Evaluarea coloanei vertebrale.

Bilant muscular si
articular
Corectarea cifozei la scolari
Date anatomice si biomecanice

• Coloana vertebrală este alcatuita din 33-34 de vertebre (7

cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale, 4-5 coccigiene).
Primele 3 regiuni sunt constituite din vertebre adevărate
(formate din corpi, are si pediculi), iar ultimele două regiuni
din vertebre false.
• Vertebrele se articulează intre ele prin intermediul a doua
tipuri de articulații:
• 1.Articulatii adevarate: discovertebreale, articulatiile
proceselor articulare
• 2. Articulatii false: articulatiile lamelelor vertebrale, a
proceselor spinoase, a proceselor transverse.
Foto nr 1. Coloana vertebrala
• Articulatiile discovertebrale sunt simfize si unesc corpii
vertebrali prin intermediul discurilor intervertebrale.
Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase ce adera la
platourile corpilor vertebrali, fiind formate dn: inelul
fibros, format din fibre de collagen, concentric doar in
zona lombara si din nucleul pulpos, o masa de tesut
cartilaginous situate in interiorul inelului fibros, format
din cellule condrocitare, hidrofile, cu rol de perna
pneumatic intre corpii vertebrali.
• Stabilitatea acestor articulatii este data de
ligamentele:
• Ligamentul longitudinal anterior – limiteaza
extensia coloanei.
• Ligamentul longitudinal posterior – limiteaza
flexia coloannei.
• Articulatiile proceselor spinoase sunt sindesmoze,
mijloacele de unire sunt reprezentate de
ligamentele:
• Ligamentele interspinale – limiteaza flexia si
rotatia coloanei;
• Ligamentele supraspinale – limiteaza flexia si
rotatia coloanei;
• Ligamentul nucal – se gaseste doar in regiunea
cervical, fiind omologul celor doua enumerate
anterior, constituind un support pentru insertia
musculaturii extensoare paravertebrale cervical.
Limiteaza flexia si rotatia coloanei cervicale.
• Miscarile la nivelul:
• Colanei cervical :
• Flexia – ducerea barbiei inspre stern;
• Extensia – ducerea occiputului inspre coloana;
• Inclinarea lateral – apropierea urechii de acromion;
• Rotatia – miscare ce se executa in jurul unui ax transversal
ce trece prin mijlocul discurilor intervertebrale.
• Coloanei vertebrale pe ansamblu:
• Flexia – aplecarea inainte;
• Extensia – aplecarea inapoi;
• Inclinarea laterale – aplecarea trunchiului inspre dreapta sau
stanga;
• Rotatia – miscarile ce se executa in jurul unui ax transversal
ce trece prin mijlocul discurilor intervertebrale.
• Articulatia sacro-iliaca asigura jonctiunea dintre coloana
vertebrala si centura pelvina, avand rol foarte important in
transmiterea greutatii catre membrul inferior in timpul
deplasarii
• Suprafetele articulare sunt reprezentate de sacrum si
osul iliac.
• Mijloacele de unire sunt alcatuide de capsula articulara
si ligamentele :
• Sacro-iliace anterioare;
• Sacroiliace interosoase – cel mai important mijloc de
stabilizare a articulatiei;
• Sacro-iliace posterioare.
• Miscarile posibile la acest nivel sunt de nutatie si
contranutatie (bascularea anterioara si posterioara a
sacrului).
 – Coloana cervicala – bilant articular
• Flexia capului si a gatului
• Definirea miscarii: miscarea prin care barbia se apropie de
stern
• Valoarea normal: 30 – 450
• Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.
• Pozitia finala: subiecul in sezand, barbia se apropie de stern,
pana la limita de miscare.
• Determinarea planului in care se executa miscarea : sagital.
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei
temporo-mandibulare, pe partea lateral.
• Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu
comisura buzelor.
• Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat –
Foto nr 2 . Flexia capului si a gatului
Extensia capului si gatului
• Definirea miscarii: miscare in plan posterior prin care occiputul
se apropie de coloana vertebrala.
• Valoarea normala : 30 – 45 *
• Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.
• Pozitia finala: subiectul in sezand, occiputul se apropie de
coloana vertebrala, pana la limita de miscare
• Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.
• Pozitia goniometrului:
• Centru goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei
temporo- madibulare pe partea laterala.
• Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu
comisura buzelor.
• Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in
lateral.
Inclinarea capului si gatului
• Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.
• Pozitia finala: subiectul in sezand, urechea se apropie
de acromion, pana la limita de miscare.
• Determinarea planului in care se executa miscarea:
frontal.
• Pozitia goniometrullui:
• Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul vertebrei
C7, pe partea posterioara.
• Bratul fix urmareste linia mediana a capului, respective
vertexul.
• Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este
in spate.
Rotatia capului si a gatului
• Definirea miscarii: miscarea de privire peste umar (miscarea
in jurul unui ax ce trece prin mijlocul vertebrelor cervical).
• Valoarea normal 45-70*
• Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.
• Pozitia finala: subiectul in sezand, roteste capul inspre o
parte, pana la limita de miscare.
• Determinarea planului in care se executa miscarea:
transversal.
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul partii superioare
a capului, respective la nivelul vertexului.
• Bratul fix urmareste linia imaginara a varfului nasului.
• Bratul mobil urmareste acelasi reper dar in pozitie finala.
• Poztia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in
spate.
Foto nr 3. Rotatia capului si a gatului
Coloana cervical – bilant muscular
Flexia capului si a gatului
• Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie bilateral), scalene
(contractie bilateral).
• Muschii accesori: lungul gatului.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul sustinut de
kinetoterapeut.
• Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului. Kinetoterapeutul este plasat in
spatele subiectului.
• F1: muschii sternocleidomastoidieni se palpeaza pe fata antero-laterala a
gatului, de o parte si de alta a traheei.
• F2:din pozitia fara gravitatie, subiectul executa flexia gatului
• Pozitia abtigravitationala: subiectul in decubit dorsal.
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa flexia gatului.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul fruntii.
• F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
• Substitutii: flexia trunchiului, inclinarea capului si gatului.
Extensia capului si gatului
• Muschii principali: spleniusul gatului (contractie bilateral), semispinalul
gatului (contractie bilateral), trapezul (contractie bilateral), lungul capului
si al gatului(contractie bilateral).
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul
sustinute de kinetoterapeut.
• Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului, pe paetea posterioara.
• Kinetoterapeutul este plasat in spatele subiectului.
• F1: muschii se palpeaza paravertebral coloanei cervicale.
• F2: din pozitia fara gravitatie, subiectul executa extensia gatului.
• Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit ventral.
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa extensia gatului.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la niveelul
occiputului si o stabilizare a regiunii dorsal.
• F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
Inclinarea capului si a gatului
• Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie unilateral, de aceeasi
parte), scalene (contractie unilaterala, de aceeasi parte).
• Muschii accesori: ridicatorul scapulei.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.
• Stabilizarea : se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este plasat
lateral fata de subiect.
• F1: se palpeaza muschii de pe partea corespunzatoare inclinarii capului si gatului.
• F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea gatului de o parte sau
de alta.
• Pozitia antigravitationala: subiectul in decubil heterolateral, fata de partea in
care urmeaza sa fie executata miscarea.
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa inclinarea gatului intr-o parte
sau alta.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara resistenta la nivelul
temporalului.
• F5:Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
• Substitutii: ridicarea umarului homolateral, inclinarea trunchiului de aceeasi
parte.
Foto nr 4. Pozitia fara gravitatie pentr miscarea de incliare
Rotatia capului si gatului
• Muschi principali: sternocleidomastoiian (contractie unilaterala, de partea
opusa), oblic inferior al capului (contractie unilateral, de aceeasi parte), multifizi,
scaleni.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezand
• Stabilizarea: se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este plasat
in spatele subiectului.
• F1: se palpeaza muschii.
• F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa rotatia gatului de o parte sau de
alta.
• Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit homolateral, fata de oartea pe care
se afla musculature de testat.
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa rotatia capului si gatului intr-
o parte sau alta.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul temporalui.
• F5: rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
• extensia gatului.
Coloana dorso-lombara – bilant articular
Flexia trunchiului
• Definirea miscarii: miscare prin care peretele abdominal
se apropie de fata anterioara a coapselor.
• Valoarea normal 80-90*
• Pozitia initiala : subiectul in ortostatism.
• Pozitia finala: parerea mea este ca trunchiul trebuie sa
realizeze o flexie atat cat membrele superioare atrase de
forta gravitational atarna ( cad) lible pentru a evita
intinderea ischiogambierilor, flexia genunchilor,
bascularea posterioara a bazinului.
• Determinarea planului in care se executa miscarea :
sagital.
Foto nr 5 Flexia trunchiului
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS.
• Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a
trunchiului.
• Bratul mobil urmareste linia medioaxilara a
trunchiului si directia de deplasare a trunchiului in
flexie.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat
este in lateral.
Extensia trunchiului
• Definirea miscarii: miscarea prin care trunchiul se
deplaseaza in plan posterior.
• Valoarea normal: 20-30*
• Pozitia initiala: subiectul in sezand.
• Pozitia finana: realizarea miscarii pana la limita aparitiilor
miscarilor de substitutie.
• Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS
• Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a trunchiului
• Bratul mobil urmareste linia medioaxilra si dirextia de
deplasare atrunchiului in extensie.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul de testat este in
lateral.
Inclinarea trunchiului
• Definirea miscarii: miscare prin care trunchiul se deplaseaza
de linia mediana a corpului.
• Valoarea normal: 20-35*
• Pozitia initiala: subiectul in sezand.
• Pozitia finala: subiectul in sezand, trunchiul se departeaza de
linia mediana a corpului, pana la limita de miscare.
• Determinarea planului in care se executa miscarea: frontal.
• Pozitia goniometrului:
• Central goniometrului este plasat la nivelul punctului sacral.
• Bratul fix urmareste SIPS, de aceeasi parte de care se
efectueaza miscarea.
• Bratul mobil urmareste coloana vertebrala.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in
spatele subiectului.
Foto Nr 6 – Inclinarea trunchiului
Rotatia trunchiului
• Definirea miscrii: miscare care se realizeaza in jurul uni ax ce trece
prin vertebrele toracice.
• Valoarea normal 30-45*
• Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu membrele inferioare flectate
la 90*, coatele extinse.
• Pozitia finala: rotatia trunchiului din articulatia dorso-lobara fara
participarea coloanei cervical.
• Determinarea planului in care se executa miscarea: transversal.
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului este plasat la nivelul partii superioara a
capului, respective vertexul.
• Bratul fix urmareste inia imaginaa a varfului nasului.
• Bratul mobil urmareste mijlocul distantei dintre cele doua brate,
care trebie sa ramana paralele pe tot parcursul miscarii, fara
participarea capului.
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spatele
subiectului.
• Coloana dorso-lombara – bilant muscular
Flexia trunchiului
• Muschii principali: dreptii abdominali, transversal
• Muschii accesori: oblicii abdominali.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal cu membrele
inferioare flectate si talpile pe bancheta.
• F1: se palpeaza paraombilical dreptii abdominali.
• F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica umerii de pe masa
pana la nivelul spinei omoplatului.
• Pozitia antigravitationala: este identica cu cea fara gravitatie.
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica trunchiul de pe
masa pana la nivelul unghiului inferior al omoplatilor. De
asemenea membrele superioare se ridica de pe planul mesei.
• F4: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare,
incrucisand bartele pe piept.
• F5: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare
cu mainile la nivelul cefei.
Extensia trunchiuli
• Muschii principali: paravertebralii din segmentul thoracic si
lombar, marele dorsal
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit ventral.
• F1: se palpeazaa musculature paravertebrala.
• F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica capul si umerii de pe
planul mesei pana la desprinderea mentonului de pe planul mesei.
• Pozitia antigravitationala: este identical cu cea fara gravitatie.
•  
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica cat de mult
poate trunchiul de pe masa, nivelul maxim fiind pana la decolarea
ombilicului de pe planul mesei. Stabilizarea se face la nivelul
gambelor.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara
simultana in segmentul dorso-lombar sau in functie de zona
interesata, verificand pe rand cele doua segmente.
• F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
Inclinarea trunchiului
• Muschii principali:oblicii interni si externi abdominali
• Muschii accesori: Dreptii abdominali.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.
• Stabilizarea: se realizeaza bilateral la nivelul bazinului.
• F1: se palpeaza muschii pe partea laterala a trunchiului.
• F2: din pozitia fara gravitie subiectul executa inclinarea
trunchiului
• Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit
heterolateral.
• F3:din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea
trunchiului.
• F4: din aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la
nivelul umerilor.
• F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
Foto Nr 7 – Inclinareaa trunchiului (forta 4)
Rotatia trunchiului
• Muschii principali: oblicii interni si externi abdominali.
• Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezad.
• F1: se palpeaz muschii pe partea lateral a trunchiului.
• F2: din pozitia fara gravitatie se executa rotatia
trunchiuli.
• Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit dorsal cu
membree inferioare flectate si talpile pe bancheta
• F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa
rotatia trunchiului.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara
rezistenta prin incrucisarea membrelor superioare la
nivelul umerilor.
• F5: rezistenta mai mare este obtinuta prin ducerea
mainilor la ceafa .
Bazin – bilant articular
Inclinarea(ridicarea) bazinului

• Definirea miscarii: ridicarea sau inclinarea bazinului in sens

cranial:
• Val normalaa 3* - 5*
• Pozitia initiala: subiectul in decubit dorsal
• Pozitia finala: aceeasi ca mai sus, dar in pozitia finala a
miscarii de inclinare.
• Determinarea planului in care se executa miscarea : frontal.
• Pozitia goniometrului:
• Centrul goniometrului este plasat la nivelul spinei iliace
antero-superioare.
• Bratul fix urmareste liia mediana a coapsei, respectiv rotula.
• Bratul mobil urmareste spina iliaca opusa
• Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este lateral.
Bazin – bilant muscular
Inclinarea(ridicare) bazinului
• Muschii princcipali: patratul lombar
• Muschi accesori: dorsal mare, oblic abdominal extern, oblic
abdominal intern, iliocostal lombar
• Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu soldul isi genunchiul
extinse;
• Stabilizarea: pe creasta iliaca.
• F1: muschiul nu se poate palpa.
• F2: se exacta o ridicare a bazinului cu orientare craniala
• Pozita antigravitationala: ortostatism.
• F3: stabilizarea trunchiului la nivelul crestei iliace opuse
hemibazinului cec efectueaza ridicarea.
• F4: respectand aceeasi pozitie se opne o usoara rezistenta in
treminea distal a gambei la jumatatea cursei de miscare.
• F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
• Substitutii: inclinarea trunchiului de partea piciorului de sprijin.
Foto nr 8 – Inclinarea bazinului (forta 4)
• Atitudinea global cifotică este o deficienţă specifică
şcolarilor, mai ales la vârsta pubertăţii, când creşterea
accelerată în înălţime, fără o dezvoltare corespunzătoare
a elementelor aparatului locomotor produce o dizarmonie
întregului organism, o insuficienţă a musculaturii
spatelui şi un slab autocontrol neuromotor asupra funcţiei
de atitudine.
• Uneori este expresia unei poziţii relaxatoare care din
punct de vedere al efortului muscular şi nervos este mai
economică.
• Caracteristici: coloana vertebrală şi întregul spate
prezintă o arcuire cu convexitatea îndreptată posterior.
Capul şi gâtul se înclină înainte, umerii sunt adduşi şi
căzuţi, toracele este înfundat, abdomenul supt, alteori
balonat. Bazinul este puţin înclinat, iar membrele
inferioare în flexie.
• Atitudinea cifotică, în stadiile iniţiale nu provoacă durere şi
nu tulbură funcţiile statice şi dinamice ale coloanei
vertebrale.
• Interesul scăzut pentru profilaxia deviaţiilor coloanei
vertebrale manifestat de către părinţi şi educatori face ca
atitudinile cifotice să se transforme în cifoze habituale, sau
de obişnuinţă.
• Atitudinea cifotică, este prezentă în egală măsură la băieţi şi
fete şi se prezintă ca o încurbare a coloanei vertebrale, de
formă aproape rotunjită, situată în regiunea dorsală sau
dorso-lombară.
• Deosebirea între o atitudine cifotică şi o cifoză habituală
constă din modificări care s-au produs la nivelul
elementelor aparatului locomotor şi care generează tulburări
de mobilitate a coloanei vertebrale. Dacă individul poate
adopta o poziţie hipercorectivă, în mod voluntar, avem de-a
face cu o atitudine cifotică.
• În apariţia şi evoluţia atitudinii cifotice sunt încriminate următoarele
cauze:
• slab autocontrol neuromotor şi psihomotor, care permite adoptarea
unor poziţii relaxatoare, deficiente;
• insuficienţa musculaturii spatelui însoţită de laxitate articulară;
• poziţia în banca şcolară sau la masa de lucru (8-10 ore pe zi) care au
înălţimea scaunului şi pupitrului neadecvate dimensiunilor segmentelor
individului;
• probleme de vedere, de direcţionare a luminii în timpul diferitelor
activităţi;
• la persoanele adulte cifozele dorsale şi cervico-dorsale apar din cauza
spondilitei anchilozante. Ele evoluează progresiv şi sunt ireductibile;
• vârstnicii cu osteoporoză sau osteomalacie (tulburări ale
metabolismului calciului) şi tasarea anterioară a discurilor
intervertebrale prin hipotonia paravertebralilor, prezintă, de asemenea,
la nivelul coloanei dorsale, o cifoză mai mult sau mai puţin accentuată,
localizată de obicei cervico-dorsal la bărbaţi şi dorso-lombar la femei;
• slaba preocupare pentru educarea atitudinii corecte, pentru tonifierea
musculaturii corpului prin exerciţii fizice.
Foto nr 9 - Pozitia incorecta/corecta la birou
• Pentru eliminarea cauzelor favorizante ce privesc mobilierul şcolar,
unii autori recomandă ca banca şcolară să aibă următoarele dimensiuni:
• înălţimea scaunului să fie egală cu lungimea gambei iar piciorul să se
sprijine pe sol în unghi de 900. Se recomandă deasemeni ca unghiul
dintre axa trunchiului şi coapsă, coapsă şi genunchi să nu fie mai mic
de 900;
• adâncimea scaunului să fie ceva mai mică decât lungimea coapsei
pentru a nu comprima circulaţia sângelui şi nervii din plica poplitee;
• înălţimea şi înclinarea scaunului trebuie să cuprindă înălţimea spatelui
până la nivelul omoplaţilor;
• înclinarea pupitrului (suprafeţei mesei) să fie astfel orientată ca
privirea să cadă perpendicular pe suprafaţa cărţii sau a caietului.
• Obiectivele propuse în corectarea atitudinii global cifotice urmăresc:
• redresarea curburilor coloanei vertebrale şi a spatelui;
• tonifierea musculaturii alungite şi atone a spatelui;
• alungirea şi elasticizarea musculaturii scurtate şi hipertone a toracelui;
• corectarea umerilor căzuţi şi adduşi;
• apropierea omoplaţilor depărtaţi şi desprinşi.
Program de recuperare pentru cifoza 
• Cifozele sunt deviatii ale coloanei
vertebrale in plan sagital (in planul vertical de
simetrie), prin exagerarea curburilor normale
ale coloanei vertebrale. Cifoza se manifesta
prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea
toracica, in fata, provocand cocoasa,
compensata fiind, printr-o hiperlordoza
cervicala si lombara pentru echilibrarea
coloanei.
Obiective generale:
• Corectarea posturilor si aliniamentului
corpului pe tot parcursul recuperarii,
• Corectarea atitudinilor deficitare ale centurii
scapulohumerale,
• Cresterea si refacerea mobilitatii articulare,
• Mentinerea si pastrarea tonusului muscular.
Mijloace specifice:
• exercitii statice corective sub forma de
contractii izometrice
• exercitii dinamice
• exercitii de respiratie
• exercitii ingreunate cu diferite obiecte.

• Programul de recuperare: (60min)

 Perioada de incalzire: (15 min)
• 1. Mers normal pe toata talpa cu bratele prinse la spate
si umerii trasi inapoi, capul sus. Respiratia va fi
controlata in 8 timpi (4 pasi inspiratie, 4 pasi expiratie).
De 8x10 ori.
• 2. Mers cu arcuirea alternativa a bratelor, insotit de
inspiratii si expiratii (2 pasi extensii cu bratul stang in
sus si dreptul in jos inspiratie; 2 pasi schimband pozitia
bratelor- expiratie).
• 3. Mers pe varfuri cu mainile la ceafa si ducerea
alternative a genunchilor la piept, de asemenea cu
respiratia coordonata.
• 4. Mers cu un baston asezat pe omoplati.
• 5. Mers cu bastonul sprijinit la spate, prins sub coatele
indoite.
Perioada propriu-zisa: (40 min)
• 1. Sezand cu palmele la ceafa se fac inclinari si rasuciri
laterale.
• 2. Sezand cu palmele la ceafa se executa extensia coatelor
cu opunere de rezistenta.
• 3. Sezand cu obiecte portabile respectiv cu baston prins sub
coate la spate se executa masajul spatelui (alunecarea in
sus si in jos a bastonului pe coloana dorsala).
• 4. Cu halterele mici se duc bratele lateral cu mentinere,
apoi revenire.
• 5. Subiectul se afla in decubit ventral pe o banca de
gimnastica cu capul in afara planului de sprijin si palmele
la ceafa, acesta executa extensii de trunchi.
• 6. Subiectul se afla in decubit ventral, cu trunchiul
mentinut in extensie se executa forfecari de member
inferioare.
• 7. Subiectul se afla in decubit dorsal cu bratele peste cap
se duce cate un genunchi la piept, revenire – inspiratie si
expiratie.
• 8. Subiectul se afla in decubit dorsal, cu bratele pe langa
corp executa extensia trunchiului prin ducerea capului spre
spate si ridicarea bustului, iar bazinul ramanand fix.
• 9. Subiectul se afla in decubit dorsal pe o banca de
gimnastica cu bratele apucand marginea bancii, acesta
executa prin tragere in brate, tarare.
• 10. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu fata la scara,
capul in extensie se executa balansari de picioare.
• 11. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu spatele la
scara si executa ridicari de picioare.
• 12. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu spatele la
scara se fac tractiuni alternative de picioare (elongatia
coloanei vertebrale) pasiv si activ.
Perioada de revenire: (5 min)
• 1. Alergare usoara (2 ture)
• 2. Mers cu exercitii de respiratie
Fotografii din timpul programului de
recuperare

Foto nr 9 Foto nr 10
Foto nr. 11 Foto nr. 12
• Bibliografie:
• http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-col
oanei-vertebrale/campanie-de-informare-nati
onala-pentru-depistarea-precoce-a-deviatiilor-
_4063
• http://fundatiavaruna.ro/2010/09/pledoarie-p
entru-apa-vie/
• https://kinetoiniasi.wordpress.com/tag/refera
t-postura/
• http://www.coment.ro/ce-inseamna-birouri-
de-copii-ergonomice/
• „EVALUARE MOTRICA SI SOMATO-
FUNCTIONALA A PERSOANELOR CU