DE LA JOC LA ÎNVĂȚARE

CUM FOLOSIM JOCUL DIDACTIC ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Marcia L. Nell și Walter F. Drew

Echipă de lucru:
• Doboș Ana-Maria
• Luca Diana-Adriana
• Șoimu Diana-Eleonora
• Petraru Simona
 Jocul autoactiv (nestructurat, practic) este un
proces de învățare naturală, care asigură individului,
copil sau adult, o semnificație totală și o învățare
profundă.

ÎNVĂȚARE
NATURALĂ

ÎNVĂȚARE
JOC PROFUNDĂ ȘI
AUTOACTIV SEMNIFICAȚIE
TOTALĂ
DEZVOLTARE
AFECTIVĂ
I. SCOPURILE CĂRȚII:
1. de ai ajuta pe educatori să traducă ceea ce învață din
experiența practică prin metode profesionale mai eficiente și,
în final, în metode mai bogate și mai corespunzătoare din
punct de vedere al dezvoltării copiilor de vârste mici.

• De ce educatorii trebuie să aibă experiența jocului practic?

• Cum pot participa la această experiență?
• Cine/ care sunt resursele care facilitează jocul autoactiv?

JOCUL Jocul spontan al copiilor și adulților cu

AUTOACTIV materiale cu variate posibilități de folosire
(refolosibile). Pe măsură ce degetele se joacă
cu aceste materiale, creierul se implică și se
concentrează: operează selecții și face ordine.

JOCUL DESCHIS/ PRACTIC/ INTENȚIONAT/ CONSTRUCTIV

 2. De a readuce și reaprinde pasiunea și bucuria profesorilor de a preda.

Jocul practic îi ajută pe profesori să:

• Facă față stresului printr-un exercițiu plin de energie, care previne epuizarea,
insuflă înțelegere, speranță, inspirație și creativitate;
• Să înțeleagă, să analizeze și să se bucure de fundamentele emoționale și spirituale
ale predării;
• Să descopere felul în care jocul îi ajută pe copii să-și dezvolte limbajul,
cunoștințele de matematică și știință și abilitățile de socializare;
• Să folosească metode corespunzătoare, care îi ajută pe copii să se dezvolte în
perioada de învățare timpurie;
• Să înțeleagă modul în care jocul îi face pe copii să devină niște adulți mai flexibili și
mai siguri pe propriile forțe.

3. Să îi motivăm pe educatori să folosească metodele didactice

de joc pentru a îmbunătăți starea de sănătate, productivitatea
și starea emoțională de bine a milioanelor de învățăcei cu care
au de-a face.
II. 7 PRINCIPII ALE JOCULUI ACTIV PENTRU ADULȚI

PRICIPIUL 1
• Jocul este o sursă de energie creativă, o forță pozitivă și un mediu sigur pentru
a ajunge la o autocunoaștere plină de sens și pentru a revitaliza spiritul uman.

PRICIPIUL 2
• Jocul practic și creare de obiecte de artă din materiale cu variate posibilități de
folosire refac legătura dintre individ și perioadele timpurii din viața lor,
evocând în mod spontan sentimente profunde cum ar fi speranta, voința,
capacitatea, simțul fidelității, dragostea, grija și înțelepciunea.

PRICIPIUL 3
• Spațiul de joc este o stare construită de unul singur sau în colaborare, care se
bazează pe experiențele anterioare ale celor ce se joacă și pe percepțiile
asupra nivelurilor de siguranță și încredere care definesc spațiul de joc.
PRICIPIUL 4
• Experinețele din spațiul de joc produc emoții puternice față de acest cadru, cum
ar fi sentimentul de protecție, dorința de a reveni și cea de a explora mai
departe, la niveluri superioare de înțelegere și autoconștientizare.

PRICIPIUL 5
• Energia creativă degajată în spațiul de joc se accelerează pe măsurp ce jucătorii
își asump noi roluri și resimt emoții puternice atunci când fac descoperiri legate
de “Cine voi fi mai departe?” și “Ce voi face în continuare?”

PRICIPIUL 6
• Jocul este o sursă de energie pentru a declanșa sentimente pozitive puternice și
de a încuraja legatura cu alte persoane și cu alți participanți la joc. Aceste
sentimente sunt de durată, nefiind limitate la cadrul spațiului de joc- ele
continuă mult și dupa ce jucătorii au teminat și au trecut la activitățile cotidiene.

PRICIPIUL 7
• Calitățile intrinsece ale jocului permit jucătorilor să simtă spontaneitatea
spiritului, să gândească profund, să simtă intens și să capete încredere în sinele
intuitiv.
 III. BENEFICIILE JOCULUI PENTRU COPII

• DEZVOLTAREA FIZICĂ (abilități motrice și conștientizarea spațială)

Așa cum afirmă Gallahue și Ozmun: “implicându-se într-o varietate
mare de experiențe de mișcare în contexte de joc activ, atât de natură
motrică generală, cât și specială, copiii adună o cantitate mare de
informații pe care să-și bazeze percepțiile despre ei înșiși și despre lume”.

• DEZVOLTAREA LINGVISTICĂ ȘI ALFABETIZAREA (JOCUL- Limbajul universal)

• DEZVOLTAREA SOCIALĂ ȘI EMOȚIONALĂ

 Autoreglarea și autoconștientizarea emoțională
 Cunoașterea și înțelegerea socială
 Competențele sociale
 Tendințele sociale
• DEZVOLTAREA COGNITIVĂ LA NAȘTERE-
MAJORITATEA
NEURONILOR

DIFERITE
EXPERIENȚE

REACȚII CHIMICE+
ELECTRICE

SINAPSE

NEFOLOSITE =>
FOLOSITE =>
PUTERNICE NU
SUPRAVIEȚUIESC
 IV. ELEMENTE ESENȚIALE ALE PROCESULUI
JOCULUI DELIBERAT
Jocul practic de reflecție oferă o înțelegere
profundă legată de felul în care învață copiii și
de procesul de predare. La fel cum copiii se
lasă purtați de reveriea jocului, adulții pot
redescoperi bucuria și importanțapropriului joc
și a propriei creativități.
Obiectivele atelierelor de joc sunt să ajute participanții:
 Să se implice în experiențe de joc practic de calitate
 Să creeze, să implementeze și să evalueze noi abordări ale
predării
 Să își consolideze perspectiva asupra propriei personae că
susținător ai jocului
 Să dezvolte abordări care se bazează în mai mare măsură pe
reflecție
 Să își aprofundeze înțelegerea cu privire la rolul pe care ei îl
joacă în procesul educațional
Analiza procesului de joc autoactiv pe care se bazează un atelier transformativ:
Pregătirea cadrului
 Mediul și atmosfera: scopul principal este Acela de a crea un mediu în care
participanții să se simtă în siguranță și acceptați,să se poată relaxa și concentra cu
ușurință și să poată explora materialele și să se implice în conversații fără a fi
evaluați sau criticați pentru aceasta
 Materiale cu variate posibilități de folosire: numeroase resurse reutilizabile cu
variate posibilități de folosire, ușor de manipulat și nonfigurative

Experiență atelierului de joc

 Instructorul creează oportunitățile pt jocuri solitare sau individuale și oferă timp
participanților pentru a reflectă la experiențele proprii, comunicarea cu
partenerii și prezentările în față grupului
JOCUL SOLITAR (INDIVIDUAL)
• Conținutul atelierului este prezentat participanților
> instructorul spune câteva cuvinte despre
conceptual jocului               
• Participanții aleg un set de material pentru joc>
toți participanții se ridică și încep să exploreze
materialele.
• Participanții contemplă jocul individual în liniște
• Participanții realizează un jurnal al poveștii lor (ex)
• Participanții desenează că parte a procesului de
reflective
• Participanții își împărtășesc poveștile> jucătorii
discută în perechi despre experiențele de joc
individuale
JOCUL INTERACTIV
• Participanților li se prezintă jocul interactiv.
• Participanții din fiecare grup se gândesc la
experiențele lor> membri grupului  își împărtășesc
opiniile și sentimentele cu ceilalți
• Participanții se angajează în discuții în grupul extins.
 V. ROLUL INSTRUCTORULUI

Cheia pentru experiențele ludice de success ale adulților

este un instructor eficient, care facilitează procesul de
exprimare creativă și autodescoperirea fiecărui participant.
INSTRUCTORUL INTUITIV: este conștient de minunată
putere a jocului nestructurat și de rolul lor în ajutarea
participanților să își descopere creativitatea. Instructorul
intuitive crede că un joc reușit cu obiecte și idei ajută adulții și
copiii să dezvolte sentimentul de competență și inițiativă.
CALITĂȚILE UNUI INSTRUCTOR: 

Ascultare
Ascultare

Implicare
Implicare Empatie
Empatie

Viziune
Viziune Conștientizare
Conștientizare

Conceptualizare
Conceptualizare Comunicare
Comunicare
  ROLUL INSTRUCTORULUI ÎN TIMPUL
ATELIERULUI DE JOC:
alege o varietate de material pt că participanții să poată
explora, atât individual cât și împreună. Instructorul
menține un echilibru între stabilirea limitelor de timp,
observare, ascultare și implicare în interacțiuni menite
să transmită acceptarea și  să valideze contribuțiile
participanților.
JOCUL SOLITAR (INDIVIDUAL)

1. Instructorul roagă participanții să aleagă un set de materiale cu care să se

joace, pentru a experimenta și răspunde unei inspirații sau revelații.
2.  Pentru a încuraja participanții să înceapă, instructorul poate face o
afirmație de genul: ‘dacă doriți va puteți descalță și puteți alege un set de
materiale, fiecare persoană ia câte un set
3. După 15 min, instructorul le spune participanților că mai au la dispoziție 5
min că sat termine ceia ce au de făcut.
4. Instructorul roagă participanții să se gândească la experiență lor
5. După un minut de gândire, instructorul va ruga participanții să scrie în
jurnal despre experiențele lor, și dacă vor dori să adauge o schița sau un
desen
6.  Instructorul poate solicită participanților să își împărtășească experiență
cu un partener.
7.  Instructorul îndrumă paticipantiiin a-și împărtăși experiențele lor de joc în
fața întregului grup.
8. Ideal, grupul va avea timpul necesar pentru a reflectă cu privire la relațiile
dintre experiențele de joc și activitatea cu copiii și cu alți adulți.
9. Instructorul incurajraza participanții să scrie în jurnal reflecțiile tocmai
împărtășite.
JOCUL IN GRUP
1. Participanții formează grupuri mici, aleg mai multe materiale și lucrează
împreună, pentru a realiza o structura comună.
2. Instructorul acordă participanților timp de reflecție în grupuri mici.
3. Dacă timpul permite, instructorul moderează plimbarea prin camera, însoțită de
comentarii, sporind receptivitatea față de fiecare membru al grupului.
4. Instructorul incrajraza comunicarea în cadrul întregului grup, astfel încât
participanții să poată împărtăși cele învățate
5. Instructorul încheie experiență, ajutând participanții să gândească la relevanța
atelierului pentru activitatea lor cu copiii. 
 VI. LEGĂTURĂ DINTRE PRACTICĂ DIDACTICĂ
ȘI EXPERIENȚĂ JOCULUI
Dascălii trebuie să înțeleagă rolul jocului și să îl folosească în îndrumarea de la clasa și
în asocierea învățării copiilor cu standard specific vârstei timpurii. Drept urmare
promovăm, învățarea prin experiență directă.
IMERSAREA ACTIVĂ ÎN JOC ȘI ÎNVĂȚAREA
Contextul fizic al învățării se referă la obiecte, materiale cu variate posibilități de
utilizare și artefacte care trebuie cercetate, explorate și manipulate. Activitatea de
rezolvare a problemelor asociată transformării obiectelor concrete în creații unice este un
proces intelectual creative care implică pe deplin individual.
ÎNVĂȚAREA EXPERENTIALA
Învățarea  este un proces care necesită o interacțiune continuă între cel care învață și
mediul fizic și social. Deși este posibil ca unele personae să se inspire, motivația dea a
învață nu e ceva ce poate fi predat. Concentrarea, interesul și motivația devin baza
învățării. Astfel, un mediu interactiv este componentă esențială a unei experiențe de
învățare și predare de success.
CONCLUZIE:
Jocul autoactiv  deschide poarta către transformări profunde. Această schimbare nu
este dictată de surse exterioare, menite să asigure formarea școlară. Mai degrabă, procesul
începe cu întrebările și curiozitatea educatorului
VII. JOCUL DELIBERAT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR:
STUDII DE CAZ

Programele de formare a educatorilor trebuie să fie în conformitate

cu calitățile care definesc educatorii eficienți, oferind candidaților
cursurile și experiența necesare pentru a încuraja dezvoltarea unor
practici eficiente.
Studenții care urmează aceste programe analizează și împărtășesc
informațiile legate de beneficiile personale oferite de experiențele de joc
și modul în care copiii învață și înteleg noile noțiuni.
 BENEFICIILE JOCULUI NESTRUCTURAT PENTRU LICENȚIAȚII ÎN
PEDAGOGIE

În cadrul unui curs postuniversitar seral intitulat „Familia școala și

comunitatea”, studenții de la o facultate participau la debutul fiecărui curs
la un joc individual de 15 minute cu materiale cu variate posibilități de
utilizare. În fundal se auzea muzica instrumentală în surdină, în timp ce
studenții se detașau de stresul zilei și puteau să treacă senini la
acumularea intelectuală de noi cunoștințe.
De ce este important pentru educatori să se considere creativi – atât
din punct de vedere profesional, cât și personal?
A fi creativ înseamnă a fi original și flexibil. Creativitatea permite
profesorilor să identifice modalități originale de a rezolva problemele la
clasă. Educatorii vor găsi modalități creative și pozitive de a răspunde
nevoilor copiilor dacă li se oferă posibilitatea de a fi ei înșiși creativi.
VIII. DEPĂȘIREA BARIERELOR ÎN UTILIZAREA JOCULUI
CA INSTRUMENT DE ÎNVĂȚARE
Oricât de important ar fi jocul în dezvoltarea copiilor, unii
educatori percep o serie de bariere în utilizarea jocului ca instrument
educațional în timpul orelor.
BARIERE CULTURALE ÎN CALEA JOCULUI
David Elkind observa o schimbare în atitudinea culturală față de
copilărie în Statele Unite. Cartea sa, The Hurried Child: Growing Up
Too Fast Too Soon, publicată inițial în 1981, descrie modul în care
copiii erau forțați să se maturizeze din ce în ce mai devreme. Această
atitudine, care este prima barieră în calea jocului la copii, a devenit
din ce în ce mai pregnantă de atunci.
O a doua barieră în calea jocului, în legătură cu prima, este faptul
că programele multor copii sunt pline aproape tot timpul de activități
sportive și de alte acțiuni recreaționale de grup.
Ca urmare a acestor schimbări de atitudine culturală, jocul și-a
pierdut locul tradițional și, credem noi, corect, în viețile copiilor mici.
 PERCEPȚIA EDUCATORILOR CU
PRIVIRE LA BARIERELE ÎN CALEA
JOCULUI
Educatorii au menționat că
obstacolul cel mai mare în a oferi
copiilor oportunități de joc este lipsa
cunoștințelor părinților cu privire la
valoarea și legătura jocului cu
învățarea și dezvoltarea.
O altă barieră este lipsa timpului
necesar pentru a încorpora în mod
adecvat jocul.
O a treia barieră observată de
profesori a fost cea a lipsei unor
materiale cu variate posibilități de
utilizare.
EDUCAREA PĂRINȚILOR CU PRIVIRE LA
IMPORTANȚA JOCULUI
ISAE a folosit trei modele diferite ale
jocului autoactiv în activitățile cu părinții.
În primul model, părinții participă la atelier
fără copii pentru a se lăsa captivați de joc,
fără alți factori care să le distragă atenția.
Al doilea model, părinții și copiii se implică
împreună în procesul de joc.
Al treilea model, copilul se joacă, iar
părintele observă.
IX. CONSTRUIREA DE PARTENERIATE COMUNITARE
PENTRU A ÎNTĂRI EDUCAȚIA DIN COPILĂRIA
TIMPURIE
Construirea de parteneriate comunitare cu diferite
organizații și grupuri atât în interiorul, cât și în exteriorul
învățământului timpuriu este o cale dinamică de a crește
calitatea educației din primii ani.
CENTRE DE RESURSE REFOLOSIBILE
Conceptul de resurse refolosibile este o idee simplă.
Companiile și firmele locale donează permanent materiale
gratuite, pe care le numesc „bunuri depreciate” și pe care nu le
mai folosesc.
Aceste centre au o importanță decisivă în procesul de joc
practic, pentru că procesul e posibil datorită varietății și
abundenței de materiale cu variate posibilități de folosire pe care
le pun la dispoziție. Materialele sunt esențiale pentru ca jocul
adulților, formarea didactică, precum și practica din ciclul
preșcolar și primar să aibă succes.
 X. APEL LA ACȚIUNE
Prin jocul nestructurat și practic, indivizii și chiar organizațiile își pot
percepe mai clar potențialul de a deveni ceea ce pot și trebuie să fie. Eforturile
permanente ale indivizilor care au participat la joc arată că acesta are explicații
în domenii extreme de vaste.
Așa cum am arătat, procesul de joc s-a folosit cu copii, cu adulții care
lucrează cu copii și cu părinții, inclusiv cu cei diagnosticați cu Alzheimer.
Întineriti prin această energie, indivizii resimt speranța și noi perspective.
Sperăm cu toată sinceritatea că acesata carte v-a oferit multe
idei noi, dar, așa cum știți, cuvintele sunt doar cuvinte. Deci,
va invităm cu căldură să va jucați. Prin miracolul tăcut al
jocului ajungem să ne înțelegem mai bine, dar și să ne facem
o imagine mai clară despre oameni și lumea din jurul nostru.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!