DR.

FLORINA OJOGA
DEFINITIE

• artropatie cronica non-inflamatorie

• caracterizata prin:
a. alterarea cartilajului articular
b. proliferarea tesutului osos subcondral
c. leziuni congestive si fibroase sinoviale
FACTORII DE RISC
FACTORI CERTI

- obezitate

- varsta inaintata

- artroza la alte nivele

- traumatismele anterioare ale genunchiului

- interventiile chirurgicale anterioare

- sexul feminin
FACTORII DE RISC
FACTORI CONTROVERSATI

- activitatea fizica in exces

- fumatul
- deficitul de estrogeni
CLASIFICAREA GONARTROZEI
A. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
- PRIMITIVA
o implicati factorii de risc anteriori (gonartroza
primitiva post-menopauza)

- SECUNDARA unei patologii preexistente

CLASIFICAREA GONARTROZEI
B. IN FUNCTIE DE LOCALIZARE
artroza femuro-patelara

artroza femuro-tibiala
- compartimentul medial – 80% cazuri
– GENU VARUM

- compartimentul lateral – 5-10% cazuri

– GENU VALGUM
ETIOLOGIA GONARTROZEI
A. CAUZE INTRA-ARTICULARE
 sechele fracturi

 leziuni meniscale, meniscectomie

 leziuni ligamentare

 boli degenerative – osteocondromatoza

– osteocondrita disecanta
ETIOLOGIA GONARTROZEI
B.CAUZE EXTRA-ARTICULARE
deviatii ax femuro-tibial in plan:

- frontal: GENU VALGUM/GENU VARUM

- sagital: GENU FLEXUM

dezechilibre patelare – patela alta,sindrom de
hiperpresiune patelara
afectiuni la distanta – șold,picior
 STADIILE GONARTROZEI

I. GONARTROZA LA DEBUT
 dureri intermitente
 perioade de remisie
 semne Rx de artroza F-P
STADIILE GONARTROZEI
II. GONARTROZA INSTALATA
durere la mobilizare, calmata de repaus

senzatie de instabilitate articulara

+/- hidartroza

semne Rx de artroza F-T

STADIILE GONARTROZEI
III. GONARTROZA EVOLUATA
dureri persistente

limitare ROM

deformari axiale

instabilitate articulara/ankiloza

impotenta functionala marcata

 SEMNE RX.
I. LA DEBUT
 scleroza subcondrala
 corpi liberi intra-articulari
 ascutirea spinelor tibiale

II. FORME AVANSATE

 ingustarea spatiului articular
 chiste subcondrale
 osteofitoza centrala/marginala
TRATAMENTUL GONARTROZEI
I. OBIECTIVE
 combaterea durerii
 combaterea supraincarcarii ponderale
 recuperarea mobilitatii articulare
 combatarea instabilitatii de genunchi
 combaterea modificarilor circulatorii si a hidartrozei
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS (I)
Colegiul American de Reumatologie a trasat urmatoarele linii de
tratament

1. Se va practica punctie articulara si injectare de corticoizi

numai in prezenta hidartrozei

2. Tratament initial de electie paracetamol 4g/zi

3. Medicatie AINS topic locala

4. In stadii mai avansate se pot indica AINS in doze analgetice( +

IPP daca exista factori de risc pentru HDS)

5. Analgezice opioide in cazuri de durere avansata

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS (II)
- condroprotectoare p.o – eficacitate nedemonstrata cert

- injectii intra-articulare:
steroizi – efecte: scad durerea si inflamatia, apar la 1 S
dupa injectare, dureaza 4-6 S

– efecte controversate(injectarile frecvente-

leziuni condrodegenerative)

- 3 injectari/an pentru o articulatie

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
(III)
• vascosuplimentarea

- este sigura, eficienta in scaderea durerii si cresterea

mobilitatii;

- substanta = hialuronat de sodiu (Hyalgan, Synvisc, Neovisc)

- cea mai frecventa RA – durere la locul injectarii

(rara,dispare rapid)

- administrare 3 injectii intraarticulare/monodoza

- efectul dureaza 6-8 luni

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
(IV)

• vascosuplimentarea

- mecanisme de actiune :
a. creste productia endogena de hialuronat
b. inhiba mediatorii durerii(PGE,bradikinina)
c. efect antiinflamator – inhiba citokinele
d. efect anti-oxidant
e. efect vascoelastic – restabileste calitatea lichidului
sinovial
 TRATAMENTUL DE RECUPERARE(I)

MASAJ

- circulator al membrelor inferioare

- relaxant muscular

- de tip frictiuni – puncte dureroase

– insertii musculare periarticulare

TRATAMENTUL DE RECUPERARE (II)

TERMOTERAPIE LOCALA

- parafina – daca gonartroza nu este in stadiu

inflamator(creste mobilitatea)

- crioterapie – in stadiile algice (masaj cu gheata)

TRATAMENTUL DE RECUPERARE (III)
• ELECTROTERAPIE

- scop – antalgic

– decontracturant

- curenti de joasa frecventa – CDD, TENS

- curenti de medie frecventa – INTERFREM

- ultrasunet

- laser

- unde scurte
TRATAMENTUL DE RECUPERARE (IV)

KINETOTERAPIA

Scopuri:

- cresterea mobilitatii articulare

- tonifierea musculaturii coapsei, genunchiului, gambei

- corectia unor deformari recent instalate

 TRATAMENTUL DE RECUPERARE
(V)

TEHNICI DE KT

1. mobilizari pasive+active patelare

2. mobilizari genunchi:
 active in descarcare/suspensie
 bicicleta ergometrica - ! nu flexie completa

- fara rezistenta
TRATAMENTUL DE RECUPERARE (VI)
TEHNICI DE KT

2. mobilizari genunchi:

ex. impotriva flexum – stretching musc. post G

-posturare in extensie G

- ex. de degajare articulara

ex. de mobilizare secventiala tip CPM

 TRATAMENTUL DE RECUPERARE (VI)

3. Posturi

- activ asistate

- orteza de redresare progresiva daca flexum G +15 grade

- orteza articulata – de repaus + nocturn

– descarcare compartiment med/lat

 TRATAMENTUL DE RECUPERARE
(VII)
4. Exercitii de tonifiere musculara

- cvadriceps – in special m. vast medial – ex. izometrice – rol

de stabilizare articulara

- m. tensor al fasciei lata

- mm. ischiogambieri

- reechilibrare extensori/flexori (flexori frecvent deficitari)

- m. triceps – ex. izometrice si izotonice

 TRATAMENTUL DE RECUPERARE
(VIII)
5. Exercitii de corectie

a. Mers – derulare pas

- invatarea folosirii unui baston in puseele dureroase (

mana opusa)

- se evita mersul schiopatat antalgic

b. Tulburari de statica ( genu varum/valgum/flexum)

- genu valgum – corectie ax femuro-tibial – inaltator plantar

medial

- genu varum – inaltator plantar lateral

TRATAMENTUL DE RECUPERARE
(IX)
HIDROKT

- efecte – mobilizare articulara

– tonifiere musculara

– descarcare articulara

– vasodilatator

– decontracturant

– antialgic
TRATAMENTUL DE RECUPERARE(X)
HIDROKT

- tehnici – mobilizari active sau pasive, cu/fara rezistenta

– masaj sub apa – manual/cu jet (antiedematos)

 TRATAMENTUL DE RECUPERARE (XI)

6.Modificarea stilului de viata

- scadere greutate

- repaus/mers

- protejare articulara – evita mers prelungit, rapid, teren accidentat

- evita urcat/coborat scari

- evita flexie extrema

- incaltaminte comoda, fara toc, cu talonete

absorbante ale socurilor

- activitati sportive permise: inot, bicicleta pe teren plat

INTRODUCERE
Scopurile tratamentului de recuperare dupa PTG
- evitarea complicatiilor repausului prelungit la pat
(tromboza venoasa profunda, embolism pulmonar,
escare)
- obtinerea unei mobilitati articulare cvasinormale
- tonifierea musculaturii genunchiului
- obtinerea independentei functionale in cursul ADL
- mersul independent cu un dispozitiv ajutator
 INDICATIILE PTG

durere severa

deteriorare functionala

rx – semne de interesare articulara avansata

ineficienta trat. conservator corect condus

 CONTRAINDICATIILE PTG
ABSOLUTE – infectie articulara/sistemica

- ankiloza G. datorata DSR

RELATIVE – osteoporoza severa

- pacienti tarati

- mecanismul extensor nefunctional

- - artrodeza nedureroasa

- - afectare vasculara periferica semnificativa

 PROTEZA TOTALA DE GENUNCHI

Formata din :
 2 componente metalice : femurala+platou tibial
 insert de polietilena tibial : fix/mobil
 componenta patelara din polietilena

PTG cimentata – varsta inaintata

PTG necimentata- stoc osos bun

 COMPLICATIILE PTG
 INFECTIA
 1-2% cazuri
 frecvent – PR, deficite imunitare, APP, artrita, inf. teg
 AB profilactica

COMPLICATIILE PATELARE
 cele mai frecvente 15 %
 exemple: luxatii, fracturi, necroza avasculara,
decimentare
 COMPLICATIILE PTG
 DECIMENTAREA
cel mai frecvent componenta tibiala
cauze: tehnica incorecta, malpozitionarea componentei

INSTABILITATEA REZIDUALA
datorata rezectiei osoase excesive/ restabilirii inadecvate a
balantei ligamentare
evitata prin utilizarea grefelor osoase

FRACTURILE PERIPROTETICE
apar mai ales la nivel femural ( osteoporoza severa)
 IMPORTANT PT. RECUPERARE
PTG cimentata - mers cu incarcare in limita tolerantei
din Z1 postop ( cadru metalic)
PTG necimentata – mers cu incarcare progresiva 6S
(cadru metalic)

- urmatoarele 6 S mers cu 2 carje cu

incarcare in limita tolerantei
 RECUPERAREA PREOPERATORIE

foarte importanta

transfer pat – scaun rulant

scaun rulant – toaleta

invatarea ex. de KT postop.

invatare mers cu mijloace ajutatoare (cadru, carje)

cu/fara incarcare
 SCOPURILE TRATAMENTULUI DE
RECUPERARE IN CURSUL SPITALIZARII

mobilitate articulara – 0-90°

reluarea rapida a controlului muscular si a tonusului pe

cvadriceps – pacientul sa poata merge fara orteza de
imobilizare a genunchiului
siguranta in timpul mersului cu cadrul si a transferurilor

mobilizarea rapida a pacientului pentru a scadea

riscurile asociate repausului prelungit la pat
 PROTOCOLUL DE RECUPERARE
DUPA PTG
ZIUA 1
ex. de mobilizare activa pe F-E glezna(scadere
edem,favorizeaza intoarcerea venoasa)

se initiaza ex. izometrice pentru cvadriceps

incepe mersul de 2 ori pe zi cu o orteza de imobilizare G cu

cadrul
transferuri din pat-fotoliu rulant cu G in extensie
 PROTOCOLUL DE RECUPERARE
DUPA PTG
ex. CPM dupa Z 3 – maxim 40 grade flexie

– progresiv 5-10 grade/zi in limita tolerantei

se initiaza ex. ROM active si activ asistate

in repaus – perna sub glezna – extensie completa G

crioterapie – scadere durere, inflamatie

 PROTOCOLUL DE RECUPERARE
DUPA PTG

ZIUA 2 – SAPTAMANA 2 :
se continua ex. izometrice pentru cvadriceps

se incep ex. ROM pasive pentru G (flexie-extensie)

ex. de mobilizare patelara blanda

ex. de ABD – ADD activa sold

 PROTOCOLUL DE RECUPERARE
DUPA PTG

ZIUA 2-SAPTAMANA 2
se continua ex. active+activ asistate de mobilizare articulara
pentru G (pana la 6S postop.)
criterii externare pacient - ROM-0-90 grade

- executa independent transferurile

si mersul
 PROTOCOLUL DE RECUPERARE
DUPA PTG
SAPTAMANA 2-6
se continua ex. din faza anterioara

ex. de tonifiere cvadriceps(urcat,coborat scari)

ex. tonifiere ischio-gambieri

ex. in lant kinetic inchis

bicicleta ergometrica
 ACTIVITATI RECOMANDATE DUPA
PTG
se evita stressul mecanic articular (reduce longevitatea
implantului)
intensitatea exercitiilor - nedureroasa

se evita alergarea/sariturile

articulatia nu se mentine in flexie extrema pe o per.

indelungata
per. de activitate fizica alterneaza cu repausul
 ACTIVITATI RECOMANDATE DUPA
PTG
SPORTURI PERMISE

- bicicleta

- inot

- mers pe jos
SPORTURI INTERZISE

- fotbal

- handbal

- jogging

- tenis
 CONCLUZII
artroplastia cu PTG este extrem de benefica in cazul
pacientilor cu leziuni degenerative articulare avansate
prin imbunatatirea prognosticului functional si a calitatii
vietii
tratamentul de recuperare utilizeaza tehnici multiple
care vor fi adaptate in functie de particularitatile
pacientului
tratamentul de recuperare este indispensabil ca gest
terapeutic dupa interventia chirurgicala – necesitatea
colaborarii interdisciplinare ortopedie – recuperare
medicala
VA MULTUMESC!