MEDICINA LEGALĂ

- curs 2 -

Prof . Univ. Dr. Diana Bulgaru Iliescu

 TANATOLOGIE MEDICO-LEGALA

Tanatos-zeul mortii
logos- idee,stiinta

Tanatologia medico-legala
analizeaza fen. mortii prin prisma necesitatilor juridice
- Realitatea mortii
- Felul mortii
- Cauza medicala a mortii
- Data mortii
- Cauzalitatea
 Definirea mortii

Filosofii - existenta unui spirit nemuritor – “viata vesnica”

Biofizica- flocularea coloizilor celulari

Biochimia – transformarea subst. organice in anorganice

Biologia – forma a selectiei naturale

Pierderea ireversibilă a proprietăţilor materiei vii (Shapiro)

 Definirea mortii

• Încetarea definitiva, ireversibila a tuturor

functiilor vitale  incetarea generalizata a
metabolismului celular

• Proces ( tanatogeneza)- “celulele se nasc

împreună şi mor separat”- – anoxia
 Stadii
1. Preagonia - neobligatorie
- Stadiu care precede agonia
- Simptome psihice specifice în funcţie de:
* structura şi rezistenţa organismului
* vîrstă
* cauza stării terminale
* structura psihică, convingeri filozofice şi religioase

Imagini de vis, hipermnezie, ideaţie incoerentă

 Stadii
2. Agonia (vita minima)- premergatoare mortii reale
- Stadiu ireversibil dintre viaţă şi moarte
- Amestec de fenomene vitale şi tanatologice
 Scăderea activităţii neuronilor corticali
 Centrii bulbari nu mai sînt controlaţi de centrii corticali şi subcorticali-
organismul nu se mai comportă ca un tot unitar
 Haos psihic- dispariţia progresivă a funcţiilor psihice
 Diminuarea funcţiilor de relaţie - - “facies hipocratic”
 Imobilitate completă
 Dispariţia progresivă a simţurilor
 Anestezia
 Diminuarea funcţiilor vegetative
 Agonia
Clasificare
I. Funcţie de durată:
• Absenţa agoniei- lez. diencefalice
• Agonie scurtă (secunde, minute)- asfixii, intox. cu cianuri
• Agonie lungă (ore)- boli consumtive
II. Funcţie de starea psihică:
• lucidă (conştientă)
• inconştientă
• alternantă
Importanţă:
- Validitatea actelor ( donatii, testamente)
- Responsabilitate – agonicii sunt iresponsabili pentru delictele
comise
 Agonia
Estimarea duratei
1. Agonia scurtă
- dispariţia catecolaminelor
- raport celule acidofile/celule bazofile în hipofiză-1
2. Agonia lungă
- Nivel crescut de catecolamine
- Reducerea depozitelor de glicogen
- Descreşterea numărului de celule bazofile în hipofiză
 Etapele morţii
I. Moartea clinică
- Reprezinta experiente aproape de moarte
- Reversibila in 2- 5 minute ,
- Absenţa activităţii cardiace, respiratorii,
- Dispariţia reflexelor
- Morfopatologie- encefalopatia anoxica
- Pacientul poate fi reanimat – coincide cu int. de resuscitare
- Act. centrilor corticali ramine prezenta ( imagini, senzatii)
II. Moartea biologică (reală)
- Ireversiblă
- Încetarea metabolismului celular modificări structurale ale celulelor
 Moartea aparentă

- Activităţile cardiacă şi respiratorie reduse la

minimum
- Pierderea stării de conştienţă
- Se aseamana cu moartea reala
- Obligativitatea necropsiei la minimum 24 ore
 Moartea cerebrală
Def: incetarea totala a act. corticale
• Criteriu de intrerupere a resuscitarii
• Conditie necesara pentru transplant
• Exista un protocol de declarare a MC

 Criterii neurologice
 Traseu EEG izoelectric
 Testul de apnee
 Moartea cerebrală
Criteriul morţii cerebrale - Comitetul Harvard-
1968
- Comă profundă
- Excluderea altor cauze (medicamente
deprimante SNC, dezechilibre metabolice şi
endocrine, hipotermie)
- Absenţa respiraţiei spontane- testul de apnee
- Absenţa reflexelor de trunchi cerebral
- Traseu EEG plat, repetat la 24 ore
 Moartea cerebrală
Teste
1. CT- absenţa pulsaţiilor creierului, devierea de la
linia mediană
2. Cerebral angiography- Absenţa fluxului sanguin
cerebral mai mult de 30 min
3. Potenţiale evocate- Absenţa influenţelor
medicamentelor deprimante SNC
4. Echografie- Absenţa ecourilor cerebrale
- Doppler- lipsa pulsului şi vitezei sîngelui în artera
carotidă
 Moartea cerebrală

Evaluările se repetă
-6 ore la adulţi
- Copii:
7 zile-2 luni- la 48 ore
2 luni-2ani- la 24 ore
2-7 ani- la 12 ore
Peste 7 ani- la 6 ore
 Viata vegetativa

- distrugerea ireversibilă a emisferelor cerebrale

( decerebrare)
- trunchiul cerebral continuă să funcţioneze
- stare de comă profundă
- activitate cardiacă şi respiratorie spontane
 MOARTEA REALA

Cadavru uman: persoana care nu mai prezinta nici un

semn de activitate cerebrala, cardiaca sau
respiratorie ( legea 104/2003)

Semne de moarte reala

Fenomene postvitale ( supravitale)
 Clasificarea mortii
• Dpdv evolutiv: rapida sau lenta

• Dpdv medico-legal

 Moarte violenta (hetero, auto agresiune, accident, eutanasie )

 Moarte neviolenta ( patologica sau naturala)
 Moarte concuratoare ( violenta +patologica)
 Moarte prin inhibitie- actiune brusca dar de mica intensitate
a unui factor extern
 Semne de moarte
Precoce ( semne negative de viata)
Poz. Cadavrului
Absenţa activităţii:
Cerebrale
Cardio-circulatorii- clinic sau empiric
Respiratorii -ascultatie, inspectie, palpare
Modificari oculare – palpare, sol. Iritative,
ex. fund de ochi
Arsura teg. cu flacara
 Semne de moarte
Semi- tardive- ( semne pozitive de moarte)
precoce - apar in primele 24 ore de la deces
- Lividităţi cadaverice
- Rigiditatea cadaverică (rigor mortis)
- Răcirea (algor mortis)
- Deshidratarea
- Autoliza
 Semne de moarte
Tardive -apar dupa 24 ore de la deces
( semne pozitive de moarte)

- Distructive- putrefacţia

- Conservatoare:
* mumifierea
* lignifierea
* adipoceara
* refrigeraţia
 Lividităţile cadaverice
• Coloraţie roşie-violacee a tegumentului din părţile
declive ale cadavrului
• Pete cadaverice rosii violacei

Mecanism
• Încetarea circulaţie sanguine, scurgerea sîngelui sub
acţiunea forţei gravitaţionale în părţile declive ale
cadavrului
• Zone de compresiune
 Lividităţile cadaverice

Stadii: aprecirea timpului scurs de la deces

Hipostază- incepe la 30 min – dureaza 12-16 ore
Difuziune - 18-24 ore
Imbibiţie- după 20-24 ore, paralel cu putrefactia
Dg. diferenţial lividităţi- echimoză
Importanţă medico-legală
- Cel mai sigur semn de moarte reala
- Semn al poziţiei cadavrului si schimbarilor produse
- Cauza de moarte
- Indicator al intervalului scurs de la deces
 Cronologia- apariția lividității cadaverice
(ore)
Imaginea lividității cadaverice Minim (oră) Maxim (oră)

Lividitate de hipostază
¼ 2

Lividitate de confluare
¾ 4

Lividitate extinsă, intensivă

3 12 – 18

Lividități modificabile (dispariție) prin

tamponament digital 1 20

Lividități modificabile prin repoziționarea

cadavrului 2 6
 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)
Înţepenirea progresivă a muşchilor după moarte
Mecanism
- Dispariţia ATP muscular (85%)
- Acumulare de acid lactic în muşchi
- Cresterea tensiunii musculare si pierderea elasticitatii

Anoxia  Blocheaza resinteza ATP muscular

ATPADP fibrele de actina, miozina ramin contractate
 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)

Factori care influenţează instalarea RC

- temperatura mediului înconjurător
- Activitatea fizică anterioară decesului
- Cauza de moarte

Stadii- Regula Nisten

Instalare- incepe la 30 minute - 3-6 ore- după o relaxare musculară
iniţială – completa in 24 ore
Generalizare- incepe la 12 ore post mortem
Rezoluţie- incepe la 24-48 ore – este completa la 3-7 zile post
mortem
 Rigiditatea cadaverică
(rigor mortis)

Obiectivare
Mişcări de flexie şi extensie a articulaţiilor
Situaţii particulare
- Spasm cadaveric ( rigiditate prin
decerebrare)
- Ex. decapitari, tetanos, intoxicatie
supraacuta cu stricnina
 Importanţă medico-legală

- Poziţia cadavrului
- Indirect- Eventuale modificari de pozitie
- Cauza de moarte
- Intervalul postmortem- aprecieri
tanatocronologice
- Semn al mortii reale – atesta decesul
Dg. diferential cu contractura musculara termica
din arsuri ( pugilist)
Cronologia rigidității cadaverice (ore)

Rigiditate cadaverică Minim (oră) Maxim (oră)

Debut ½ 7

După demontare se remontează 2 8

Se instalează definitiv 6 12

Existența rigidității 20 15

Rezoluție totală 24 140

 Răcirea
(algor mortis)
Descreşterea temperaturii corporale după moarte
Mecanism
Oprirea termogenezei, pierderea de căldură prin conducţie, convecţie,
radiaţie, pînă la atingerea echilibrului cu mediul înconjurător
Factori care afectează răcirea cadavrului
Temperatura mediului
Curenţi de aer şi umiditate
Haine
Poziţia cadavrului
Suportul pe care stă cadavrul
Dimensiunile corpului
Stări particulare- hemoragie
Particular: încălzirea postmortem
Importanta medico-legală
- Estimarea intervalului pm- 18 grade Celsius - 1 grad Celsius/oră
- Semn de moarte reala
Scaderea temp corporale dupa
moarte
 Deshidratarea ( desicarea)
Def: Pierderea de apă din corp

Mecanism
- încetarea circulaţiei sanguine şi a metabolismului

Factori care infl. desicarea:

- Temperatura mediului ambiant
- Umiditatea mediului
- Prezenta si intensitatea curentilor de aergrosimea stratului cornos
 Deshidratarea ( desicarea)
Obiectivare
- Pergamentarea
- Încreţirea pulpei degetelor şi buzelor
- Opacifierea corneei
- Pata Liarche
- Înmuierea globilor oculari

• Importanta medico-legala
- Semn de moarte reala
- Aprecierea timpului scurs de la deces

Dg diferential pete pergamentare cu pete pergamentate

 Autoliza
auto- sine; lisis- distrucţie
Mecanism
Înmuierea şi lichefierea ţesuturilor sub acţiunea
enzimelor eliberate din celule
Pregăteşte terenul pentru acţiunea putrefacţiei
Poate fi oprită prin îngheţarea ţesuturilor

Obiectivare- examen intern

• Modificări macro şi microscopice în special în organe
cu conţinut crescut în enzime (pancreas, suprarenale,
stomac)
 Autoliza
• Factori care influienteaza autoliza:
factorii de mediu
cauza de deces ( ex. intox. cu arsen)

Importanta medico-legala:
- Aprecieri asupra datei mortii- extrem de vagi
- Evitarea unor erori de diagnostic ( ex. dg dif. cu ulcer
gastric)
 Putrefacţia
Transformarea materiei organice în materie anorganică
Distrugerea părţilor moi
Continuă pînă ce cadavrul este transformat în schelet

Mecanism
Proces bacterian
Bacterii aerobe/anerobe, endogene/exogene
 Putrefacţia
Faze:
1.Gazoasa
- Debut dupa 24 ore

2. Lichefiere
- scheletizare completa in cond. normale de
inhumare 7-10 ani
 Putrefacţia- faza gazoasa
Obiectivare
- Pata verde de putrefacţie - 2-3 zile – sulfhemo
- Culoare verde închis- negru a pielii- progresiv
tot corpul
- Gaze de putrefacţie- creşterea volumului
cadavrului, desfigurare
- Circulaţia postumă
- Naşterea în sicriu
Nasterea in sicriu
 Putrefacţia
Factori care afectează putrefacţia
- Temperatura mediului ( regula Devergie)
- Concentraţia de oxigen
- Concentraţia de apă (creier/miocard)
- Vîrsta- nou-născuţi/vîrstnici
- Cauza de moarte
- Mediul ( Regula Casper : 1 sapt. aer = 2 sapt. apa
= 8 sapt. sol)
Situaţii particulare
- Înec- “cap de negru”
- Nou-născuţi
 TANATOCRONOLOGIA
 
Indicatori ai timpului scurs de la deces

1. Semnele morții reale - Valoarea acestor semne crește când se fac

aprecieri corelative

2. Procesele cadaverice tardive

- putrefacția începe la circa 48 de ore de la deces,
- mumifierea începe la 30 de zile și este complet instalată în aproximativ 6
– 12 luni (Kernbach),
- saponificarea începe după 30 de zile și este completă după mai mult de 6
luni.
 TANATOCRONOLOGIA
3. tanatochimie- modificările postmortem ale unor substanțe din sânge și
umori;

4. stadiul unor procese fiziologice.

- gradul de digestie al conținutului gastric,
- plenitudinea vezicii urinare.
5. examenul microscopic al plăgilor -aspecte legate de reacția inflamatorie
perilezională - date referitoare la intervalul de supraviețuire de la
producerea unei plăgi.
• Marginația leucocitelor este evidentă la 30 de minute de la prod.lez.
• hematiile se decolorează în primele 2 – 3 zile,
• după 3 zile apar histiocitele cu pigment sangvin,
• hemo-siderina apare la 6 zile,
• hepatocitele devin acidofile și pierd glicogenul la 6 ore,
• pH-ul scade brusc după moarte crescând ulterior la începutul autolizei (datorită amoniacului și aminelor
cadaverice), după 24 de ore ajungând la valoarea 9;
 TANATOCRONOLOGIA

6. Determinările histochimice
- modificările eritrocitelor și a le organitelor hepatocitare
- fragmentarea fibrelor miocardice
- scăderea pH-ului în țesuturi- mai ales în creier- imediat după deces,
urmată la 24 de ore de o virare spre alcalin etc;
7. Entomologia medico-legală;

În cazul cadavrelor scheletizate sau cvasitotal scheletizate, prin examenul

oaselor putem face aprecieri despre intervalul de timp scurs de la deces,
dar marja de eroare este de ordinul lunilor sau chiar anilor.
Evaluarea probabilă a datei decesului
Formulări în legătură cu evaluarea datei morții
 În perioada ½ – 2 ore- Debut de lividitate cadaverică
 Între 2 – 4 ore- Intensificarea lividității cadaverice
 În decurs de 2 ore- Reacție pupilară la administrarea în ochi a eserinei, la
fundul de ochi (FO) papila se anemizează, zonele periferice ale corpului
prezintă scăderea temperaturii (fața, mâini, picioare), apariția largă a
lividității cadaverice, rigiditate cadaverică prezentă în articulație temporo-
mandibulară
 În decurs de 4 ore- Excitabilitatea electrică a mușchilor antebrațului, mâinii
 Perioada 4 – 6 ore- Scăderea temperaturii corpului în rect, scăderea cu
1⁰C/oră a temperaturii ficatului
 În decurs de 6 ore- Musculatura peribucală poate fi excitabilă electric, la FO
papila este nereactivă, arteriolele dispar la acest nivel, scăderea
temperaturii cadavrului avansează
Evaluarea probabilă a datei decesului
 În decurs de 8 ore- Glandele sudoripare sunt excitabile cu medicamente,
musculatura este excitabilă mecanic, musculatura periorbitară este
excitabilă electric, rigiditatea cadaverică progresează
 8 – 18 ore- Reacție pupilară la atropină aplicată local
 În decurs de 12 ore- Arteriolele în FO sunt fragmentate, membrana
timpanică fără lumină, lividitățile cadaverice sunt depresibile (mai ales în
caz de temperatură scăzută), rigiditate cadaverică totală-generalizată
 După 24 de ore- Apar lividitățile cadaverice de imbibiție
 După 48 de ore- Rigiditatea cadaverică începe să dispară
 48 – 72 de ore- Rigiditatea cadaverică dipare, apar semne de putrefacție
 Entomologie medico-legală

Studierea insectelor care populează cadavrul la diferite momente

Exista 7 serii
• Muşte- depun ouă pe cadavru (mai ales plăgi, orificii naturale
umede)- 18-36 ore (temperaturi crescute)
• Larve - 24 ore –pătrund în corp- distrug ţesuturi moi
• Pupe - 4-5 zile
• Muşte adulte - 3-5 zile

Importanţă medico-legală
- Estimarea intervalului postmortem
- Mediul în care a stat cadavrul
Entomologie medico-legală
Ciclu evolutiv Implicații tanatocronologice

Ouă -

- Dacă dimensiunile lor sunt maxime, moartea datează de cel

puțin o săptămână (în condiții de climă temperară) sau de 3
Larve – 4 zile (în condiții de temperetură ridicată);
- Dacă nu au dimensiuni maxime, moartea datează de mai
puțin de 3 – 4 ore

Pupe goale 15 zile de la deces

- Prezența lor arată că a fost parcurs întregul ciclu evolutiv al

speciei respective;
Muște adulte
- Aprecierea vârstei se face după culoarea corpului (muștele
tinere au corpul mai palid).
 Primar Secundar Terțiar Total
Stagiu
Instar
Ouă (ore) Instar (ore) Instar (ore) Prepupă (ore) Pupă (zile) Imatur (zile)
(ore)
Sarcophaga
- 24 18 48 96 9 16
cooley
Sarcophaga
- 22 16 48 104 8 14
shermani
Sarcophaga
- 26 18 54 112 12 17
bullata

Phormia regina 16 18 11 36 84 6 11

Protophormia
15 17 11 34 80 6 11
terranovae

Lucilia sericata 18 20 12 40 90 7 12

Eucalliphora
22 22 14 36 92 6 13
lilaea
Cynomyopsis
19 20 16 72 96 9 18
cadaverina
Calliphora
26 24 48 60 360 14 23
vomitoria
Calliphora
24 24 20 48 128 11 18
vicina
Calliphora
25 28 22 44 144 12 20
terranovae
 Procese conservatoare
Procese naturale care împiedică putrefacţia şi
conservă cadavrul

I. Mumifierea
Mecanism- deshidratare rapidă
Condiţii- căldură (oprirea activităţii
bacteriene)/ventilaţie
- 3-12 luni după moarte
 Mumifierea
Aspect
Pielea- uscată, dură, culoare maro-neagră,
aderentă de oase
Fără miros
Reducerea dimensiunilor corpului
Conservarea trăsăturilor şi a semnelor de
violenţă
Organele interne- masă uscată
Mumia Otzi
Rosalia Lombardo (1918-1920)
Tutankhamon (1341 î.Hr. – 1324
î.Hr.)
 Procese conservatoare
II. Adipoceara (saponificarea)
Hidroliza grăsimilor nesaturate
- Formarea de acizi graşi saturaţi (stearic, palmitic),
săruri de calciu
- 3-12 luni

Factori
• Umiditate, căldură, absenţa aerului
• Prezenţa lecitinaztei- Clostridium Welchii
 Adipoceara (saponificarea)
Aspect
- Substanţă alb-gălbuie de consistenţă grăsoasă
- Miros rînced
- Pluteşte pe apă
- Poate fi tăiată cu uşurinţă
- Arde cu flacără gălbuie
 Procese conservatoare
III. Lignificarea
Mediu cu concentraţie crescută în acid tanic şi
humic (mlaştină, lavă vulcanică, mină)
Aspect
• Piele maronie, dură
• Oase moi (pierderea calciului)
• Conservare bună pentru mult timp
Omul din Tollund
Omul din Tollund
 Procese conservatoare
IV. Refrigerarea
Expunerea cadavrului la temperaturi scăzute

Aspect
• Corpul este înţepenit;
• Conservare perfectă pentru mult timp;
• Putrefacţie rapidă cînd cadavrul este adus la
temperaturi crescute
 Modificari conservatoare

În cel puțin 2 – 3 luni, în general 6 – 12 luni Mumificarea cadavrului

În cel puțin 3 – 4 săptămâni, în general la 6 – 8 luni Adipoceara, transformarea cadavrului în acest sens

3 – 4 ani Dispariția părților moi, în cazul cadavrului înhumat (pământ)

8 – 10 ani Oasele sunt libere, pe suprafață nu sunt modificări

10 – 15 ani Măduva osoasă poate fi de tipul adipocerei, osul este greu,

suprafața cu caracter adipos
 Autopsia medico-legală
Conditii de efectuare:
• Moarte violentă
• Moarte subită
• Cînd se suspicionează o deficienţă în
acordarea asistenţei medicale
• Deces în primele 24 de ore de la internarea în
spital
• Cadavre cu identitate necunoscută
 Autopsia medico-legală
Reguli:
• Solicitarea organelor de anchetă
• La cel puţin 24 de ore de la producerea
decesului
• Completă
• Efectuată de regulă de medici legişti/uneori
medici de alte specialităţi
Nu de moarte mă cutremur,
ci de veșnicia ei.”