Marfuri

Constanta
2019
 CUPRINS
 Capitolul I:Etalarea marfurilor in vitrina magazinului
1.1. Definiţia şi scopul etalării
1.2. Conţinutul şi rolul etalării
 Capitolul II:Tehnologia etalării mărfurilor
2.1. Aspecte tehnice privind etalarea mărfurilor
2.2. Tehnologia etalării mărfurilor în vitrine
2.3. Tehnologia etalării mărfurilor în interiorul magazinului
2.4. Modalităţi de etalare a mărfurilor
 Capitolul III- Tehnici de etalare a diverselor grupuri de mărfuri la
o societate comerială
3.1. Etalarea produselor alimentare
3.2.Etalarea produselor nealimentare
Capitolul I: Etalarea marfurilor in vitrina magazinului
1.1 Definiţia şi scopul etalării
Etalarea mărfurilor reprezintă ansamblul
regulilor şi procedeelor de prezentare a
mărfurilor şi reuneşte procese şi operaţii ce au
loc în sala de vânzare în vederea realizării unei
oferte active, apte să asigure creşterea
vâzărilor. Etalarea mărfurilor, ca element
fundamental al promovării, vizează o serie de
aspecte, precum:
- obiectivele expunerii,
- criteriile de selectare a mărfurilor,
- modalităţi de expunere a mărfurilor,
- combinaţia culorilor,
- tematica expunerii.
[1] (Adascalitei V. , 2000)
 Scopul etalării constă în:
- atenţionarea clienţilor;
- atragerea clienţilor spre informare;
- naşterea unei cereri de impuls;
- determinarea actului de cumpărare
Etalarea ideală este aceea care determină
în cel mai scurt timp cumpărarea efectivă.
Unul dintre obiectivele prioritare ale etalării îl
constituie determinarea clientului să
studieze o cât mai mare parte din mărfurile
expuse în sala de vânzare.
Se poate concluziona că etalarea mărfurilor
este eficientă dacă a făcut ca clientul să se
oprească, l-a tentat prezentând în mod
progresiv produsele şi a determinat actul de
cumpărare, facilitând accesul la produse.
[8] (Patriche D. ,2002)
 Capitolul II:Tehnologia etalării mărfurilor
2.1. Aspecte tehnice privind etalarea mărfurilor

Vitrina este o cerință obligatorie pentru promoții,comunicarea fiind partea care vinde,
a coordona spațiul de vitrină ȋntr-un mod corect, ȋnseamnă a stimula si implica potențialii
cumpăratori, a capta atenția şi dorința acestora, este un mecanism care trebuie derulat ȋn
interiorul magazinului.
Vitrina, emiţător al imaginii firmei, oferă o
mare varietate de informaţii despre magazin,
calitatea şi preţurile mărfurilor
comercializate. Prin etalarea mărfurilor în
vitrină, poate fi reflectată originalitatea
magazinului şi creată fie o imagine clasică,
fie una inovatoare.
Tipuri de vitrine:
• Vitrine pe jumătate deschise
• Vitine ȋnchise
[3](Freathy P. , 2003)
 Vitrine ȋnchise: Acest tip de
Vitrine pe jumătate deschise:În cadrulstructură exprimă faptul că
acestor tipuri de vitrine ȋntȃlnim acele
fundalul este ȋnchis total,
tipuri de display unde se pot vedea nearătȃnd nimic din magazin ,
părți din magazin. Avantajul ȋn această
dar care are un impact vizual
situație este că potențialii clienți pot
maifi mare.Acest tip de
atraşi din punct de vedere vizual atȃt ca
aranjament al vitrinei este folosit
profunzime cȃt şi de asortiment. Deȋn locațiile ȋn care magazinele
această structura sunt privilegiate au o deschidere frontală mare
locațiile ȋn care magazinele au o intrare
mică frontală.
 2.2. Tehnologia etalării mărfurilor în vitrine

Reflectând personalitatea magazinului, vitrina utilizează regulile clasice ale comunicării:

• Prezentarea unei singure teme t
• Variaţia în timp.
• Realizarea unui imparct puternic.

Vitrina este cel mai direct mod de informare a consumatorului despre sortimentul şi calitatea
mărfurilor existente în magazin; situația ideala este ca produsul expus să ocupe un sfert din
vitrina, creȃndu-se un stand expozițional.
[4] (Grozea C. , 2006)
 2.3. Tehnologia etalării mărfurilor în interiorul magazinului

Etalarea mărfurilor trebuie să asigure o abundenţă de

mărfuri, o varietate cât mai mare şi nu evidenţierea unei
anumite categorii de măfuri, un flux raţional şi o
circulaţie activă a clienţilor.

Stiluri de prezentare a mărfurilor:

1. Expunerea deschisă
2. Expunerea tematică
3. Expuneri bazate pe stilul de viată
4. Expunerea catalog
[12] (Saseanu S. , 2009)
 Criterii de etalare
Procesul etalarii marfurilor este influentat de tipul marfurilor comercializate in functie de
care se disting urmatoarele criterii care pot fi folosite in vederea prezentarii marfurilor in sala
de vanzare:
Grupa de marfuri Criterii de etalare
Alimentare Grupe sortimentale, frecventa cererii,
complementaritate/inrudire, pret
Textile Destinatie, materie prima, culori, modele
Incaltaminte Marime, model, forme, destinatie, grupe
tematice, pret
Tesaturi Destinatie, materi prima, culoare, model,
segment clientela
Confectii Destinatie (femei, barbati, copii), marime,
marca, pret, moda
Tricotaje Marime, model, culoare, sezon, pret
Mercerie-pasmaterie Destinatie, marime, materi prima, modele,
culori
Metalo-chimice Dimensiune, greutate, model, forma,
caracteristici utilizate
Marochinarie Dimensiune, materie prima, pret
Electrotehnice-electronice Grupe de produse, mod de asociere la
domiciliul clientilor, parametrii tehnici
Jucarii Grupe de varsta, meserii, materie prima
 2.4. Modalităţi de etalare a mărfurilor

Modele de etalare a mărfurilor în vitrine: Modalităţi de etalare a mărfurilor pe rafturi :

1.Modelul în trepte 1.Prezentarea pe

verticală
2.Modelul piramidal
3.Prezentarea 2.Prezentarea
orizontala cu fereastră
3.Modelul în zig-zag.

4.Prezentarea
4.Modelul în evantai în W
5.Prezentarea
mixtă .
6.Prezentarea prin
panouri
Principalele forme de etalare in interiorul magazinului :

1.Etalarea tip grila sau retea- marfurile sunt aranjate in linii drepte, paralele cu aripi secundare care formeaza
unghiuri drepte cu acestea(asezate perpendicular).Aici se folosesc de obicei gondolele.Acesta etalare este
infelxibila si standardizata si de aceea
nu atrage interesul clientilor in mod deosebit.Acest fel de etalare este folosit de obicei
in supermarket-uri.
2.Etalarea sub forma de flux liber- utilizeaza mobilier de prezentare specific fiecarui raion, ceea ce ii confera
magazinului un anumit grad de diversitate. Clientul nu are impresia ca ar fi intr-un singur magazin, el trece din
raion in raion si de fiecare data gaseste o ambianta diferita, deosebit de bine adaptata produselor prezentate.
3.Etalarea sub forma de boutique- este o forma derivate din etalarea sub forma de flux liber.
Marfurile sunt aranjate in asa fel incat fiecare grupa de produse are propriul”magazin” in
interiorul magazinului.
4. Amenajarea oblica –Metoda impune un anumit sens de circulatie, dar nu permite compararea
produselor, fiind un inconvenient pentru raioanele mari.
5. Dispunerea tip bucla- raioanele poseda o fatada pe aceasta piata circulara.
Acest tip de amenajare lasa clientii sa circule liber in magazine si sa efectueze cumparaturile pentru produse de
„impuls” in mai multe raioane.

[5] (Idezio, 2017)

Etalarea sub forma de flux liber Etalarea sub forma de boutique

Etalare tip grila sau retea

 Tipuri de expunere a produselor
La o ȋnalțime de aproximativ 1.80 metri , aproape toate produsele expuse nu au
vizibilitate bună si nici nu pot fi accesibile pentru clienți. Această limită este
coborȃtă pentru echipamentele de vȃnzare din centrul magazinului, care din punct
de vedere vizual, ar trebui să nu aibă o ȋnalțime mai mare de 1.40 metri.
La nivelul 1( nivelul ochilor de la 1,20 metri
la 1.80 metri) sunt expuse :
- produsele prioritare pentru vȃnzare
- produsele cu o marjă de siguranță ridicata (rotație ridicată)
La nivelul 2 şi 3 ( ȋntre 1.20 si 0.80 metri) sunt expuse :
- produse specifice( pe care clienții le caută ȋn mod special )
- produse cu marjă de siguranță mai puțin sigure (cu o rotație
mai mică de vȃnzare)
La nivelul 4 ( sub 0.80 metri ) sunt expuse :
- produse dublate, folosite la nivelul 1,2 sau 3
- produse voluminoase sau mai grele.
[6] (Kotler P., 2000) [7] (Mirela Octavia Visean, 2004)
 Capitolul III- Tehnici de etalare a diverselor
grupuri de mărfuri la o societate comerială

Grupul Louis Delhaize are o istorie impresionanta, inceputa in anul 1850 de Louis
Delhaize, unul dintre cei trei fii ai negustorului belgian de vinuri Jaques Delhaize. Alti doi
frati au creat grupul Fratii Delhaize, supranumit Leul Delhaize, care in acest moment
este concurentul in Belgia. La inceputul secolului XX, doi dintre mostenitorii lui Louis
Delhaize au trecut frontiera in Franta si au inceput aici afaceri diferite, care ulterior s-au
apropiat si s-au transformat in ceea ce inseamna astazi grupul Louis Delhaize. Primele
hipermarketuri cora au fost deschise in Franta si in Belgia in anul 1970. In prezent,
grupul are cateva zeci de hipermarketuri in Franta, Belgia, Luxemburg si Romania si
detine supermarketuri, magazine online, magazine pentru animale, casa si gradina si
magazine de tip drive in Franta, Belgia, Luxemburg si Romania. Primul magazin Cora s-
a deschis in Romania, in 2003, in cartierul Pantelimon. Au urmat apoi, Cluj-Napoca, Sun
Plaza Bucuresti, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Constanta City Park, Bacau,
Constanta Bratianu si Ploiesti. [2]Cora.ro(2003-2019)
In 2013, a fost lansata platforma Cora.ro, fiind primul mare lant comercial cu livrare tip drive
din Romania. Serviciul cora.ro cu livrare la domiciliu este disponibil in Bucuresti, Constanta,
Cluj, Bacau si Ploiesti.
Filosofia cora Romania: ii are in centru pe consumatorii carora le ofera o gama variata de
produse, la preturi accesibile. Aproximativ 5.000 de persoane lucreaza astazi pentru cora in
Romania.
Rezultate financiare: Hipermarket-urile Cora realizeaza o cifra de afaceri de 4,8 miliarde de
euro pe an, contribuind cu aproape 50% la cifra de afaceri totala a grupului (10 miliarde Euro
in 2004).
[10] (RisCo Business Intelligence, 2014)
BAUTURILE
Datorita ambalajului din sticla, bauturile se preteaza foarte bine
la etalarea pe verticala, tinand seama ca sticlele de vin, de
exemplu, se pot aseza si oblic;
Se expun in rafturi si gondole grupate astfel: bauturi alcoolice
nedistilate, vinuri: vinuri de masa, de regiune, superioare,
speciale; bauturi alcoolice distilate, simple si aromate; bauturi
nealcoolice: ape minerale, siropuri, sucuri si bauturi
racoritoare;
Se folosesc elemente de decor, inspirate din activitatile viticole

CONSERVELE:
Sunt expuse pe gondole, pe grupe comerciale de consum: de
legume, de fructe, de carne, de peste, pentru copii si consum
dietetic. Expunerea se face pe verticala, cu evidentierea
sortimentului pe orizontala;
La capetele gondolelor vor fi prezentate produsele noi, deci un
colt al noutatilor unde vor fi si panouri cu referire la
caracteristicile conservei, modul de folosire, pret etc;
Conservele de dimensiuni mai mici se expun in vrac, in navete,
cosuri, carucioare, boxpalete;
[9] (Patriche D. Ristea A, Patriche I. , 2002)
ARTICOLE PENTRU SPORT, VOIAJ SI TURISM
Se expun pe cele trei mari grupe de destinatii, astfel: echipament
sportive (imbracaminte si incaltaminte); articole pentru
practicarea sporturilor (gimnastica, jocuri sportive, sporturi de
iarna, de apa si vanatoare); articole pentru voiaj si turism (pentru
transportul si pastrarea echipamentului, pentru pastrarea,
pregatirea si servirea hranei, pentru camping); in cadrul acestora
se aranjeaza pe marimi, modele si culori. Pentru expunere se
folosesc rafturi, sertare, vitrine interioare, unde produsele sunt
prezentate pe verticala pentru a sugera dintr-o privire varietatea
si abundenta lor. Se va realiza si o expozitie interioara pe baza
unei tematici legate de activitatile sport-turistice, ce va avea un
caracter dinamic, mereu reimprospatat cu noutati, oferind
continuu sugestii de cumparare;
INCALTAMINTEA
Se expune grupata pe categorii de clienti (barbati, femei, copii) in rafturi, gondole liniare, simple sau
cu dubla expunere. Fiecare grupa de incaltaminte se etaleaza pe marimi; marimile vor fi aranjate de
la stanga la dreapta (cele mici in stanga), corespunzator palatei de culori (cele deschise in stanga);
se grupeaza pe articole (pantofi, sandale, cizme, ghete, papuci etc); articolele se dispun pe culori si
modele.
[11](Ristea A. ,2005)
Forme de etalare
In Cora se utilizeaza etalarea tip grila. Marfurile sunt aranjate in linii drepte, paralele cu
aripi secundare care formeaza unghiuri drepte cu acestea(asezate perpendicular).Aici se
folosesc de obicei gondolele. Fiind hipermarket, Cora ofera un sortiment foarte mare de
produse, asa ca etalarea este infelxibila si standardizata, spre deosebire de etalarea sub
forma de flux liber, folosita in cadrul magazinelor specializate.

Tehnici de etalare
Expunerea deschisa utilizata in acest hipermarket are drept scop asigurarea contactului
direct si facil cu marfa astfel incat cumparatorul se va opri mai mult in fata produselor, le
va atinge si analiza iar decizia de cumparare tinde sa creasca.

Criterii de etalare
In decizia privind epunerea marfurilor se iau in calcul urmatoarele criterii: volumul şi
structura asortimentului de mărfuri; formele de vânzare, în interdependenţă cu tipul şi
dimensiunile mobilierului utilizat; frecvenţa cererii de mărfuri a populaţiei; obiceiurile de
cumpărare; zona de amplasare a magazinului şi particularităţile sale constructive.
 References
[1]Adascalitei V. (2000) - Tehnici comerciale moderne: marketingul spatiilor de vanzare, Bucuresti: Editura Uranus,
pp. 45-50
[2]Cora.ro(2003-2019) Despre grupul Louis Delhaize [ online] Available at <https://www.cora.ro/noutati-cora/cora-
corporate/despre-grupul-louis-delhaize> [ Accessed 20 November 2019]
[3]Freathy P. (2003) - The Retailing Book –Principles and aplications, Editura Pearson Education Limited, pp. 51-56
[4]Grozea C. (2006) – Elemente de tehnologie comerciale, Constanta: Editura Muntenia, pp. 60-65
[5]Idezio (2017) Cum amenajezi un magazin pentru a-i creste vanzarile [ online] Available at
<https://www.idezio.ro/cum-sa-amenajezi-un-magazin-pentru-spori-vanzarile/>[ Accessed 20 November 2019]
[6]Kotler P.(2000) – Management marketing, Bucuresti: Editura Teora
[7] Mirela Octavia Visean(2004) – “Tehnologii comerciale”, Bucuresti: Editura ASE
[8]Patriche D. (2002) – Comert si dezvoltare, Bucuresti: Editura Europa Nova
[9]Patriche D. Ristea A, Patriche I,(2002) - Urbanism comercial, Bucuresti: Editura Uranus
[10]RisCo Business Intelligence(2014) CORA SRL - Cifra de Afaceri, Capitaluri, Rezultate Financiare [ online]
Available at <https://www.risco.ro/financiare/cora-cui-566035 > [ Accessed 20 November 2019]
[11]Ristea A. , Tanase C. , Ioan-Franc V. (2005)- Tehnologie comercială, Bucuresti:Editura Expert
[12]Saseanu S(2009)– Economia comertului intern si international, Bucuresti: Ed. Uranus