Sistemul international de

detectare si de evaluare al
cariei dentare
(SIDEC)

International Caries Detection

and Assessment System
(ICDAS)
•SIDEC constă într-un sistem de evaluare (gradualizare)
prin inspecţie clinică vizuală care să fie util în educaţia
dentară, practica clinică, cercetare şi epidemiologie.

Aplicaţii clinice
•

Epidemiologie şi
Educaţie sănătate
publică orală

Cercetare clinică
SIDEC este destinat să conducă la o informare de mai bună
•

calitate în ce priveşte deciziile despre diagnosticul actual,

prognostic şi managementul clinic atât la nivel individual
cât şi la nivel de sănătate publică.

•SIDEC promovează o reţea cognitivă care să sprijine şi să

facă clinicianul capabil să formuleze un management al
bolii carioase personalizat şi comprehensiv pentru a
îmbunătăţi sănătatea pacientului pe termen lung
Viitorul practicii medicale, educaţiei şi cercetării în domeniul
cariologiei impune existenţa unei definiţii integrate a
cariei dentare şi a unui sistem uniform de cuantificare a
procesului carios.

Reevaluarea sistematică a datelor din literatură a concluzionat

că este urgentă rezolvarea următoarelor probleme:
1. ce stadiu al procesului carios poate fi măsurat (cuantificat)
2. care este definiţia fiecărui stadiu de evoluţie
3. care este cea mai bună abordare clinică pentru detectarea
fiecărui stadiu pe suprafeţe dentare diferite
4. ce protocol clinic asigură medicului nivelul cel mai înalt de
acurateţe în diagnostic
 În Aprilie 2002, Ann Arbor, SUA s-a desfăşurat
International Consensus Workshop on Caries Clinical
Trials (ICW-CCT) şi a implicat 95 participanţi din 23 de
ţări care a ajuns la următoarele concluzii:

1. Există confuzii în ceea ce priveşte terminologia utilizată în

literatură în ceea ce priveşte detectarea leziunilor
carioase , diagnosticul leziunilor carioase (implică
metode obiective care să determine dacă boala carioasă este
sau nu prezentă) şi evaluarea leziunilor (care are ca scop
caracterizarea sau monitorizarea unei leziuni odată ce ea
este detectată)
2. Înţelegerea evoluţiei procesului carios a progresat mult peste
pragul de detectare al leziunilor doar în stadiile D2 (proces
carios numai în smalţ) sau D3 (proces carios în smalţ şi
dentină) .
Initierea acestui sistem a fost motivata de
necesitatea introducerii unui concept
standartizat, bazat pe dovezi ştiinţifice si
obiectivat prin cercetare (studii
epidemiologice si clinice) privind
diagnosticul, prognosticul si alegerea
unor masuri profilactice si terapeutice
eficiente din cadrul terapiei bolii carioase,
atat la nivel individual cat si de sănătate
publică.
Sistemul ICDAS depistează cariile in functie de
stadiul evolutiv (incepând cu cele localizate in
smalt) si se bazeaza pe urmatoarele criterii:

• Topografia dintilor (fosete, santuri sau

suprafete netede);
• Partea anatomica evaluata (coroana,
radacina);
• Evaluarea prezentei si a gradului de afectare
a unei suprafete adiacente unei sigilari/
restaurari.
Concluzii bazate pe dovezi ştiinţifice
 Smalţul sănătos este transparent şi microporos.
 După atacuri repetate de demineralizare
microporozitatea smalţului creşte, ceea ce conduce şi la o
scădere a indicelui de refracţie al luminii de pe suprafata
acestuia.
Primul semn al modificărilor induse de carie îl reprezintă
modificarea transparenţei şi refracţiei luminii după ce
smalţul este uscat o perioadă scurtă de timp.
Dacă demineralizarea continuă, microporozitatea
smalţului şi pierderea de substanţă cresc, iar indicele de
refracţie se reduce şi mai mult. Leziunile carioase în
stadiu incipient sunt vizibile şi atunci când suprafaţa
dintelui este acoperită cu salivă relevând un stadiu mai
avansat al cariei dentare.
 Ekstrand şi colab. [1995] au corelat severitatea leziunilor
carioase cu profunzimea lor histologică.
 Leziunile de tip white-spot care necesită uscare cu aer pentru a fi
evidenţiate sunt cel mai probabil situate în jumătatea externă a
smalţului.
 Profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care
este vizibilă fără uscare cu aer este situată undeva între jumătatea
internă a smalţului şi treimea externă a dentinei.
 Distrucţia localizată a smalţului datorată procesului carios fără
expunerea dentinei indică faptul că leziunea carioasă se extinde
până în treimea medie a dentinei.
 În plus, o umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei
care transpare prin smalţul aparent intact indică, de asemenea, o
leziune care se extinde până în treimea medie a dentinei.
 O cavitate clară care expune dentina indică prezenţa unei leziuni
care se extinde în treimea internă a dentinei.
Condiţii de examinare
Una din necesităţile principale pentru a aplica scorurile de
măsurare a cariei prin SIDEC este ca suprafaţa de examinat să
fie uscată.
O altă condiţie fundamentală pentru detectarea cariilor în
smalţ o reprezintă îndepărtarea biofilmului bacterian de pe
suprafaţa care trebuie examinată. Din moment ce cariile se
formează în zone de stagnare ale biofilmului şi fiind ascunse de
privirea examinatorului, această etapă este foarte importantă
în examinarea SIDEC.
Iată de ce este indicat ca dinţii să fie curăţaţi cu o perie sau cu
o cupă de profilaxie înainte de examinare şi de asemenea este
recomandabil ca suprafeţele proximale să fie curăţate cu firul
de aţă interdentar pentru a îndepărta biofilmul retenţionat
Examinarea SIDEC este aproape exclusiv vizuală dar
poate fi ajutată de o sondă cu vârful bont pentru a:
-îndepărta orice rest de biofilm bacterian,
-a controla lejer conturul suprafeţei şi a identifica
cavităţile minore
-pentru a confirma prezenţa restaurărilor şi a
sigilărilor.
Nu este necesară utilizarea unei sonde cu vârful ascuţit
deoarece nu ne este de ajutor la detectarea leziunilor şi
poate afecta suprafaţa smalţului care acoperă leziunile
carioase incipiente în smalţ.
În concluzie, pentru a utiliza SIDEC, vom avea nevoie
de un unit dentar fără nici un compromis în ce priveşte
curăţirea şi uscarea înainte de examinare!!!!!!!!
Protocol de examinare SIDEC
• Pacientul va îndepărta orice dispozitiv protetic sau
ortodontic mobil din cavitatea bucală
• Curăţirea suprafeţelor dentare de examinat
• Plasarea rulourilor sau compreselor în vestibul
• Îndepărtarea salivei în exces (cu aspiratorul de salivă)
• Examinare vizuală cu suprafeţele dentare umezite de către
salivă
• Se usucă suprafeţele dentare timp de 5 secunde
• Inspecţie vizuală a suprafeţelor uscate
 distal

ocluzal

mezial

Incisiv Premolar Molar

 vestibular

oral

Incisiv Premolar Molar

Înregistrarea leziunilor carioase utilizând SIDEC este un
proces în 2 paşi.
Codul din 2 numere este compus dintr-o cifră pentru statusul
restaurativ al suprafeţei urmată de o cifră ce înregistrează
gravitatea cariei
Primul pas este clasificarea fiecărei suprafeţe dentare în ce
priveşte statusul său restaurativ.
Criteriile diferenţiază între suprafeţele sigilate parţial sau total
şi între diferite materiale de restaurare.
Aceste coduri reprezintă prima cifră din cele 2 care
înregistrează statusul fiecărei suprafeţe dentare.
COD Descriere
0 Nerestaurat şi nesigilat
1 Sigilare parţială: o sigilare care nu acoperă toate şanţurile şi fosetele
2 Sigilare completă
3 Restaurare fizionomică
4 Restaurare din amalgam
5 Coroană metalică nenobilă
6 Coroană sau faţetă din porţelan sau aur
7 Restaurare pierdută sau distrusă
8 Restaurare temporară
9 Este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata
exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi
notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor
fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)
0 1 2

3 4 5

6 7 8
Codurile SIDEC de gravitate
Se sprijină pe conceptele rezultate din studiile lui Ekstrand care indică că
evaluarea leziunilor necavitare în smalţ sau dentină se poate baza pe inspecţia
vizuală topografică la nivel de suprafaţă. Evaluările SIDEC măsoară modificările
în suprafaţă şi profunzimea potenţială histologică a leziunilor carioase
sprijinindu-se pe caracteristicile de suprafaţă

0 1 2 3-4 5-6
0 Suprafaţă dentară sănătoasă

1 Prima modificare vizibilă în smalţ

2 Modificare distinctă vizual în smalţ

Distrucţie localizată în smalţ prin carie fără

3 a fi vizibilă în dentină
Umbră închisă subiacentă de la nivelul
4 dentinei (cu sau fără distrucţia smalţului)

5 Cavitate distinctă cu dentină vizibilă

6 Cavitate distinctă extinsă cu dentină vizibilă

 A. Coduri pentru leziuni carioase
primare coronare/radiculare
Santuri si fisuri (ocluzale);

ICDAS Cod Suprafete netede (mezial sau distal) cu

acces vizual indirect (V,O,Oc);
Suprafete netede cu acces vizual direct
(V,O si cele M,D cu acces direct)

 B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente

unor sigilari sau restaurari (CARS)
COD 0
A. Coduri pentru carii primare coronare

I. Şanţuri şi fosete (ocluzale)

Nicio dovadă de carie prezenta

(modificari absente sau o usoara
modificare, dubitabilă, a
translucidităţii smaltului dupa uscare
prelungita – timp sugerat de
deshidratare 5 secunde).
 De asemenea vor fi înregistrate ca fiind sănătoase
suprafeţele cu fisuri multiple prezentând modificari de culoare
în condiţiile în care aceste modificări pot fi întâlnite şi la
nivelul altor şanţuri şi fosete şi care se pot asocia cu obiceiuri
alimentare (consum frecvent de ceai )
II. Suprafete netede (mezial si distal)

Necesită examinarea vizulă dinspre ocluzal, vestibular, oral.

Nu ar trebuie sa fie nici un indiciu de carie (modificari absente sau o

usoara modificare, dubitabilă, a translucidităţii smaltului dupa
uscare prelungita – timp sugerat de uscare 5 sec.)
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii de

smalt, fluoroza, uzura dentară (atritie, abrazie, eroziune) si
modificari de culoare extrinseci sau intrinseci vor fi înregistrate ca
sănătoase.
B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari
sau restaurari (CARS)
Suprafaţă sănătoasă adiacentă unei restaurări sau sigilări. Nu ar trebui sa fie nici
o evidenţa de carie (sau sa existe o modificare dubitabilă a transparenţei smalţului
dupa o uscare prelungită cu aer (timp de 5 secunde).
Suprafeţele cu defecte marginale mai mici de 0,5 mm lăţime (nu permit
patrunderea vârfului sondei CPI),
Marginile modificate de culoare asociate cu obiceiurile (de exemplu consumul
frecvent de ceai) şi care nu prezintă semne de demineralizare vor fi notate ca
sănătoase
CODUL 1:
A. Coduri pentru carii primare coronare
Reprezintă semnul cel mai precoce al cariei dentare după curăţirea suprafeţei şi
uscarea acesteia, când proprietăţile optice tisulare sunt modificate. Înainte de
uscare aceste leziuni sunt greu de distins de smalţul normal, după care ele pot fi
detectate devenind mult mai opace. Astfel de leziuni în şanţuri şi fosete în timp
se pot colora, ceea ce le face mai uşor de detectat fără uscare.
Aceste leziuni închise la culoare pot pare similare cu şanţurile şi fosetele
colorate de ceai sau cafea (COD 0), aceste coloraţii necariogene fiind vizibile în
tot sistemul fisural ocluzal complex, în mod simetric
I. Şanţuri şi fosete (ocluzal)
-când suprafata este umeda nu exista nicio modificare de
culoare ce poate fi atribuita unei activitati carioase, dar
dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ
5 secunde de uscare pentru a deshidrata leziunea
carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioasă sau o
modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu
este in concordata cu aspectul clinic al smaltului sănătos.
SAU

umed uscat
-apare o modificare de culoare datorată leziunii carioase care
diferă de aspectul clinic al smalţului sănătos, localizată la
întîlnirea dintre şanţuri şi fosete, vizibilă indiferent daca
suprafata este umeda sau uscata. Pentru a fi CODUL 1, aceste
leziuni vor afecta baza fisurilor.
Aspectul acestor zone cariate diferă de pigmentarea
şanţurilor şi fosetelor care a fost mentionată la CODUL 0.
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Suprafeţele umezite nu arată nicio modificare de culoare care
să poată fi atribuită unei activităţi carioase, dar după uscare
prelungită este vizibilă o opacitate carioasă (albă sau maron)
care este diferită de aspectul clinic al smalţului sănătos. Aceste
leziuni pot fi adesea percepute dinspre direcţie vestibulară sau
orală

Leziune lângă marginea

liberă a gingiei vizibilă
după uscare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor
meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
La examinarea dintelui umezit nu există nici un o diferenţă de culoare
care să fie atribuită activităţii carioase, dar după uscarea prelungită cu
aer se observă o opacitate care nu se înscrie în aspectul smalţului normal.
 B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau
restaurari (CARS)

Când suprafaţa este umedă nu există nici o dovadă de

modificare a culorii ȋn sensul activităţii carioase, dar dupa
uscarea prelungită cu aer este vizibilă o opacitate sau
decolorare compatibilă cu demineralizarea şi incompatibilă cu
o suprafaţă sănătoasă a smalţului.

Leziune vizibilă după

uscare
COD 2 : modificari distincte vizibile la nivelul smaltului:
Dacă leziunea în smalţ pierde în continuare minerale, proprietăţile optice se modifică
încă odată, astfel încât demineralizarea din aceste stadii mai avansate face ca aceste
leziuni în smalţ să fie vizibile chiar şi atunci când dintele este inspectat şi umed.
Atunci când dintele este umed leziunile prezintă fie
(a) o opacitate carioasă(white-spot) şi/sau
(b) modificări carioase maron care sunt mai largi decât baza naturală a fisurilor şi au
un aspect care nu seamănă cu cel al smalţului sănătos (aceste leziuni pot fi văzute
deasemeni când suprafaţa este uscată).
Deşi uscarea nu este necesară pentru a detecta leziunile cu acest cod, este de ajutor să
îndepărtăm umezeala de pe suprafaţă pentru a vedea mai clar semnele de
demineralizare profundă
I. Şanţuri şi fosete
Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Când dintele este umed
se poate observa o opacitate carioasă (leziune de tip white-spot)
si/sau coloraţie maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele
(notă: leziunea trebuie să fie vizibilă şi când dintele este uscat).
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Leziunile pot fi văzute direct dinspre vestibular sau
oral. În plus, văzută dinspre direcţie ocluzală,
această opacitate sau modificare de culoare poate fi
distinsă ca o umbră ce se limitează la smalţ,
observabilă prin creasta marginală

Suprafaţă umedă Suprafaţă uscată

III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare
directa a suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele
vecin lipseste
Leziunea poate fi vizibilă în mod direct. Leziunea poate să
atingă sau să fie mai aproape de 1 mm faţă de marginea liberă
a gingiei sau adiacentă marginii unui dispozitiv ortodontic fix
sau protetic
 B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau
restaurari (CARS)
Daca marginea restaurarii este plasata in smalt dintele trebuie
vizualizat umed. Daca apare o opacitate compatibila cu
demineralizarea sau o alta modificare de culoare, iar suprafata
smaltului este modificata înregistram codul 2 (leziunea este vizibila
si cand dintele este uscat).
Daca marginile restaurarii sunt plasate in dentina: aspectul este
conferit de modificarile de culoare care nu este cel de dentina sau
cement sanatose.
 COD 3: Distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei
şi fără prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar:
Atunci când cariile au ajuns la acest stadiu, s-a instalat o asemenea
pierdere de mineral în smalţ, încât structura acestuia este
puternic afectată iar suprafaţa smalţului începe să sufere
distrucţii şi se poate vizualiza discontinuitatea suprafeţei.
In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-
spot) şi/sau coloratii carioase maronii (brown-spot) care sunt mai
largi dacât şanţurile naturale şi nu seamănă cu aspectul clinic al
smalţului sănătos.
Baza şi pereţii cavităţii sunt doar în smalţ iar dentina NU este vizibilă

În caz de dubii sau pentru a confirma evaluarea vizuală se pot folosi

sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor lejeră pe suprafeţa dintelui,
confirmandu-se astfel prezenta cavitatii limitate la smalţ.
Acest lucru este obţinut prin alunecarea vârfului rotunjit de-a lungul
şanţurilor şi fosetelor suspecte, o discontinuitate limitată fiind detectată
atunci când vârful sondei cade în cavitatea sau discontinuitatea de pe
suprafaţa smalţului. Dacă se observă o cât de mică zonă de
dentină, CODUL va fi 4.

La un dinte restaurat, un spaţiu între dinte şi

restaurare mai mic de 0.5 mm asociat cu o
opacitate sau o modificare de culoare
asemănătoare cu demineralizarea va aparţine
codului 3.
I. Şanţuri şi fosete
În şanţuri şi fosete leziunea este mai largă decât fisurile naturale.
Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii
dentare la intrarea in sant, fisura, foseta sau între acestea. Aceasta
modificări vizuale sunt o dovadă a demineralizarii la nivelul intrarii în
şanţuri, fosete, fisuri (pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) şi
cu toate că şanţurile şi fosetele apar substanţial sau nenatural de largi
decât normal, dentina NU este vizibilă pe pereţii sau la baza cavităţii sau a
discontinuităţii.
Utilizarea palpării lejere va confirma fenomenul de microcavitaţie
(pierderea integrităţii de suprafaţă a smalţului).

Fisură înainte de uscare Fisură după uscare cu aer

II. Suprafete netede (mezial si distal)
Odată uscată timp de 5 secunde există o pierdere distinctă
a integrităţii smalţului, văzută din direcţie vestibulară sau
linguală. Baza şi pereţii cavităţii sunt numai în smalţ şi
dentina NU este vizibilă.
Dacă este vreun dubiu sau pentru a continua evaluarea
vizuală, o sondă boantă poate fi uşor utilizată pentru a
confirma pierderea de integritate
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste

Suprafaţa uscată arată o pierdere distinctă a integrităţii suprafeţei

Utilizarea lejeră a unei sonde parodontale confirmă această

constatare
 B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau
restaurari (CARS)
-cavitaţie mai mică de 0.5 mm. la marginile restaurării sau a sigilării
şi
-opacitate sau modificare de culoare consistentă cu demineralizarea
Cod 4: modificari de culoare (halou întunecat) la nivel
dentinar cu sau fara distructie localizată in smalt (dar fără
cavitate în dentină):
Aceasta leziune apare ca o usoara umbra de dentina colorata vizibila
prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fără prezenţa
unor semne de distrucţie localizată (pierderea continuităţii
suprafeţei fără expunerea dentinei).
Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed.
Zona întunecată poate avea culoarea gri, albastru sau brun.
Umbra trebuie să reprezinte în mod clar o leziune carioasa ce a
pornit de pe suprafata examinată.
I.Şanţuri şi fosete
Codul 4 este înregistrat numai pe suprafaţa cariată. Aceasta nu este o
problemă atunci când leziunea îşi are originea pe suprafaţa ocluzală dar pot
exista confuzii cu leziunile proximale largi.
În acest caz, afectarea dentinară cavitară se observă adesea ca un halou prin
suprafaţa ocluzală chiar dacă caria nu îşi are originea în fisurile ocluzale.
Suprafaţa ocluzală nu va fi evaluată cu CODUL 4 deoarece leziunea a pornit
de pe suprafeţele proximale.
Acest lucru este mai clar în fig, unde leziunea proximală poate fi direct
vizualizată ca având CODUL 5, haloul ce se observă pe smalţul subminat de
către această leziune poate fi văzut dinspre suprafaţa ocluzală, dar nu va fi
evaluată cu CODUL 4 deoarece leziunea nu a afectat suprafaţa ocluzală
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Apare c a o umbră de dentină decolorată vizibilă printr-o creastă de
smalţ aparent intactă sau printr-un perete de smalţ vestibular sau
oral. Acest aspect este mult mai adesea vizibil atunci când dintele
este umed.
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a
suprafetelor meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
Leziunea apare ca o umbră de dentină modificată de culoare vizibilă
printr-o suprafaţă de smalţ sub un white sau brown spot care poate
sau nu să prezinte semne de distrucţie localizată
B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)
Carie în smalţ sau în dentină adiacentă unor restaurări sau sigilări cu o umbră
adiacentă închisă ce provine de la dentină
Suprafaţa poate să prezinte o opacitate sau o modificare de culoare consistentă cu
demineralizarea
Nu există dentină expusă
Cod 5: leziune cavitara cu dentina vizibila
Odată cu evoluţia ulterioară a cariei, smalţul subminat poate
eventual să se distrugă şi să expună dentina
Acest cod se defineşte ca:
- prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea
dentinei subiacente.
- extinderea este până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei
examinate
I. Şanţuri şi fosete

Dintele vizualizat umed poate prezenta zone

intunecate de dentina vizibile prin smalt.
Odata uscat timp de 5 secunde apare o
pierdere evidentă clinic a structurii dentare la
nivelul intrării în fisură sau şanţ - o cavitate
clară.
Exista dovezi vizuale privind demineralizarea
(pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun
închis) la intrarea sau la întâlnirea şanţurilor,
fosetelor sau fisurilor, dentina fiind expusă.
Sondele WHO/CPI/PSR pot fi utilizate pentru
confirmarea prezenţei unei cavitati aparente
in dentina prin alunecarea vârfului rotunjit
de-a lungul şanţurilor şi fosetelor suspecte, o
cavitate dentinară fiind detectată atunci când
vârful sondei intră în deschiderea cavităţii, în
opinia examinatorului baza fiind în dentină
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Cavitate în smalţul opac sau modificat de culoare care expune dentina
Este afectată mai puţin de jumătate din suprafaţa examinată
Poate fi utilizată o sondă boantă pentru a confirma această constatare
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor
meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)
Cavitate ce implică mai puţin de jumătate din aria suprafeţei examinate
Dentina va fi vizibilă în spaţiul dintre restaurare sau sigilare şi structura dentară,
spaţiu care va trebui să fie mai larg de 0.5 mm.
COD 6 : cavitate distinctă extinsa cu expunerea
dentinei care implică ½ sau mai mult din suprafaţa
evaluată:
Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este
profunda si largă iar dentina este clar vizibila pe pereti
si la nivelul bazei.
O cavitate extinsă implica cel putin jumatate din
suprafata dintelui sau e posibil să ajungă la nivel
pulpar
I. Şanţuri şi fosete
Există o pierdere evidentă a structurii dentare
Cavitatea va fi profundă şi largă cu dentina clar vizibilă
Este afectată fie cel puţin jumătate din suprafaţa examinată sau pulpa????
II. Suprafete netede (mezial si distal)
Pe lângă celelalte caractere, creasta marginală poate să nu fie prezentă
III. Suprafete netede (vestibular si oral) si/sau examinare directa a suprafetelor
meziale si distale atunci cand dintele vecin lipseste
B. Coduri pentru leziuni carioase adiacente unor sigilari sau restaurari (CARS)
O cavitate extinsă adâncă şi largă în care dentina este vizibilă atât pe pereţi cât şi
pe baza cavităţii
 Exista vreo modificare de culoare de natura
carioasa cand Poate fi codul 1-6
suprafata este umeda?
Poate fi codul 1 sau 0

Nu
Cod = 0
Nu DA
Leziune carioasa cand suprafata Exista cavitate? Coduri posibile 3.5.6
este uscata?
Da
Cod = 1
Coduri posibile 1, 2, 4

NU DA
Exista umbra? Dentina este expusa?
Coduri posibile 1 sau 2

DA
NU Da Nu Este implicata mai mult de ½ din
Extindere dincolo de santuri Cod = 4 Cod = 3 suprafata?
si fosete?

Nu Da Nu Da
Cod = 1 Cod = 2 Cod = 5 Cod = 6
 Metoda codului din doua
cifre ICDAS

Un sistem de coduri format din doua cifre

este utilizat in diagnosticare astfel:
 prima cifra indica restaurarea sau

sigilarea (starea de suprafaţă),

 a doua indica codul de carie.
Sistemul de coduri restaurari/sigilari
recomandat este:
0 = suprafata nerestaurata sau nesgilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restauratie fizionomica
4 = restauratie din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate
97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi
notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care
prezinta de asemenea o cavitate distincta
extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu:
- 4(restaurare cu amalgam)-6(cavitate
distincta) = 46
- un dinte fara restaurari dar cu o cavitate
vizibila va fi notat = 06.
 Criterii de apreciere a cariei radiculare
Coduri de detectare si clasificare a leziunilor
carioase de la nivelul suprafetelor radiculare
Se acorda cate un scor pentru fiecare suprafata
radiculara. Fetele vestibulara, meziala, distala si orala ale
radacinii fiecarui dinte vor fi clasificate dupa cum urmeaza:
COD E
Daca suprafata radiculara nu poate fi vizualizata direct
şi uscată uşor cu un jet de aer datorita absentei recesiunii
gingivale atunci aceasta este exclusa.
Suprafetele acoperite in intregime de tartru pot fi
excluse sau preferabil se îndepărtează tartrul, fiind astfel
posibilă evaluarea statusului suprafetei.
Comitetul ICDAS recomandă pentru detectarea
şi clasificarea leziunilor radiculare, următoarele
criterii clinice:

Culoare: deschisă/maron, neagră

Textură: netedă/aspră

Aspect: strălucitoare/mată

Percepţie la palparea lejeră cu sonda:

moale/asemănătoare cu pielea/dură
Cavitate: pierderea conturului anatomic
COD 0

-suprafata radiculara nu prezinta nici o

decolorare particulara care sa se distinga de
tesutul adiacent si nici nu exista un defect la
nivelul JSC sau pe restul suprafetei radiculare.
-suprafata radiculara are un contur anatomic
natural.
-suprafata radiculara poate prezenta o pierdere
definita a continuitatii radiculare sau a conturului
anatomic al radacinii, care nu este asociat cu
procesul carios. Aceasta pierdere a integritatii este
asociata de obicei cu leziuni necariogene gen:
abrazie sau eroziune.
Aceste conditii de regula apar pe suprafetele
vestibulare, sunt de obicei netede , stralucitoare si
dure.
Abrazia este caracterizata de existenta unei limite
clar definite cu margini ascutite , iar eroziunea
are marginile mai difuze.
Niciuna dintre aceste conditii nu prezinta modificări
de culoare.
COD 1
Exista o zona bine definită
modificata de culoare la
nivelul suprafetei radiculare
sau al JSC (maron deschis
/maron închis sau negru) dar
nu exista cavitate (pierderea
de contur anatomica este mai
mica de 0,5 mm).
 COD 2
Exista o zona clar modificata de culoare
la nivelul suprafetei radiculare sau al
JSC (maron deschis/ maron inchis si
negru) iar cavitatea este prezenta ,
pierderea conturului anatomic este mai
mare sau egală cu 0,5 mm.
 Carii de suprafata
radiculara vizibila
directa “Arbore decizional” pentru
?? ?
cariile primare de suprafata
NU
DA
radiculara
E
Dupa uscarea cu
aer (5sec) exista
modificare de
culoare (maron
inchis /maron
deschis sau negru
???

NU DA
0
exista cavitate,
(pierderea de
contur
anatomica este
mai mica de 0,5
mm)
???

NU DA
1 2
(carie necavitara) (carie cavitara)
 Carii adiacente unor restaurari
radiculare
Atunci cand o suprafata radiculara este
restaurata si exista carii adiacente
restaurării , suprafata este notata ca
fiind cariata.
Criteriile pentru cariile asociate cu
restaurari radiculare sunt aceleasi ca
cele pentru suprafetele radiculare
nerestaurate.
Cod 1-necavitară
Cod 2-cavitară
 “Arbore decizional”
Exista o modificare pentru
de culoare
adiacenta unei cariilor adiacente
restaurari
radiculare unor suprafete radiculare
???

restaurate.
NU
DA
0
Este prezent
fenomenul de
cavitatie (pierdere de
contur anatomic
(0,5mm)
???
DA
NU
2
1
 Consideratii speciale:
in caz de incertitudine scorul ales de examinator trebuie sa fie cel mai mic.

poate fi necesara diferentierea dintre un dinte neerupt si unul absent, extras in

urma unui proces carios, fata de cei absenti din alte motive .

dintii devitali trebuie notati in aceeasi maniera cu cei vitali.

dinti imobilizati sau cu breckets: toate suprafetele vizibile ar trebui sa fie

examinate cat mai bine posibil si notate in maniera uzuala. Cand o suprafata
este acoperita in totalitate si nu exista evidente semne de carie statusul dintelui
este notat 0.

in cazul dintilor supranumerari, examinatorul trebuie sa decida care este

dintele legitim ocupant al spatiului: doar acel dinte primeste scor.

atunci cand atat dintele permanent cat si cel decidual ocupa acelasi spatiu,
doar dintele permanent este notat.

toate suprafetele restaurate cu acoperire totala sunt notate ca fiind coroane.

Daca un dinte este restaurat cu acoperire partiala, suprafetele implicate in
restaurare vor fi notate separat.
- daca o parte din restaurare este pierduta pe o anumita
suprafata, acea suprafata va fi notata cu 7 (primul
numar) chiar dacă nu lipseste toata restaurarea.

- este important sa existe un cod pentru inregistrarea

situatiilor in care exista cavitati care nu sunt de natura
carioasa, de exemplu atunci cand restaurarea s-a
pierdut. Poate fi argumentat ca aceste situatii sunt
similare cu cele in care exista restaurari tranzitorii, desi
exista conventia in anumite studiile epidemiologice ca
acestea sa fie inregistrate mai degraba ca restaurari
decit ca leziuni carioase.

- atunci cand exista mai mult de o leziune carioasa pe o

suprafata , cea mai severa leziune va dicta scorul.
- daca un sant sau o foseta de pe suprafata ocluzala nu
este inclusa in cadrul unei umbre distincte ce porneste
de pe suprafata meziala sau distala, atunci suprafata
ocluzala este notata ca fiind normala. In orice caz, in
toate celelalte circumstante examinatorul trebuie sa
determine suprafata de origine a leziunii carioase,
fiecare suprafata a dintelui fiind notata separat.

- pentru a determina daca exista o cavitate in smalt (cod

3) varful sferic al sondei CPI ar trebui sa depisteze o
depresiune pe suprafata dintelui care sa acopere partial
varful sferic al sondei. Daca tot varful sondei intra in
depresiune atunci codul trebuie sa fie 5, in afara cazului
in care examinatorul concluzioneaza ca leziunea este in
smalt, primind codul 3.
o umbra sub creasta marginala/in jurul fosetelor sau fisurilor
trebuie sa fie distincta sau colorata in gri inainte de a fi
clasificata cu un cod 4.

atunci cand sunt afectate atat coroana cat si suprafata radiculara

de un singur proces carios care se extinde cel putin 1 mm dupa
JCD atat in directie cervico-incizala cat si cervico-apicala ,
ambele suprafete primesc scor separat. Pentru o leziune ce
afecteaza atat cororana cat si radacina cu o extindere mai mica
de 1 mm de la jonctiune doar suprafata dentara cu distructie mai
mare (> 50%) este notata. Cand este imposibil de estimat
procentajul ambele suprafete se noteaza ca fiind cariate.

o suprafata de radacina expusa, fara semn de carie, adiacenta

unei coroane de invelis este notata ca fiind sanatoasa.

daca pe aceeasi suprafata radiculara sunt prezente mai multe

leziuni este notata cea mai severa leziune.
 Atunci cand o leziune carioasa de la nivelul unei
suprafete radiculare se extinde dincolo de linia
angulara a radacinii implicand cel putin 1/3 din
suprafaţa adiacentă, acea suprafata este considerată
deasemenea cariata.
 Daca sunt prezente mai multe leziuni pe aceeasi

suprafata radiculara, suprafata primeste scorul

leziunii mai severe.
 Dintii devitali sunt notati in aceeasi maniera cu cei

vitali.
Clasificarea după sediu şi mărime (Mount)
 SEDIUL 1:
Şanţurile şi fosetele de pe
suprafeţele ocluzale sau de pe
orice suprafaţă netedă

SEDIUL 2:
Zonele de contact între 2
dinţi în zona anterioară şi
posterioară

SEDIUL 3:
Zonele cervicale lângă
marginea liberă a gingiei sau
pe suprafeţele radiculare
expuse
 DIMENSIUNEA
0. Leziunea iniţială pe orice sediu detectabilă clinic,
necavitară: poate fi vindecată
1. Leziunea minimă care necesită tratament operativ
2. Leziunea medie în care este suficientă structură
dentară sănătoasă care să menţină integritatea
coronară sub forţa presiunilor masticatorii
3. Leziunea mare care necesită să fie modificată
pentru a-i asigura protecţie structurii dentare.
Poate exista deja o fisură la baza unui cuspid sau
riscul de fractură este foarte mare
4. Leziunea extinsă după pierderea unui cuspid la
dinţii posteriori sau a marginii incizale la dinţii
anteriori
CARII PROXIMALE INCIPIENTE: se extind < 1/2 din grosimea smalţului
CARII PROXIMALE AVANSATE : se extind până la JSD sau dincolo de ea,
dar nu > de ½ externă a dentinei

CARII PROXIMALE PROFUNDE: se extind în smalţ şi ½ internă a dentinei

CARII OCLUZALE PROFUNDE