Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
reprezintă astăzi unul dintre cei mai importanţi producători din domeniul
morăritului şi panificaţiei din România, fiind o companie cu tradiţie ce
activează pe piaţă de peste 45 de ani şi al cărei capital este 100% românesc.
Deşi se află printre primele companii din industria morăritului şi panificaţiei, din
Romania, Dobrogea Group, a înregistrat în anul 2017 pierderi de aprox. 32 mil. de lei.
• Portofoliul de produse marca Dobrogea Group cuprinde:
Făină
Mălai
Pesmet
Pâine
Cozonac
Produse de patiserie-cofetărie
Aluaturi congelate
Biscuiţi
Capitolul III. Structura ofertei de pâine din România
• În 2015, valoarea totală a pieţei româneşti de biscuiţi, covrigi, batoane sărate şi alte
gustări sărate a fost estimată la aproximativ 67 milioane de euro.
• Potrivit RetailZoom, vânzarile de produse din aceasta categorie în perioada iunie
2015 – mai 2016 s-au împărţit astfel:
3%
10%
11% Covrigei
Crakers
Sticksuri
Mixuri
52% Batoane sarate
23%
• Covrigii şi biscuiţii săraţi sunt cele mai bine vândute tipuri de snacks-uri sărate din
România. Piaţa românească a snacks-urilor sărate a înregistrat o tendinţă de creştere
în ultimii ani, în special în cazul biscuiţilor şi al sărăţelelor.
• Principalii producătorii de snacks-uri sărate din România sunt Croco, Alka,
Boromir, Tuc.
Piaţa biscuiţilor dulci
Pâine de secara
Pâine graham 4%
5%
Pâine alba
73%
Exporturile sunt la mai putin de jumatate din valoarea importurilor
Statisticile arată că România este o piaţă bună pentru produsele de panificaţie din
import, principalele trei ţări de origine a importurilor fiind Polonia, Germania
şi Bulgaria.
Datele Ministerului român al Agriculturii arată că importurile româneşti de produse
de panificaţie, de cofetărie şi biscuiţi s-au ridicat la 66.800 de tone, respectiv 133 de
milioane de euro, în primele şapte luni ale anului 2016.
Conform un studiu efectuat de Eurostat, preţurile din Romania pentru produsele de
panificatie se situeaza la 53% din media UE.
Principalele zece ţări de origine pentru importurile din România
de pâine, produse de patiserie, prăjituri, biscuiţi şi alte produse
de brutărie, cu sau fară adaos de cacao, în 2015 au fost:
Calitatea alimentelor şi, mai ales, inocuitatea lor i-a preocupat în permanenţă pe
specialişti şi, an de an, s-au îmbunătăţit reţetele, practicile, tratamentele, metodele
astfel încât alimentele să-şi sporească valoarea si aportul la sănătatea şi dezvoltarea
armonioasă a organismului uman.
HACCP este un sistem cu aplicaţie în domeniul alimentar, considerat un sistem
eficient privind siguranţa alimentelor.
Analiza pericolelor şi determinarea punctelor critice de control reprezintă o metodă
de abordare sistematică a asigurării siguranţei alimentelor, bazată pe identificarea,
evaluarea şi prevenirea tuturor riscurilor ce ar putea interveni în procesul de
fabricaţie, manipulare şi distribuţie a acestora (pe întreg lanţul alimentar) şi ţinerea
sub control a riscurilor din punctele critice.
• Ca şi alte sisteme sau programe importante existente într-o societate,
implementarea HACCP necesită resurse, angajament şi foarte mult timp.
• Implementarea sistemului HACCP este dependentă de tehnici
convenţionale ce includ stabilirea obiectivului şi o abordare "pas cu pas",
trăsătura cheie a acestei abordări constând într-o implicare totală a
personalului organizaţiei.
• Un program HACCP, necesită în aceeaşi măsură tehnologii competente
care să determine şi să monitorizeze fiecare punct critic.
• Rolul caracterizării pericolelor şi a evaluării riscurilor la alimente nu poate
fi neglijat.
• Un număr tot mai mare de companii se străduiesc să obţină un certificat de
conformitate, să realizeze atât ,,beneficii externe” ca parte a strategiei lor
de piaţă, cât şi ,,beneficii interne” pentru a deschide o cale către
îmbunătăţiri semnificative şi eficienţă
Conform prevederilor din Codex Alimentarius, punerea în aplicaţie a sistemului
HACCP se bazează pe şapte principii fundamentale şi anume: