TEHNICI ESENTIALE IN

LABORATORUL CLINIC

Dr. Medic Veterinar Sandu Gabriel

Sorin
 Intrebare:

1. Este necesar sa avem un

laborator in clinica?☺
Raspunsul este da, din urmatoarele motive:
• Rapiditatea efectuarii examenelor cerute de catre medicul clinician

• Efectuarea de teste suplimentare in raport cu rezultatele obtinute si

conditia pacientului
• O mai buna comunicare intre medicul clincian si medicul de

laborator
• Flexibilitatea si rapiditatea efectuarii probelor

• Evitarea degradarii probelor biologice din punct de vedere al

depozitarii si transportului
• Recoltarea probelor suplimentare in vederea stabilirii unui

diagnostic de certitudine
• Stabilirea unei bune conduite privind epidemiologia bolii

• Satisfactia clientului !!!!!

Rolul tehnicianului veterinar :

Rolul tehnicianului veterinar este de a usura si reduce timpul

petrecut de catre medicul de laborator in vederea prelucrarii
problelor.
Tehnicianul trebuie sa genereze rezultatele in timp de medicul
veterinar le interpreteaza.
Pentru un rezultat mai bun si eficent este importanta o foarte
buna comunicare intre personalul din laborator
De asemenea rolul tehnicianului este si de a tine evidenta testelor
in inventar, de a cunoaste conditiile de depozitare, de a cunoaste toate
metodele pentru realizarea dezinfectiei si de mentinere a curateniei in
laborator
Orice greseala sau suspiciune de manopera gresita trebuie
comunicata medicului responsabil cu laboratorul.
O buna evidenta a primirii probelor si a emiterii buletinelor de
analiza vor usura munca personalului din laborator.
Dotari si materiale necesare in laborator
• Microscop : 10x,20x,40x ,100 x

Lamele 20/20; 20/40

• Lama,lama trasor
•Striclarie : pahar Erlenmeyer, Berzelius, sticla de ceas, crostalizor, bagheta sticla,
flacoane antibiotic

Bagheta sticla
P .Berzelius cristalizor

Sticla de ceas Flacoane sticla

P .Erlenmeyer
•Sita ( sita de strecurat ceaiul), placi petri, mojar.

Placa Petri mojar sita

Baterie
•Foarfeca,pensa, lama de bisturiu, tavita renala, ansa de insamantare, capete
pipete, pipeta automata, ulei de parafina, ulei imersie, formol 10%,
refractometru si centrifuga.

Ansa insamantare

Capete pipete Pipeta automata

refractometru
centrifuga Ulei+suport ulei imersie
Diff-quick, lacto fenol cu albastru de metil, solutie Lugol, hidroxil de sodiu
10%, 4% , albastru de metil diluat 1: 5, apa distilata, kit de colorare gram,
albastru de metil

Diff-quick

Baie de colorare

Kit coloratie gram

Recoltarea probelor
Probe de sange: vacumtainer
EDTA: hematologie automata, citologie (Babesia), examen Dirofilarioza,
test Knot, MCI, testare grupa sangvina, PCR
Heparina: biochimie, gaze, ioni, diferite teste rapide
Citrat de sodiu: manopera de transfuzie, citologie

v. heparina V citrat de
V . EDTA sodiu
Clot activator: pentru obtinerea serului prin centrifugare (diferite
dozari teste, etc .)
SST2Advance (cu gel separator): permite obtinerea serului si
pastrarea acestuia in conditi optime
Bactec : hemocultura

SST2Advanc Bactec
Clot activator e
•Pentru timpul de coagulare : direct pe lama de sticla.

•Probe de LCR (lichid cefalorahidian)

•Edta :citologie
•E-swab : microbiologie
Probe de urina: recoltor urina, uri swab

Probe de fecale: recoltor fecale cu si fara gel, swab

Secretii oculte :

Recoltor exudat faringian cu sau fara gel

Lichide de punctie :
E-swab
Vacutinere Edta
• Probe de fire de par (examen direct): in plic de
hartie - NU seringa, recoltoare plastic. Pentru
cruste se pot folosii recoltoare din plastic.
Receptia probelor
Evaluarea si situatii intalnite in examinarea probelor :
a) De sange :
Prezenta hemolizei

Grade diferite de hemoliza

Evidentierea unui ser laptos (P)

Ser de culoare galben-portocaliu (ser icteric) (p)

Prezenta de coaguli in probele privind hematologia si biochimia.

In cazul obtineri de ser nu impune o problema.
Prezenta de artefacte, fire de par, vata, etc.
Proportia ser/masa eritrocitara
b) LCR: prezenta de sange, fire de par, de vata…,prezenta de coaguli
paraziti.

c) De urina :
Prezenta de sange (hematurie )
Prezenta de pigment biliar ,flocoane ,aspecte privind
culoarea,turbiditatea,mirosul,prezenta de corpi straini

d) Lichidele de punctie:
Culoare, prezenta de celularitate, turbiditate, prezenta de flocoane.

e) Fecale: prezenta de corpuri straine , par, prezenta de mucoasa,

culoarea , aspectul.

f) Secretii: in functie de anamneza .

EXAMENUL SANGELUI IN STARE PROASPATA

 Concentratia proteinei in plasma (ETDA, heparina)

 Hematologie automata (ETDA)
 Executarea preparatelor cu picatura strivita intre lama si lamela
( evidentierea microfilariilor E+h)
 Executarea preparatelor citologice (frotiuri) in vederea calcularii
formulei leucocitara (citrat de sodiu,EDTA)
 Fragilitatea osmotica a hematiei
 Determinarea grupei sangvine (EDTA)
Executarea frotiurilor
Diferite grade de autoaglutinare
EXAMINAREA , RECOLTAREA SI PRELUCRAREA PROBELOR IN
VEDEREA EXAMINARII CITOLOGICE
Citologia probelor de piele: simpla amprenta pe zonele lezionate si
colorarea (Diff-Quick)

Amprenta
cutanata
Citologia urechilor: recoltarea probelor cu ajutorul betisoarelor de urechi si etalarea
acestora pe lama de sticla dupa care se coloreaza.

Recoltarea probelor

Etalarea materialului pe
lama
Citologia diferitelor secretii: se executa frotiuri , amprente daca
acestea sunt compacte
Citologie lichidelor provenite din diferite punctii: recoltarea acestora
pe EDTA , daca lichidul nu prezinta o populatie celulara bogata
se centrifugheaza la 3000Rpm timp de 5 min si se recolteaza
sedimentul; acesta se etaleaza pe lama si se executa frotiu sau
‘starfish’.
 ‘starfish;’ Amprenta

Strivirea probelor
Se va determina si proteina, eventual creatinina, uree,
glucoza.
Lichidele ce nu prezinta artefacte (fire de par, flocoane, coaguli
)pot fi numarate cu ajutorul aparatului de hematologie.
Citologia provenita in urma punctiilor:
Dupa recoltarea probei se detaseaza acul seringii cu care a fost
recoltata si cu o seringa de capacitate mai mare (10ml) se
insufla cu putere materialul pe o lama de sticla urmand
etalarea acestuia cu lama trasor si colararea.
TOATE PREPARATELE OBTINUTE VOR FI
EXAMINATE LA MICROSCOP IN
URMATOAREA ORIDINE: 10X,20x,IMERSIE)
COLORATIA DIFF-QUICK=10 cufundari in fiecare
solutie fara clatire. Spalarea se face la final.
PRELUCAREA PROBELOR DE URINA:

Sumarul de urina- se distribuie uniform o cantitate de urina pe stripul

de folosit , se introduce in analizor sau se citeste ochiometric cu
ajutorului flaconului
Sedimentul - se folosesc containere potrivite pentru centrifuga pe care o
avem. Proba se introduce la centrifuga timp de 10 min la 3-4 mii
Rpm.
Ex. Citologic: din sedimentul obtinut la
centrifugare se poate executa si un examen
citologic ( Diff-quick)
Ex. Bacteriologic : urina recoltata prin cisticenteza
PRELUCRAREA PROBELOR D.P.D.V AL PARAZITOZELOR
EXTERNE
Testul scoth: o banda de scoth este aplicata pe zona examinata rezultatul
fiind analizat microscopic cu obiectivul 10.
Otoscopia: simpla examinare cu
videotoscopul/otoscop permite evidentierea
acarienilor
Se mai poate recurge la recoltarea crustelor cu
ajutorul unui betisor de ureche si clarificarea
acestora in hidroxid de sodiu 10 %
Examenul cu lampa Wood : permite observarea in
peste 50 % din cazuri a unor zone fluorescente
(zone populate de dermatofiti)
Examenul firelor de par: recoltarea firelor se face din jurul leziuniilor
dupa care se clarifica folosindu-se ulei mineral sau lactofenol. In
cazul in care se uzeaza hidroxid de sodiu, firele de par/crustele se
lasa la clarificat timp de 20-30 minute , pana la 40-50 minute pentru
probele provenite de la cabaline.
Tricograma: se recolteaza in jur de 100 de fire de par care se
examineaza la microscop cu ajutorul uleiului mineral. Firele de par
se aseaza in aceeasi directie.
Raclatul cutanat se executa superficial sau profund cu ajutorul lamei de
bisturiu nr 23 sau cu chiureta. Se plica ulei mineral pe suprafata de
examinat si pe lama.
Prelucarea probelor de fecale:

 Examenul coproparazitologic
 Willis - metoda calitativa pentru nematode oochisturi
 Mcmaster/Stoll –cantitativa pentru oua si
oochisturi

Nr total ouă numărate x 400 = nr ouă per gram OPG

4
Se recomandă numărarea a 3 recoltări a 15 ml si efectuarea mediei
 Coloratia Lugol
 Sedimentare activa/pasiva
 Vajda
 Berman
 Dancescu
 Harada-Mori
 Euzeby

Harada-Mori
M. Dancescu
M.Dancescu
Va multumesc pentru atentie!

Sgs20_20@yahoo.com