ARGUMENT

Specificul grădiniţei noastre, cu grupe de predare în limba română şi în

limba maghiară, a creat posibilitatea şi necesitatea în acelaşi timp de a
include în programul educaţional al unităţii şi educaţia interculturală.
Motivul a fost transmiterea şi dezvoltarea unor valori morale şi dorinţa
de a primii cât mai multe informaţii despre cultura celor două etnii, despre
obiceiuri şi tradiţii, gradul de acceptare reciprocă a valorilor de toleranţă faţă
de convingerile celuilalt.
Nu toţi suntem români şi nu toţi vorbim limba româna. Diversitatea este
mirodenia care ne încânta viaţa in relatiile pe care le stabilim cu ceilalti. ,,A fi
altfel şi a vorbi o altă limbă“ nu face din noi decât un rezervor inepuizabil de
experienţe noi şi diferite. Capacitatea de a primi şi de a d ărui trebuie impărtăşită
de la cea mai fragedă vârstă pentru a putea ajunge la realizarea scopului dorit, şi
anume la conceptul de cultură universală în care fiecare să-şi regăsescă
specificul national şi să se bucure de acesta fără teama de a fi judecat sau
ignorat.
REALIZATORII PROIECTULUI:
EDUCATOARELE:
Secţia română- P.S.
Ş.L.
Secţia maghiară- Székely (Bódi) Tünde Andrea
T.I.
GRUPUL ŢINTǍ:
Copiii preşcolari de la grupa mică-secţia română şi copiii de la grupa combinată -secţia maghiară.

BENEFICIARII:
Copiii şi părinţii acestora.
Cadrele didactice.

COLABORATORII DIRECŢI:
Directorul Grădiniţei cu Program Normal “Albinuţa”-P.F.
Biserica Ortodoxă Petru şi Pavel din Mănăştur.
Biserica Reformată.

RESURSE MATERIALE:
Diferite materiale didactice;
Costume populare specifice popoarelor.
Obiecte de artizanat.
Aparat foto, aparat de filmat.

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI:

Anul şcolar …., cu posibilitatea de prelungire.
SCOPUL PROIECTULUI:
• Transmiterea de cunoştinţe despre propria cultură şi despre alte culturi
aparţinând altor etnii.
• Formarea atitudinii de respect faţă de propria cultură şi combaterea
discriminării, a toleranţei şi a prieteniei .

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
• Îmbogăţirea cunoştinţelor despre tradiţiile poporului român şi maghiar.
• Dezvoltatrea cunoştinţelor referitoare la cântecele populare, jocurile din
folclorul copiilor, zicători şi proverbe.
• Dezvoltarea sentimentelor de convieţuire cu alte etnii.
• Familiarizarea cu diferite obiceiuri de sărbători.
• Cunoaşterea costumului naţional românesc şi maghiar.
• Obişnuirea copiilor de a se implica în acţiuni comune desfăşurate cu copiii din
grupa maghiară.
• Dezvoltarea deprinderii de a a manifesta toleranţă între copii de aceiaşi
naţionalitate.
• Promovarea unor relaţii de bună înţelegere între cele două etnii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Să facă schimb de informatii.
• Să învete unii de la ceilalti cum să respecte obiceiurile şi tradiţiile.
• Să se familiarizeze cu diferite obiceiuri şi sărbători.
• Să demonstreze că oamenii sunt la fel ,indiferent de etnia din care fac parte.
• Să accepte schimburile comportamentale ale oamenilor sub impactul normelor
altor culturi.
• Să integrăm şi să construim o identitate multiculturala.
• Să reţină cuvinte şi cântece în altă limbă.
• Să se implice în acţiuni comune.
MODALITǍŢI DE COMUNICARE:
• Desfăşurarea de activităţi practice, de învăţare, activităţi extracurriculare.
• Intâlniri şi schimb de informaţii orale şi materiale.
• Prezentarea unor momente tradiţionale etniei(româneşti-ungureşti).
• Vizitarea bisericilor de culte diferite.
• Concursuri sportive, jocuri.
• Organizarea de activităţi în “Săptămâna Altfel”.
• Expoziţii.

MODALITǍŢI DE EVALUARE:
• Analiza activităţilor desfăşurate.
• Expoziţii cu lucrări.
• Prezentarea în cadrul Comisiei Metodice a desfăşurării activităţilor şi impactul acestora
asupra copiilor şi părinţilor.
• Schimb de dansuri populare cu joc şi cânt între cele doua grupe- Haţegana şi Csárdás

CALENDARUL ACTIVITǍŢILOR:
DATA DENUMIRE FORME DE ORGANIZARE LOCUL DESFǍŞURǍRII PARTICIPANŢII
ACTIVITǍŢII
SEPT. Elaborarea proiectului. Intâlnire şi schimb de Sala de grupă. Educatoarele celor două
informaţii. grupe.
OCT. Ghicitori şi proverbe. Concurs. Sala de grupă. Educatoarele.
Copiii preşcolari.
NOV. “Costumele populare“ Şezătoare. Sala de grupă. Educatoarele.
Audiţie cântece populare Copiii preşcolari.
maghiare şi româneşti.
DEC. Obiceiuri de Crăciun. Artă. Sala de grupă. Educatoarele.
“Impreună de Crăciun” Vizionare. Copiii preşcolari.
Audiţie. Părinţii.
IAN. “Eu împreună cu Expoziţie cu lucrări şi poze cu Sala de grupă şi holul grădiniţei. Educatoarele.
celălalt” momente surprinse în timpul Copiii preşcolari.
desf. parteneriatului. Directorul unităţii.
FEB. “Bisericile noastre” Vizite. Biserica ortodoxă şi reformată. Educatoarele.
Copiii preşcolari.
Părinţii.
Preoţii celor doua culte.
MAR. Artă. Sala de grupă. Educatoarele.
“Săptămâna altfel” Excursii. Zona Făget. Copiii preşcolari.
Vizionare. Părinţii.
APR. Sărbătorile Pascale- Artă. Sala de grupă şi holul grădiniţei. Educatoarele.
decoruri pentru masa de Expoziţie cu vânzare. Copiii preşcolari.
Paşte. Părinţii.
MAI Jocuri sportive. Curtea grădiniţei. Educatoarele.
Concurs. Copiii preşcolari
IUNIE “Joc si voie bună” Dansuri populare. Pe scenă în curtea grădiniţei. Educatoarele.
Copiii preşcolari.
Părinţii.
 PROGRAMUL ACTIVITǍŢIILOR ÎN SǍPTǍMÂNA :
“SǍ ŞTII MAI MULTE , SǍ FII MAI BUN”

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE URMǍRITE:

• să trezim copiilor interesul pentru artă;

• să utilizeze corect instrumentele de lucru( foarfeca, pensula, lipici, acuarele, diferite materiale
reciclabile,etc.)
• să antrenăm copiii în îngrijirea mediului;
• să cultivăm spiritul de lucru în echipă;
• să cultivăm respectul faţă de natură, de mediul inconjurător;
• să reţină regulile de minimă protecţie a naturii;
• să respecte mediul înconjurător;
• să trezim interesul copiilor pentru frumosul din natură;
• să fie creativi în orice situaţie folosind lucruri considerate deşeuri;
• să sesizeze importanţa mediului natural, în viaţa omului înţelegând necesitatea protejării lui;

SǍ FIM CREATIVI DIN OBIECTE RECICLABILE!

Mottoul săptămânii: Din ce-i stricat, să inventăm.
Pământul să-l bucurăm.
 ZIUA DENUMIREA MATERIALELE LOCUL DE GRUPELE RESPON-
ACTIVITǍŢII FOLOSITE DESFǍŞURARE SABILII

COPǍCELUL -tubul de hârtie igienică -un colţ din holul Gr. micăA-secţia Educatoarele celor
LUNI RECICLABIL şi de la prosoapele de grădiniţei; română doua grupe.
hârtie, sârme, lipici, tub Gr. combinată A-
PVC. sectia maghiară.

MARTI PE CǍRǍRI DE -nasturi, bucăţi de -un colţ din holul Gr. micăA-secţia Educatoarele celor
NASTURI material , silicon; grădiniţei; română doua grupe.
-sala de grupă; Gr. combinată A-
sectia maghiară.

PITICII, PAZNICII -peturi de 2l, 5l, ziare, -un colţ din holul Gr. micăA-secţia Educatoarele celor
MIE. NOŞTRI făină, cartoane de grădiniţei; română doua grupe.
diferite texturi; -sala de grupă; Gr. combinată A-
sectia maghiară.

FAGURII -cofrag de ouă, tempera -un colţ din holul Gr. micăA-secţia Educatoarele celor
JOI ALBINUŢELOR galbenă, coji de ouă, grădiniţei; română doua grupe.
fire de lână, cutii de -sala de grupă; Gr. combinată A-
carton; sectia maghiară.

PETRECEREA -peturi(confectionare -un colţ din holul Gr. micăA-secţia Educatoarele celor
VINERI LA ROATA lampadare),pahare de grădiniţei; română doua grupe.
CUGETǍRILOR unică folosinţă, carton Gr. combinată A-
ondulat; sectia maghiară.
-scăunel stricat, cauciuc
de maşină, burete;
 ANALIZA SWOT A PARTENERIATULUI INTERCULTURAL
Conform principiilor analizei SWOT vom sintetiza în continuare principalele puncte tari, oportunităţi, puncte slabe şi
PUNCTE TARI
-prezenţa grupei cu predare
în limba maghiară în unitatea
noastră;
-posibilitate schimbului de
de informaţii;
-posibilitatea organizării unor
activităţi comune;
-implicarea autorităţilor
locale;
-existenţa unor programe
educaţionale;
riscuri care definesc actualele condiţii ale interculturalităţii:
OPORTUNITǍŢI
-respectarea reciprocă de
către parteneri a prevederilor
protocolului;
-disponibilitatea la modificări
dictate de necesitate;
-buna coordonare a activităţii
şi creşterea motivaţiei tuturor
factorilor educaţionali;
-mediatiyarea în acţiuni
metodice, comisii metodice,
cercuri pedagogice;
PUNCTE SLABE AMENINŢǍRI
-gradul de informare al
părinţilor, în ceea ce priveşte
-nerespectarea obiceiurilor
şi tradiţiilor;
interculturalitatea este
-evaluarea eronată în
limitat;
organizarea managementului
-existenţa reţinerii din partea
Timpului ce poate duce la
celor implicaţi;
nerespectarea graficului
-insuficienta cunoaştere a
activităţilor;
stilului de viaţă a comunităţii
etnice;