FEOCROMOCITOMUL

(paraganglioma) - 0,2-0,5%

Definiţie: Tumoare a ţesutului cromafin (incapsulată de

2-5 cm în diametru) cu localizare medulo-suprarenaliană,
mai rar în ganglionii simpatici sau vezica urinară,
benignă în 90% de cazuri, secretoare de catecolamine.
Tumoarea producătoare de catecolamine respectă
„Regula celor 10”:
• 10% - localizare extrasuprarenală
• 10% - multiplă sau bilaterală
• 10% - malignă
• 10% - recidivantă postchirurgical
• 10% - familială
 FEOCROMOCITOMUL

Organe atinse: sistemul endocrin, cordul şi vasele

Vârsta de predilecţie: 30-60 ani, poate fi la copii,
excepţional după 60 ani.
Sex de predilecţie : bărbaţi = femei
Factori de risc:
• Neoplazie endocrină multiplă (tip IIA - feocromocitom,
carcinom medular a tiroidei, hiperparatireoidie şi IIB -
feocromocitom, carcinom medular a tiroidei, neurinoame
a mucoaselor)
• Neurofibromatoza von Recklinghausen
• Sindromul von Hippel-Lindau
• Feocromocitom familial
 FEOCROMOCITOMUL
Simptomatologie:
• HTA (permanentă 50%, paroxistică 50%)
• Tahicardie
• Paloare
• Transpiraţii
• Cefalee
• Dureri toracice, lombare
• Hipotensiune ortostatică
• Tremor
• Febră
• Hiperglicemie
• Pierderea masei corporale
Diagnosticul de feocromocitom este evocat în caz de:
• Triada: cefalee-palpitaţii-transpiraţii
(± paloare)
• Paroxisme tensionale
• În prezenţa unei HTA refractare la un diabetic
 FEOCROMOCITOMUL

Mecanismul HTA: catecolaminele active, ajunse în

circulaţie au acţiuni cardio-vasculare prin stimularea alfa
şi beta receptorilor.
• adrenalina produce o mai puternică stimulare cardiacă
mediată prin beta receptori cu creşterea debitului cardiac
• noradrenalina produce o mai mare vasoconstricţie
mediată prin alfa receptori cu creşterea rezistenţei
vasculare totale
• Tumorile care secretă, în principal adrenalină, tind să
aibă o HTA predominant sistolică, cu tahicardie,
transpiraţii şi tremurături.
• Tumorile care secretă, în principal noradrenalină (fie
adrenală sau extraadrenală), tind să aibă o HTA sistolo-
diastolică, mai puţină tahicardie, palpitaţii şi paroxisme
de anxietate.
 FEOCROMOCITOMUL
Examene de laborator:
• Creşterea în plasmă a catecolaminelor libere (adrenalina,
noradrenalina) şi a acidului vanilmandelic
• Evaluarea derivaţilor metoxilaţi ai catecolaminelor urinare:
(metanefrina + normetanefrina) peste 1 mg/24 ore – semn
patognomonic
• Dozarea catecolaminelor urinare (adrenalina,
noradrenalina, dopamina) – utile în diagnosticul formelor
paroxistice
Examene diagnostice specifice:
• Test de frânare la fentolamină
Imageria:
• Scaner abdominal
• Scintigrafia (cartografia) cu MIBG-I131 (meta-iod-benzil-
guanidină)
• RMN
Cerinţe diagnostice:
• Afirmarea existenţei feocromocitomului prin dozaje biologice
• Localizarea feocromocitomului prin imagerie
 FEOCROMOCITOMUL
Medicamente ce interferează cu rezultatele:
Cresc indicii de laborator:
• Amfetamina
• Clonidina
• Labetalolul
• Sotalolul
• Etanolul
• Metildopa
• Levodopa
Scad indicii de laborator:
• Rezerpina
Stări patologice ce interferează cu rezultatele:
• Insuficienţa renală
• Stres intens
• Hiperleucocitoza
• Hiperglicemia
 FEOCROMOCITOMUL

Complicaţii:
Hipertensive:
- encefalopatie
- accidente vasculare cerebrale
- insuficienţă renală
- insuficienţă cardiacă
- infarct de miocard
- retinopatie
• Iatrogene:
- hTA ortostatică
• Metastatice
 FEOCROMOCITOMUL
Tratament:
Măsuri generale:
• Pregătirea medicală către chirurgie
Regim: normosodat
• Medicamente de referinţă: tratament mixt asociind în ordine
α- apoi β-blocantele în mediu specializat
• Prazozin în doze progresive sub controlul TA
• Propranolol în doze progresive sub controlul FCC
Alte medicamente utilizabile:
• Nadolol
• Atenolol
• Metoprolol
• Labetalol
Modalităţi de supraveghere:
• Preoperator: pulsul, TA
• Postoperator: dozajul catecolaminelor urinare la a 15-a zi, apoi
anual