week apart with the following elements:
 • Collaborative reviewing of progress and compliance with treatment • Identifying barriers to change, both general (e.g., work pressures) and features of the eating disorder itself (e.g.,
the presence of dietary restraint, not yet addressed) • Modifying the initial formulation as needed in order to plan Stage 3 • Deciding to continue with the focused version of CBT-E
rather than the broad version
Stage 3
 The aim is to address the key mechanisms that are maintaining the patient’s eating disorder. There are eight weekly appointments addressing:
 • Overevaluation of shape and weight as follows: providing education about overevaluation and its consequences; developing previously marginalized domains of self-evaluation;
reducing unhelpful body checking and avoidance; relabeling unhelpful thoughts or feelings such as “feeling fat;” exploring the origins of the overevaluation and learning to identify and
control the eating disorder mindset • Dietary restraint as follows: changing inflexible dietary rules into flexible guidelines and introducing previously avoided food • Event and mood
related changes in eating as follows: developing proactive problem solving skills to tackle such triggering events and developing skills to accept and modulate intense moods
Stage 4
 The aims are to ensure that progress made in treatment is maintained and that the risk of relapse is minimized. There are three appointments, each 2 weeks apart covering the following:
 • Addressing concerns about ending treatment • Devising a short-term plan to continue to implement changes made in treatment (e.g., reducing body checking, introducing further
avoided foods, eating more flexibly, maintaining involvement in new activities) until the post-treatment review session • Phasing out treatment procedures, in particular self-monitoring
and in-session weighing • Education about realistic expectations and identifying and addressing setbacks • Devising a long-term plan to cope with setbacks and minimize their
occurrence
Posttreatment Review Session
 There is a single appointment to review progress and, if necessary, revise the long-term maintenance plan around 20 weeks after treatment has finished
MULȚUMESC!