Sunteți pe pagina 1din 21

Satisfactori şi

disatisfactori alimentari
• Satisfactori alimentari = produse ce provin din natura
sau sunt structurate de om,precum si serviciile legate de
acestea pentru acoperirea necesităţilor biologice.
• Satisfactori alimentari sunt:- satisfactori produse
-satisfactori servicii
• Satisfactori produse:sunt in sine satisfactori (satisfac
foamea de exemplu). Modul in care se asigură această
satisfacţie depinde de:producatorul de alimente care îi asigură:
-- aspect corespunzător
-- valoare nutritivă corespunzătoare
-- ambalaj in concordanţă cu forma,culoarea şi înscripţionarile
respective.
• Satisfactori servicii se refera la:
-- preluarea alimentelor in vederea consumului(servicii legate de
portionare,încălzire,răcire,servire la masă)
-- servicii sub forma de satisfactori,regimuri alimentare,proceduri
de consum.
• Disatisfactori alimentari:sunt alimente şi servicii care
alterează desfăşurarea normală a actului alimentar.

• Sunt clasificaţi funcţie de elementul ce imprimă caracterul


dăunător:
-- structuri fizice (alterează funcţionalitatea proceselor
digestive:oase, impurităţi,metale,cioburi de sticlă).
-- structuri chimice :în procesul de metabolism generează
deficienţe(ex: antimetaboliţi : hormoni)
-- stucturi biologice :patogene induc în organism procese
epidemiologice (viermi,insecte acarieni)

!! Proantialimente:rol pasiv in forma primară,când se


înmulţesc exagerat sunt dăunătoare.
• Disatisfactori în cadrul serviciilor:

-- exercită funcţia prin intermediul produselor


alimentare
-- activitatea proantialimentelor (ce se accentuează la
temperatură şi umiditate necorespunzătoare)
-- stimularea unor funcţii cu valoare de disatisfactori –
acţiunea termica

• Neefectuarea sau executarea incompletă a purificării


produsului ce se bazează pe metode fizice şi chimice
• Satisfactori alimentatări senzoriali aceşti satisfactori se
manifesta în anumite procese şi-n anumite momente:
-- în magazin
-- după cumpărare

• În magazin:receptorii au la dispoziţie stimuli care constau din:


-- denumirea produsului,a mărcii şi semnificaţiile pe care le
generează asupra consumatorului
-- aspectul ambalajului sau al produsului
-- bagajul informaţional (ambalaj şi produs,unitatea comercială,
prim afisaj,sau persoane ce fac reclamă sau puncte mobile,mod
de întrebuinţare,utilizare)
ÎNTEBUINŢAREA,UTILIZAREA

• După cumpărare,in magazin,acasă sau prin contact direct cu


produsul prin înlăturarea ambalajului:

-- aspectul(culoarea,forma,structura)
-- calitatea ambalajului(protecţia asigurată,posibilitatea de a-l
folosi,după ce produsul a fost parţial consumat)
-- în procesul de pregătire(comoditatea procesului de pregătire,
comportarea materiilor prime si a semnificaţiilor,calitatea
produselor obţinute)

!! Informaţiile se procură din inscripţionări sau alte


canale senzoriale.
• Cu ocazia consumului se obţin informaţii referitoare la plăcere
şi satisfacţiile pe care le asigură produsul consumatorului.

• Se realizează:
-- aroma
-- uşurinţa cu care sunt servite
-- satietatea
-- alte caracteristici organoleptice
• Informaţiile primite împreună cu cele ulterioare achiziţionării
determină o imagine favorabilă sau nefavorabilă referitoare la
produs.

!! Viitoarele opţiuni vor fi influenţate în mare măsură


de experienta anterioară.
• Principalii satisfactori alimentari senzoriali:

-- alimente

-- ambalaje

-- servicii alimentare

-- documentele ataşate produsului

-- documentele destinate reţelei comerciale


Alimentele

• Caracteristicile cu valoare senzoriala se găsesc:

-- înglobate in masa produsului:sunt specifice sortimentului


respectiv şi se referă la calitatea sau compoziţia produsului
(culoarea alcoolului medicinal,culoarea îngheţatei)

-- afisarea produsului(produse zaharoase,de panificaţie,


produse ambalate in ciocolată,brânzeturi acoperite cu ceară)
Ambalaje

• Oferă o alta mare paletă de posibilităţi. Prin intermediul lor se


pot comunica toate categoriile de informaţii de identificare şi
evaluare:

-- informaţii înglobate în ambalaj:forma recipientilor din sticlă,


specifica pentru anumite sortimente sau grupe de sortimente.

-- informaţii afişate pe ambalaj:prin scriere directă pe materialul


din care este făcut ambalajul este mijlocul utilizat cel mai
adesea pentru transmiterea de informaţii
• Serviciile alimentare acţionează şi prin valorile lor senzoriale
astfel:

-- serviciile de comercializare cu amanuntul:îşi conving


cumpărătorii prin valoarea senzorială şi notorietatea de care se
bucură produsele;în acest scop funcţia lor de satisfactori constă
din valoarea senzorială a etalării,a afişajului şi a modului de
prezentare de către vânzători a mărfurilor alimentare.
-- serviciile de alimentaţie publică:prin procesele de pregatire
suplimentară pentru consum a alimentelor ,acestea se realizează
prin asocierea şi prelucrarea produselor alimentare, dar si prin
vizualizarea pregătirii lor (bucătării deschise spre sălile de masă,
finisarea realizată la masa consumatorilor, implicarea consumatorilor
în efectuarea unora din operaţiile de definitivare a preparatelor, cel
mai adesea a celor ce transmit o mare încărcătură senzorială)
-- degustările,promoţiile,expoziţiile şi alte forme de atragere:pe care
le folosesc diferitele servicii alimentare se bazează tot pe
valoarea de satisfăcători alimentari senzoriali.
Documente ataşate produsului

• Reprezintă o rezervă informaţională la care se


apelează pentru sortimentele noi şi pentru acele
operaţii a căror practicare sau necesitate nu e prea
frecventă.
Documente destinate reţelei comerciale

• Urmăresc sa servească vânzătorilor sau pentru atragerea


cumpărătorilor. În afară de documentele ataşate produsului
trebuie să se mai adauge şi informaţii care să servească
pentru promovarea sortimentului ca de exemplu:

-- comparaţii cu alte produse


-- recomandări privind modul în care se pot efectua probe şi
demonstraţii simple
-- indicaţii referitoare la condiţiile în care este potrivit a se etala,
organizarea zonei de desfăşurare,dotarea şi funcţionarea
standului de prezentare etc.
Disatisfactori alimentari senzoriali

• Disatisfactorii alimentari senzoriali au o valoare negativă pentru


actul alimentar.
• Analiza disatisfactorilor alimentari senzoriali scoate în evidenţă
următoarele două categori:

-- satisfactori alimentari degradaţi


-- purtători materiali nealimentari,care nu au legărură cu actul
alimentar şi în cazul în care se intrepătrund cu acesta au valoare
de disatisfactori senzoriali.
Consideraţii despre emotii
• Emoţiile sunt senzaţiile pe care le poate produce un produs
• Cercetarile au evidenţiat 8 emoţii primare:
-- bucuria --tristeţea
-- plăcerea -- dezgustul sau repulsia
-- frica -- frica
-- surpriza -- nerăbdarea

• Prin combinarea acestora rezultă emoţii derivate:


-- optimismul -- deziluzia
-- dragostea -- remuşcarea
-- supunerea -- dispreţul
-- spaima -- agresivitatea
Care dintre emoţiile prezente sunt produse de servicii sau de
produse
• CAMESTRARI susţine ca pentru a explica emoţiile este necesar sa le
spunem pe nume.

• “Emoţiile variază în intensitate si în ceea ce priveşte gradul de


asemănare reciprocă,având un caracter bipolar,în sensul că de
exemplu,bucuria este opusa tristeţii,ura se opune dragostei ş.a.m.d ”
• Emoţiile sunt dispuse de-a lungul unui fir,un continuum al intensităţii.
• De exemplu o primă axă a emoţiilor este constituită din următoarea
gradaţie negativă:
• Alte axe sunt:nedumerire,surpriză,uluire

• În fiecare caz intensitatea emoţiilor creste ca proportie


• Emoţiile declanşate de produs

• Înţelegerea tipului de emoţie este importantă deoarece plăcerea


experienţei emoţionale se corelează pozitiv cu impulsul de a cumpara.
• Emoţiile sunt evenimente mentale ce survin în urma perceperii unui
obiect produs serviciu s.a.m.d.
• Experienţele persoanelor generează o activitate internă,o stare
afectivă ce poate determina modificări organice(nelinişte,
transpiraţie,relaxare,epuizare)
• Aceste emoţii se transferă şi asupra unităţii organizaţiei sau persoanei
de la care am achiziţionat produsul printr-un proces de “de osmoză
emoţională”
-- Orice produs poate genera emoţii de durată şi intensitate
variabilă.
-- Emoţiile survin in urma experienţelor pe care persoana le are cu
imaginea produsului sau cu interfaţa acestuia.
-- Interfaţa exprima ceea ce se interpune intre obiect şi utilizator
incluzând:aspecte ale designului exterior,elemente vizibile,
tangibile,modul de manipulare de control intr-un cuvânt ce
oferă.
Dorinţa de cumpărare revine capacitaţii unei interfeţe de a
produce emoţii. Asemenea emoţii trebuie controlate şi
verificate. Relevanta este evaluarea importanţei şi agreabilităţii
datelor pentru subiecţi.
-- Declanşarea de emoţii produsă de un anumit produs sau
serviciu reprezintă funcţia ergonomică a acestora.
Ergogeneza

• Reprezintă procesul de percepere a senzaţiilor interne ale


organismului.
• Produsele indeplinesc 2 funcţii ergonomice -- directe
-- indirecte

• Produsele cu funcţie ergonomica directă,sunt cele care modică


percepţiile interne ale organismului :anestezicile,alcoolul si substanţe
psihoactive.

• Produsele cu funcţie ergonomica indirectă actionează in absenţa


introducerii de substanţe in organism asfinţit de soare,zgomotul de
valuri, parfumul sărăt din aer,senzaţiile din timpul dansului.
• Emoţia cumpărării se traduce prin percepţia profesionalismului pe
care vânzătorul reuşeşte sa o creeze sau vederea hranei,gustul,
mirosul,senzaţiile din timpul mesei s.a.