Dependenta de substante toxice

Prof. Dr. Câmpian Radu Septimiu 2015

 Dependenta de substante toxice
 Drog – substanta toxica = autoadministrata fara
indicatie medicala in ciuda efectelor adverse medicale
si a implicatiilor sociale, contrar normelor culturale si
de educatie si cu efecte daunatoare asupra propriei
persoane si a anturajului. (Scully si Cawson modificat)
Dependenta de substante toxice
 Debutul – ocazional !!!
Circumstante invocate:
anxietate, melancolie,
curiozitate, incitare,
relaxare, bravura,
oportunitate, anturaj,
frustrare …
Nimeni nu si-a propus in
mod deliberat sa devina
dependent de o anumita
substanta…
Conditiile dependentei
3 din 8

1. Durata prelungita a efectelor sau repetarea in timp

2. Substanta s-a luat mai mult cantitativ sau o perioada de timp
mai mare decat cea propusa initial
3. Dorinta de a continua sau neputinta de a renunta
4. Comportament anormal ca forma si timp alocat pentru
procurarea substantei
5. Implicatii familiale, profesionale, sociale ale dependentei
6. Autoadministrarea substantei in ciuda cunoasterii efectelor,
implicatiilor si recurentelor acestui comportament
7. Prezenta simptomelor de alienare
8. Aparitia si cresterea importanta a rezistentei la substanta cu
dimunuarea efectelor la doze uzuale si cresterea dozelor
(500%) pentru obtinerea efectelor dorite
Implicatii sociale, economice, juridice, psihologice

 Schimbarea
comportamentului:
- In familie
- Locul de munca
- Relatia cu autoritatile
- Delicventa asociata
- Atitudinea fata de sanatate
- Perceperea deformata a
realitatii
Aspecte epidemiologice
 Pacientii dependenti,
in special fata de
alcool reprezinta
4 - 16% din populatie
– in functie de tara,
religie, traditii, cultura
 Drogurile: flagel al
lumii contemporane
Substante – droguri
1- stimulante

Tip Stimulante
Actiune Accelereaza activitatea cerebrala
Actiune pe
SNC si
Euforizant, sporeste vigilenta, tahicardie
efecte sau aritmie, inapetenta, creste tensiunea
adverse
si metabolismul, scadere ponderala
Exemple
Amfetamine, cofeina, cocaina, nicotina …
Substante – droguri
2 – depresive, sedative, hipnotice
Tip
Depresive, hipnotice, sedative
Actiune Incetinesc activitatea cerebrala
Exemple Anxiolitice, benzodiazepine, etanol, barbiturice,
solventi, eter, izofluran, halotan, petrol….
Actiune Senzatie de bine si multumire, reducerea
pe SNC
si efecte controlului asupra inhibitiilor, confuzie, oboseala;
adverse scaderea puterii de concentrare, a coordonarii
miscarilor, a memoriei si a ratiunii, depresie
respiratorie, bradicardie…
Substante – droguri
3 – halucinogene

Tip Halucinogene
Actiune Distorsioneaza activitatea cerebrala
Exemple LSD, ectasy (metilen-demetoxi-amfetamine),
canabis-marijuana …
Actiune pe Altereaza perceptia si simturile, greturi,
SNC si
efecte distorsionarea realitatii si incapacitatea de
adverse apreciere, evaluare si reactie adecvate
Substante –
droguri
4 - analgezice

Tip Analgezice
Actiune Reduc durerea
Exemple Opiode, codeina, fentanyl,
heroina, morfina, oxycodone
Actiune pe Euforie, reduc durerea, confuzie, greturi,
SNC si
efecte toropeala, sedare, depresie respiratorie pana
adverse la stop respirator, pierderea constientei, coma..
 Substante –
droguri
5 – anabolizante
steroidiene

Tip Anabolizante steroidiene

Actiune Stimuleaza cresterea si dezvoltarea masei musculare
Exemple Dianabol, Anovar, Stanozolol, Sustanon 250, Nandrolone…
SNC Nu au efecte secundare nocive
efecte
adverse
Aspecte epidemiologice

 In SUA cele mai expuse grupuri

sociale sunt:
- ♂ - muncitori in constructii, mecanici
auto, lucratori in alimentatie, lucratori
in servicii de distractie si divertisment,
curatatorii
- ♀ - alimentatie, activitati sociale,
profesii juridice
 Necasatoritii de 2 ori mai multi
 Idem cei care au schimbat cel putin 3
locuri de munca in 5 ani
 Aspecte
epidemiologice

 SUA – jumatate din corpul medical au luat

medicamente din grupa de droguri cel putin odata
 Dependenta este de 1 % la medici si 1,5 % la
anestezisti
 Marea Britanie: ⅓ din studentii de la medicina
dentara au luat cel putin odata drog altul decat
cannabis, jumatate au luat cannabis iar consumul
de alcool este comun in randurile lor
 Alcoolismul este
considerat frecvent intâlnit
la medici; de asemenea
fumatul
 Cele mai mici procente de
consumatori sunt in
randurile politiei, cadrelor
didactice, educatorilor
 Drogurile de local sunt
frecvent consumate si de
personal nu numai de
clienti
Dependenta de alcool
o Cea mai frecventa dependenta
o Este un depresiv al SNC cu actiune complexa
o Efecte imediate concordante cu consumul
o Efecte tardive invalidante
o Alcoolemia este variabila, decelabila, cu
implicatii juridice si deontologice majore
o Are risc vital imediat si in timp
Grupuri de risc (Scully, Cawson – 2005)

o Personal de deservire in localuri

o Lucratori in industria alcoolului
o Angajati ai locatiilor de distractie
o Agenti comerciali - comis-voiajori
o Casnice/persoane care stau prepondertent acasa
o Burlaci peste 40 de ani
o Militari
o Doctori
Efecte acute ale alcoolului –
in functie de alcoolemia în mg/dl
o <35 – nu apar manifestari decelabile
o 35-100 – primele semne in comportament
si in reflexe
o <100 – echilibrat si decent
o 100-200 – vesel, gesturi-vorbe necugetate
o 200-300 – delicvent, agresiv si respingator
o 300-400 – ameţit, dezorientat si delirant
o 400-500 – indiferent la mediu si deprimat
o >500 – apare pierderea constientei, risc
vital
Consumul de alcool – limite, repere
1 unitate = 9 g alcool pur
o Femeile si persoanele de talie
mica sunt mai susceptibili
o Consumatorii frecventi sunt
mai rezistenti
o Consum moderat = 1
unitate/zi la ♀ si 2 unitati/zi la
♂
o Consum in limite de toleranta
= 3 unitati/zi la ♂ si 2 unitati/zi
la♀
o Consum abuziv = peste 5
unitati/zi
Consumul de alcool – limite, repere
o Alcoolism = consum regulat de cel putin 30 unitati/sapt
la ♂ si de cel putin 20 unitati/sapt la ♀
o O unitate de alcool consumata pe stomacul gol in mai
putin de 1 ora creste alcoolemia cu ≈ 15 mg/dl
o Ficatul metabolizeaza alcoolul si reduce alcoolemia in
decurs de 1 ora
cu ≈ 15 mg/dl
1 unitate = 50 ml ,
180 ml, 330 ml
Consumul de alcool – medicina

o 15-25 % dintre pacientii care viziteaza un cabinet

stomatologic sunt afectati mai mult sau mai putin
de consumul de alcool
o Anamneza si recomandarile post-tratament pot
include elemente de educatie sanitara
o In Marea Britanie 2/3 dintre sudentii la
stomatologie consuma alcool peste medie
 Unitati conventionale de alcool in sortimente
comune da bauturi alcoolice
Tipul de bautura Cantitatea Nr. Unit.
Spirtoasa Butelie 700 ml 32
Spirtoasa Masura etalon 1
Vermut s.a. Butelie 700ml 16
Vin 12 % Butelie 750 ml 9
Vin 10 % Butelie 700 ml 7,5
Vin 10 % 1 pahar 1
Bere, cidru 8 % 1 halba 4,5
Bere, cidru 5 % 1 halba 3
Bere, cidru 3,5 % 1 halba 2
Bere, cidru 3,5 % ½ halba 1
Efecte ale consumului cronic de alcool
Cardio-vascular: cardio-miopatie si aritmii
SNC: intoxicatie cronica, dementa, sindrom
Korsakoff, neuropatie
Digestiv: gastrite, pancreatite, malabsorbtie
(vitamine, glucoza), reflux gastro-esofagian
Varice esofagiene
Ficat: hepatita, steatoza, ciroza
Anemie
Riscuri majore in
alcoolism
Dupa 15 ani de consum abuziv → rata
de mortalitate creste cu 300 %
Alcoolul este cauza la 20-25 % dintre
accidentele de circulatie
Expunere la boli infectioase: pneumonie,
tuberculoza, boli venerice, HIV
Creste riscul pentru boli cu rata de
mortalitate mare: cancer oral, infarct
Metabolizarea si rezistenta modificate la
medicamente
Diagnosticul alcoolismului in cabinet
Diagnosticul clinic este devansat
cu 10-30 % de diagnosticul
paraclinic
Depistarea bolnavilor poate fi
extrem de dificila
Chestionare speciale
Diagnostic de laborator:
GGT, alcoolemia, macrocitoza,
alte enzime hepatice, neuro
Depistare – chestionar Cage
Raspunsurile pozitive confirma suspiciunea
Intrebari:
1. Ati intentionat vreodata sa va lasati de
bautura?
2. Ati fost vreodata criticat pentru ca beti?
3. Va-ti simtit vreodata vinovat pentru ca beti?
4. Beti dimineata imediat dupa trezire?
Alcoolism –
implicatii dentare

Sindromul alcoolismului fetal: deseori

sindrom Down, statura mica, microcefalie, IQ
redus, tulburari de coordonare neuro-
musculara, hiperactiv copil si nesociabil adult,
hipoplazii maxilare, hipoplazie labiala
superioara cu stergerea filtrum-ului, dinti
hipoplazici, amelogeneze imperfecte, AnDM,
carii multiple si edentatii timpurii
Alcoolism – implicatii dentare
Nivel redus al educatiei sanitare cognitive
Atitudine comportamentala
necorespunzatoare privind igiena orala si
igiena generala
Comportament agresiv
Risc implicit cardiomiopatiei
Risc asociat de consumul altor droguri
Nerespectarea indicatiilor medicale
Alcoolism - cancer
Alcoolism – implicatii dentare
Tratamentul se face de preferinta dimineata
Afectarea ficatului: riscul hemoragic si riscul metabolic
Riscul infectios bilateral
Anestezia generala poate fi riscanta; au rezistenta mare
la anestezie
Pot fi foarte toleranti la sedative
Unele hipnotice (bezodiazepine) pot avea efect sinergic
cu al alcoolului in modalitati imprevizibile
Multe medicamente au rata de metabolizare crescuta
Unele medicamente sunt hepatotoxice
Aspirina si medicamentele care contin alcool sunt
interzise
Alcoolism - traumatisme
Alcoolism – implicatii dentare
Metronidazolul interfereaza cu alcoolul si da efecte secundare
grave
Traumatismele maxilo-faciale sunt frecvente si se complica cu
infectii
Rinofima
Halena etilica
Carii simple si complicate frecvente
Eroziuni dentare datorita regurgitatiilor
frecvente
Parodontopatii pluricauzale
Edentatii si tulburari de ocluzie
Leucoplazii
Sialoze