FIZIOLOGIA

ANALIZATORILOR
 Analizatorii – sisteme complexe si unitare
 Au rol de a :
 receptiona,
 conduce si
 transforma excitatiile din mediul intern si
extern in senzatii specifice.
 Sunt formati din:
 1.Segment Periferic(Receptor)
 2.Segment intermediar (De conducere)
 3.Segment central (Aria senzitiva din scoarta
cerebelului)
 Fiecare analizator are o serie corticala prin care
proiecteaza semnalele emise de receptor.
 Analizatorii:
 cutanat,
 visual,
 auditiv,
 vestibular, 
 gustativ,
 olfactiv.
 Analizatorul cutanat
 Pielea cuprinde un ansamblu de structuri
dispuse in trei straturi :
 Epiderm
 Derm
 Hipoderm
 Unele regiuni ale pielii sunt acoperite de par,
altele nu prezinta astfel de diferentieri,
alcatuind pielea glabra
 Analizatorul cutanat
 Toate structurile pielii contin o varietate larga
de organe receptoare , constituind asa numita
clasa a exteroreceptorilor .
 Unii dintre acestia sunt reprezentati de
terminatii nervoase libere amielinice
 Altii prezinta o structura complexa , terminatia
nervoasa fiind inconjurata de structuri non-
neurale , imbracand aspectul de corpusculi.
 Analizatorul cutanat
 La nivelul pielii glabre se intalnesc terminatii
nervoase libere , discuri tactile Merkel,
corpusculi Krause, Meissner, Ruffini si Pacini.
 La nivelul pielii acoperite de par se gasesc
receptori anexati foliculului pilos , discuri
Merkel si corpusculii Ruffini.
 Mucoasele contin receptori avand aceleasi
caracteristici ca si receptorii cutanati , existand
posibilitatea traducerii stimulilor de atingere,
temperatura , durere.
 Analizatorul cutanat
 Stimularea receptorilor cutanati poate genera
senzatii de atingere , presiune , vibratie ,
variatie termica.
 Stimularea mecanica inofensiva a pielii
determina senzatia de atingere
 Daca se apasa pielea cu un stilet si aceasta
manevra persista senzatia se pastreaza o
perioada de timp , dar scade treptat , disparand
dupa cateva minute .
 Analizatorul cutanat
 In cazul in care apasarea stiletului este mai
puternica , astfel incat sa se produca modificari
si in tesutul subcutanat , senzatia poate persista
mai multe minute , fiind cunoscuta sub
denuminea”presiune profunda”.
 Daca pielea este antrenata in miscari oscilante
rapid repetate apare senzatia de vibratie
 Cand un obiect este miscat usor si incet
deasupra pielii, se produce senzatia de gadilare
.
 Analizatorul cutanat
 Cresterea temperaturii pielii cu mai mult de
2⁰C produce senzatia de caldura iar scaderea
temperaturii senzatia de rece
 Daca variatiile termice depasesc 45-46⁰C sau
scad sub 10⁰C apare senzatia de durere.
 Stimularea mecanica si chimica care produce
iritatie sau leziuni cutanate determina senzatia
de durere
 In cazul unor procese inflamatorii nu produc
durere , apare senzatia de mancarime .
 Analizatorul cutanat
 Pielea umana contine receptori care
semnalizeaza:
 Modificari mecanice cu caracter inofensiv
 Modificari termice usoare sau drastice cu
caracter de durere
 Analizatorul cutanat
 Aceste modalitati de semnalizare a variatiilor
energetice poarta denumirea de exteroreceptie .
 Structurile capabile sa traduca astfel de stimuli
fac parte din grupurile
 Mecanoreceptorilor
 Termoreceptorilor
 Nociceptorilor
 Analizatorul cutanat
 Toate fibrele nervoase care provin de la nivelul
exteroreceptorilor sunt dendrite ale neuronilor
senzitivi extranevraxiali, cu sediul fie in ggl.
spinali de pe radacina posterioara a nervilor
spinali sau in omologii lor de pe traseul
nervilor cranieni.
 Analizatorul cutanat
 Discriminarea spatiala – testarea capacitatii
tactile a unui subiect se realizeaza prin
“capacitatea de discriminare spatiala”
 Stimularea concomitenta a doua puncte la
nivelul suprafetei cutanate poate genera
impresia stimularii doar a unui punct sau a
doua puncte diferite .
 In functie de distanta dintre zonele stimulate si
regiunea stimulata
 Analizatorul cutanat
 La nivelul degetelor mainii, distanta minima capabila
sa produca senzatia stimularii a doua puncte diferite
se obtine chiar daca intre zonele stimulate exista o
departare de 2 mm
 In zona dorsala a trunchiului acestea trebuie sa fie
distantate intre 20 si 50 mm
 Acest proces este rezultatul faptului ca zonele
cutanate care reprezinta un grad ridicat de
discriminare spatiala sunt larg reprezentate la nivelul
ariei somato-senzitiva primara si invers in cazul
suprafetelor care au o capacitate discriminativa redusa
 Analizatorul Acustic
 Rolul fiziologic al analizatorului acustic este
acela de
 captare a undelor sonore din mediul ambiant
 Receptionare
 Codificare
in impulsuri nervoase care
ajunse la scoarta cerebrala vor creea senzatia
auditiva.
 Analizatorul Acustic
 Excitantul fiziologic al A.A este sunetul
 Sunetele sunt vibratii oscilatorii transmise intr-
un mediu elastic(aer) pana la ureche
 Urechea le capteaza, le receptioneaza, le
codifica in impuls nervos si le conduce spre
cortexul auditiv- locul de formare a senzatiilor
auditive
 Analizatorul Acustic
 Excitatiile sonore pentru a putea fi percepute
trebuie sa aiba o frecventa cuprinsa :
 intre 16-20.000 Hz
 Intensitate de 1 decibel
 Totalitatea sunetelor capabile sa produca
senzatia de auz poarta numele de camp auditiv
, a carui limite se reduc dupa varsta de 30- 40
ani
 Analizatorul Acustic
 Detectarea directiei sunetului se realizeaza la nivelul
nucleilor olivari superiori
 Se perfecteaza in cortexul auditiv , care va indica directia
sunetului in functie de zona care este excitata maximal
 Scoarta cerebrala auditiva trimite eferente catre cohlee,
trecand prin nucleii olivari superior pana la organul Corti.
 Stimularea directa a unor puncte din nucleii olivari va
inhiba arii corespunzatoare ale organului Corti ,
reducandu-i sensibilitatea cu 15- 20 dB
 Subiectul isi poate indrepta atentia spre sunet cu o
anumita calitate acustica, in timp ce le respinge pe
celelalte cu o alta calitate.
 Analizatorul Acustic
 Pragul auzului se determina corect prin
audiometrie , folosind
audiometreradioelectrice
 Perceptia frecventei usor sunete se bazeaza pe
date subiective
 Persoanele investigate recunoscand frecventele
variabile exprimate in Hz,omul si animalele
superioare percep o diferenta de frecventa de
0.3Hz
 Analizatorul Acustic
 Pragul auditiv este intensitatea minima a unui
sunet pentru a produce senzatia de auz
 Variaza in functie de frecventa vibratiei
 Un sunet ca sa poata fi perceput trebuie sa aiba
o intensitate de 100 de barii pentru frecventa
maxima de 20.000 Hz
 Analizatorul Acustic
 In practica masurarea intensitatii sunetelor se
realizeaza cu ajutorul unei unitati numite bel (dupa
numele inventatorului Graham Bell)
 A 10 a parte din bel se numeste dB
 Pragul auditiv masurat in dB este zero
 Urechea omului percepe sunete de la 0 la 140dB
 Vocea soptita are 20 dB
 In conversatie 80 dB
 Zgomotul unui motor de avion are 120dB
 Sunetele care au intensitatea peste 140 dB altereaza
organul Corti
 Analizatorul Acustic
 Pragul senzatiei – intensitatea sunetului la care
senzatia auditiva este inlocuita cu senzatia
tactila
 Frecventele joase sunt mult mai simtite decat
auzite
 Sunt percepute de catre receptorii de presiune
si de organul Corti
 Pragul maxim al senzatiei este de 250-1000Hz
cel minim 20.000Hz
 Analizatorul Acustic
 Surditatea este o infirmitate grava
 Surditate de transmisie – cand este afectata urechea medie sau conductul
auditiv extern
 Surditate de perceptie – apar leziuni la nivelul urechii interne sau ale caii
nervoase acustice
 Surditate mixta – sunt afectate dispozitivele de transmisie cat si cele de
perceptie
 La copil surditatea are implicatii in dezvoltarea psihica si vorbire
 Surditatea de perceptie ereditara reprezinta 20-30% din surditatea copiilor
 Cea castigata se poate datora traumatismului obstretical cu anoxia
organului Corti
 In cazul icterului nuclear din incompatibilitate de RH
 Meningitele pot creea 4-6% din surditate
 Oreion
 Analizatorul vestibular
 Evidentierea rolului urechii interne in mentinerea
echilibrului
 Se aseaza o broasca pe o planseta de pluta , planseta pe
suport mobil
 La miscarea circulara- broasca isi curbeaza corpul pe partea
opusa
 La miscarea pendulara – creste tonusul muscular inspre
partea unde se inclina suportul
 Se distruge urechea interna – se constata ca atat inclinarile
capului cat si deplasarea se fac in directia partii lezate Acest
comportament se explica prin mentinerea tonusului
muscular in partea homolaterala a leziunii , care se afla sub
control vestibular intact
 Analizatorul vestibular
 Ca urmare a leziunii vestibulare apar o serie de simptome:
 Nistagmusul - miscarea involuntara a globilor oculari
formata din 2 secuse care se succed ritmic:
 o secusa lenta ( tonica) , de origine vestibulara care este
orientata de aceeasi parte cu leziunea
 O secusa rapida( clonica) care readuce globul ocular la
pozitia initiala
 Sensul nistagmusului se stabileste in functie de secusa
rapida , care se observa mai usor
 Directia nistagmusului poate fi : orizontala, verticala,
giratorie (insens orar sau antiorar), disociat (ambii ochi bat
inauntru in cazul nistagmusului disociat convergent sau in
afara in cazul celui divergent)
 Analizatorul vestibular
 Tipul de nistagmus evidentiaza si sediul leziunii
 Poate fi fiziologic – apare la persoane sanatoase
numai la privirea laterala exterma si este format
din oscilatii oculare fine si de scurta durata
 Se poate declansa in momentul cand privirea
fixeaza un obiect , indiferent de unghiul din care
se priveste obiectul(nistagmus de fixare ) sau se
poate observa la persoanele care fixeaza un
obiect in miscare sau privesc peisaje in
miscare( nistagmus optokinetic)
 Analizatorul vestibular
 Evidentierea tulburarilor de echilibru
 In tulburarile de echilibru devierile tonice se fac de partea
afectata
 Inchiderea ochilor accentueaza tulburarile de origine
vestibulara deosebindu-le de sindromul cerebelos
 1. Proba Romberg- apreciaza echilibrul in ortostatism cu baza
de sustinere redusa ( picioarele alipite
 In aceasta pozitie pacientul inchide ochii , dupa o perioada de
latenta corpul se inclina progresiv in directia labirintului afectat
 2. Proba bratelor intinse – pacientul sezand , bratele intinse
orizontal inainte avand degetele indexe extinse
 La inchiderea ochilor bratele pacientului vor devia spre partea
unde exista leziune labirintica
 Analizatorul vestibular
 3. Proba indicatiei pacientul este in pozitie sezanda,
cu ambele membrele superioare executa miscari in
plan orizontal sau vertical
 Intai cu ochii deschisi se executa dupa care se
executa cu ochii inchisi
 In caz de leziune labirintica se va observa devierea
bratului spre partea afectata
 4.Proba mersului inainte si inapoi – se efectueaza 5
deplasari , avand ochii acoperiti
 In afectarile vestibulare la fiecare deplasare se
realizeaza o deviere mare fata de directia initiala.
 Analizatorul vizual
 Dinamica pupilara;reflexele pupilare
 Cand se examineaza pupila este necesar ca ambii
ochi sa fie iluminati egal iar ochiul sa priveasca in
departare
 Reflexul pupilar direct la lumina ( reflexul fotomotor)
– apare dupa o latenta de 0.2 s si este maxim dupa
1s
 Gradul de modificare a diametrului pupilar variaza
in functie de gradul de luminozitate
 La lumina pupila se micsoreaza ( mioza) iar la
intuneric diametrul pupilar cresre (midriaza)
 Analizatorul vizual
 Reflexul fotomotor consensual
 Se realizeaza pentru fiecare ochi in parte
 Se ridica obturarea de pe ochiul acoperit si se observa
modificarea diametrului pupilar si la celalalt ochi
 Reactia de acomodatie convergenta
 La privirea unui obiect apropiat de ochi se produce
mioza
 Subiectul priveste in departare apoi priveste brusc un
obiect care se gaseste foarte aproape de ochi (15 cm) ,pe
linia mediana
 Se observa convergenta axelor oculare (pupilele se
apropie) si mioza de intensitate egala la ambii ochi.
 Analizatorul vizual
 Determinarea acuitatii vizuale
 Pentru departe se testeaza la o distanta de 5 m, distanta la care nu sunt
solicitate procesele de acomodatie
 De aproape se testeaza de la distanta de 33 cm
 Pentru fiecare ochi in parte
 Acuitatea vizuala bioculara este superioara celei monooculare, datorita
asimetriei directiei de exercitare a foveei centrale a celor doi ochi
 Zona temporala a imaginii este mai luminoasa
 Centrul cerebral al vederii binoculare utilizeaza cele mai bune parti ale celor
2 imagini
 Acuitatea vizuala a ochiului drept este superioara fata de ochiul stang9/10
din subiectii dreptaci si invers pentru stangaci
 In cazul dreptacilor la nivelul cortexului occipital stang , care este mai
dezvoltat se proiecteaza 2/3 din fibrele maculare
 Cea mai folosita in clinica este masurarea acuitatii vizuale subiective statice
 VA MULTUMESC