După sfera de cuprindere a costurilor, există:

- metode de calculaţie absorbante (complete):

• metoda globală;
• metoda pe faze;
• metoda pe comenzi, etc.
- metode de calculaţie parţiale:
• metoda direct-costing (metoda costurilor variabile);
• metoda costurilor directe, etc.

Etape ale metodelor de calculație:

- evidenţierea cheltuielilor de producţie pe obiecte de calculaţie (faze,
comenzi, produse), feluri de activităţi şi tipuri de cheltuieli;
- delimitarea cheltuielilor privind produsele finite de cele aferente
producţiei în curs de execuţie;
- determinarea costului unitar;
- calculul abaterilor dintre costurile postcalculate şi cele antecalculate.
 Metode de calculaţie bazate pe conceptul costului complet

Au la bază concepția integrală a teoriei calculației.

Modul de determinare a costului complet:

Metoda globală

Aplicare: entități economice care obțin un singur tip de produse sau

producție cuplată (producători de energie, ciment, etc.)

În raport cu produsele obținute:

- componentele costului complet sunt cheltuieli directe
- se recomandă reflectarea pe destinații a cheltuielilor

Formula generală de calcul a costului unitar complet (c):

unde:
Ch.d. – cheltuieli directe componente ale costurilor complete;
Ch.i. – cheltuieli indirecte componente ale costurilor complete;
Q – producţia.
 Variante de organizare ale metodei:
1. Pe feluri de costuri

V1. Costul unitar complet (c) se determină conform următoarei

formule:

unde:
Ch.mat. – cheltuieli materiale directe;
Ch.s. – cheltuieli directe în legătură cu salariaţii;
Ch.g.a. – cheltuieli generale de administraţie;
Qo – producţia obţinută.
Semnificaţia notaţiilor folosite anterior se păstrează
V2. Costul unitar complet (c) se determină conform următoarei
formule:

unde:
Qv – producţia vândută.

2. Pe locuri de costuri

Costul unitar complet (c) se determină conform următoarei formule:

unde:
Cn – costul locului n.
Qn – cantitatea prelucrată în locul de cost n;
Ch.des. – cheltuieli de desfacere.

Pentru a egaliza rezultatele obţinute, indiferent de varianta aplicată,

considerăm oportună utilizarea următoarei formule de calcul:
Exemplu:

O firmă de producţie din industria lemnului obţine din procesul de

fabricaţie o singură categorie de produse şi anume buşteni. Cantitatea
totală obţinută în decursul unei perioade de gestiune este de 5.000
tone pentru care s-au efectuat cheltuieli de 12.173.350.000 u.m.
Costul prestabilit utilizat ca preţ de înregistrare este de 2.500.000
u.m./tonă.
Cheltuielile totale cuprind următoarele elemente:
CONT FIN. FEL DE CHELTUIALĂ SUMA (u.m.)
601 5.121.125.000
Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 511.255.000
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 234.175.000

605 Cheltuieli privind energia şi apa 743.125.000

611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 172.285.000
621 Cheltuieli cu colaboratorii 198.240.000
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 112.890.000
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 31.965.000
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 11.180.000
635 Cheltuieli cu alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate 80.120.000
641 Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 3.125.000.000
6451 Contribuţii sociale 796.875.000
6452 Contribuţii sociale 109.375.000
6453 Contribuţii sociale 232.626.800

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 693.113.200

  TOTAL 12.173.350.000
În timpul perioadei de gestiune pentru delimitarea şi colectarea
cheltuielilor se utilizează următoarele conturi de calculaţie detaliate în
conturi operaţionale de gradul 2 astfel:
9210-“Materii prime şi materiale”
9211-“Cheltuieli cu salariile”
9212-“Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială aferente salariilor”
9213-“Combustibil,energie şi apă”
9214-“Amortizarea imobilizărilor”
9215-“Lucrari şi servicii executate de terţi”
9216-“Alte cheltuieli”
S-a folosit pentru calculaţia costurilor doar contul 921 deoarece firma
obţine un singur tip de produse, deci toate cheltuielile efectuate vor
afecta în final costul acestui produs. Să se înregistreze în
contabilitatea de gestiune operaţiile privind cheltuielile, iar la sfârşitul
perioadei de gestiune să se închidă conturile de rezultate.
1. Înregistrarea cheltuielilor

% = 901 12.173.350.000
9210 5.121.125.000
9210 511.255.000
9210 234.175.000
9213 743.125.000
9215 172.285.000
9215 198.240.000
9215 112.890.000
9215 31.965.000
9215 11.180.000
9216 80.120.000
9211 3.125.000.000
9212 796.875.000
9212 109.375.000
9212 232.626.800
9214 693.113.200
2. Înregistrarea producţiei la cost prestabilit
931 = 902 12.500.000.000

3. Înregistrarea decontării cheltuielilor efective

902 = % 12.173.350.000
9210 5.121.125.000
9210 511.255.000
9210 234.175.000
9213 743.125.000
9215 172.285.000
9215 198.240.000
9215 112.890.000
9215 31.965.000
9215 11.180.000
9216 80.120.000
9211 3.125.000.000
9212 796.875.000
9212 109.375.000
9212 232.626.800
9214 693.113.200
4. Înregistrarea dif. de preţ

903 = 902 -326.650.000

5. Închiderea conturilor de rezultate

901 = % 12.173.350.000
931 12.500.000.000
903 -326.650.000