Contabilitatea capitalului propriu

1. Contabilitatea formării şi modificării

capitalului social
2. Contabilitatea rezervelor
3. Contabilitatea rezultatelor financiare
4. Contabilitatea altor elemente ale capitalului
propriu
Influenţa elementelor componente
asupra capitalului propriu

Semajorează
Se majoreazăcu cuvaloarea
valoareaurmătoarelor
următoarelorcomponente:
componente:
Capitalulsocial;
Capitalul social;
Capitalulsuplimentar
Capitalul suplimentarpozitiv;
pozitiv;
Capitalulde
Capitalul derezervă;
rezervă;
Profitulnet
Profitul netşişinerepartizat;
nerepartizat;
Subvenţiilede
Subvenţiile destat.
stat.

CAPITALUL PROPRIU

Sediminuiază
Se diminuiazăcu cuvaloarea
valoareaurmătoarelor
următoarelorcomponente:
componente:
Capitalulnevărsat;
Capitalul nevărsat;
Capitalulretras;
Capitalul retras;
Capitalulsuplimentar
Capitalul suplimentarnegativ;
negativ;
Pierdereaneacoperită;
Pierderea neacoperită;
Profitulutilizat
Profitul utilizatalalanului
anuluicurent;
curent;
Contabilitatea formării şi
modificării capitalului social
Temelia patrimoniului, în sens îngust, o constituie
drepturile cu care o înzestrează fondatorii entităţii,
ansamblul cărora formează, la constituire capitalul
social.
Capitalul social este expresia valorică a totalităţii
aporturilor în numerar sau în natură) cu care
participanţii la o entitate economică contribuie la
constituirea patrimoniului acesteia, spre a asigura
mijloacele materiale necesare desfăşurării activităţii şi
îndeplinirii scopurilor statutare
Este important faptul că, capitalul social reprezintă o
expresie valorică a contribuţiilor fondatorilor
întreprinderii şi nu este un ansamblu de bunuri
transmise de aceştea.
 Pentru ca capitalul social să fie format fiecare
fondator trebuie să transmită aportul la care s-a
obligat.
 Angajamentul fondatorului de a transmite aportul
la formarea capitalului social este fixat în actul
de constituire.
 Mărimea minimă a capitalului social şi modul de
formare a acestuia sunt reglementate de actele
legislative ale Republicii Moldova şi de
documentele de constituire a entităţii (statutul,
contractul de constituire).
 În funcţie de obiectul de activitate al societăţii capitalul
social minim poate fi de o sumă mai mare, decît cea
stabilită conform formei organizatorico+juridice.
Constituirea şi modificarea capitalului social
sunt reglementate de următoarele acte
legislative:

 Codul Civil;
 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII
din 03.01.1992;
 Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din
02.04.1997;
 Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135-XVI
 din  14.06.2007;
 Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995;
 Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 21.12.2006;
 SNC Capitalul propriu şi datoriile
 SNC „Stocuri”;
 SNC „Imobilizări corporale şi necorporale”;
Capitalul social al entităţii economice se reflectă în
contabilitate după înregistrarea de stat în baza
următoarelor documente:

 Actul (contractul) de constituire al entităţii economice - document de constituire

al entităţii întocmit la înfiinţarea acesteia,care în funcţie de forma organizator-
juridică în calitate de acte de constituire sunt: pentru societatea în nume colectiv
şi cea în comandită – actul de constituire sub formă de contract; pentru
societatea cu răspundere limitată şi societatea pe acţiuni – două acte de
constituire care apar sub formă de contract şi statut.
 Certificatul de înregistrare - document eliberat de Camera Înregistrării de Stat a
Ministerului Dezvoltării Informaţionale ce confirmă dobândirea personalităţii
juridice şi permite începerea efectuării înregistrărilor în contabilitatea entităţii noi
constituite.
 Ordinul de plată - document justificativ ce confirmă depunerea aporturilor de
către fondatori prin virament.
 Dispoziţia de plată - document justificativ ce confirmă depunerea aporturilor de
către fondatori în numerar.
 Procesul verbal de primire-predare - document justificativ ce confirmă
depunerea aporturilor de către fondatori sub formă de active pe termen lung.
 Factura fiscală sau factura document justificativ ce confirmă depunerea
aporturilor de către fondatori sub formă de materiale, mărfuri.
 Extras din registrul deţinătorilor hârtiilor de valoare - document justificativ ce
confirmă depunerea aporturilor de către fondatori sub formă de hârtii de valoare.
Conform art. 113 alin.1 al Codului Civil aportul la capitalul
social al entităţii economice poate fi sub formă de
mijloace băneşti (atît în monedă naţională, cît şi în
valută ce trebuie exprimat în monedă naţională) şi sub
formă de bunuri.
În funcţie de obiectul de activitate al entităţii se poate
stabili şi numai prin mijloace băneşti, spre exemplu
art.5 al Legii instituţiilor financiare stabileşte faptul că
capitalul social al băncii se achită integral cu mijloace
băneşti, art. 22 al Legii cu privire la asigurări stabileşte
faptul că capitalul social al companiilor de asigurări se
achită numai cu mijloace băneşti atît la formare cît şi la
majorarea acestuia.
La data înregistrării entităţii economice fiecare fondator
este obligat să achite în numerar cel puţin 40% din
aportul subscris dacă legea sau statutul nu prevede o
altă proporţie (art. 113 al Codului Civil).
Pentru generalizarea informaţiei referitoare la
existenţa şi modificarea capitalului social este
destinat contul de pasiv 311 „Capital social”.
În debitul contului 311 „Capital statutar” se
reflectă:
 diminuarea sau retragerea aporturilor la
capitalul social de către fondatori,
În creditul contului se reflectă:
 Constituirea capitalului social
 Majorarea capitalului social.
Soldul contului este creditor şi reprezintă
valoarea capitalului social la finele perioadei de
gestiune.
După înregistrarea de stat capitalul social se
reflectă în contabilitate în mărimea sa
deplină stabilită de actele de constituire
indiferent de mărimea achitată în
momentul înregistrării, fapt ce determină
apariţia datoriei fondatorilor privind
aporturile la capitalul social şi poartă
denumirea de capital nevărsat.
Conform Codului Civil art. 112, capitalul
social se achită integral în cel mult 6 luni
de la data înregistrării de stat.
Pentru generalizarea informaţiei referitoare la existenţa,
apariţia şi achitarea capitalului nevărsat este destinat
contul de activ 313 „Capital nevărsat”.

În debitul contului 313 „Capital statutar” se reflectă:

 datoriile fondatorilor entităţii economice aferente
aporturilor la capitalul social,
În creditul contului se reflectă:
 achitarea acestor datorii.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
capitalului nevărsat la finele perioadei de gestiune.
Pentru societăţile pe acţiuni la constituirea
acestora se va înregistra capitalul neînregistrat.
 Pînă la înregistrarea de stat a constituirii
societăţii pe acţiuni conform actului de
constituire şi statului se constată capitalul
neînregistrat.
 După înregistrarea de stat a acţiunilor plasate
la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, valoarea
nominală (fixată) a acestora se contabilizează
ca diminuare a capitalului neînregistrat şi
majorare a capitalului social.
Pentru generalizarea informaţiei referitoare la existenţa,
apariţia şi stingerea capitalului neînregistrat este
destinat contul de pasiv 314 „Capital neînregistrat”.

În debitul contului 314 se înregistrează:

 Diminuarea capitalului neînregistrat, la înregistrarea de
stat a SA
În creditul contului se înregistrează:
 Apariţia şi majorarea capitalului neînregistrat.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
capitalului nevărsat la finele perioadei de gestiune.
1. La constituirea societăţii pe acţiuni:
Constituirea capitalului social pînă la înregistrarea de
stat a SA:
Dt 313 Ct 314
La înregistrarea de stat a SA
Dt 314 Ct 311

2. La constituirea societăţii cu răspundere limitată:

Dt 313 „Capital nevărsat” Ct 311 „Capital social”

la valoarea nominală a aporturilor fondatorilor la capitalul

social al entităţii
 Exemplul 1. La 20 septembrie 201x fondatorii
SRL „StarCom” au încheiat un contract de
constituire a societăţii al cărui capital social este
de 10 000 lei.
 Până la înregistrarea societăţii fondatorii au
virat în contul bancar provizoriu mijloace băneşti
în proporţie de 50 % din capitalul social.
 La 1 octombrie s-a efectuat înregistrarea de
stat a întreprinderii.
Înregistraţi formulele contabile aferente
constituirii entităţii economice.
Formulele contabile privind stingerea capitalului nevărsat:
Dt 241 „Casa” – la suma aportului achitat în numerar de fondatori
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la suma aportului
achitat de fondatori la contul bancar în monedă naţională
Dt 243 „Conturi curente în valută străină” – la suma aportului
achitat de fondatori la contul bancar în valută
Dt 111 „Imobilizări necorporale”
Dt 112 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Dt 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate ”
Dt 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate” – la
valoarea aporturilor depuse sub formă de active imobilizate
Dt 211 „Materiale”
Dt 217 „Mărfuri”
Dt 251 „Investiţii financiare pe termen scurt în părţi neafiliate”
Dt 252 „Investiţii financiare pe termen scurt în părţi afiliate” – la
valoarea aporturilor depuse sub formă de activelor circulante
Ct 313„Capital nevărsat”
 Exemplul 2. La 20 septembrie 201x fondatorii
SRL „StarCom” au încheiat un contract de
constituire a societăţii al cărui capital social este
de 100 000 lei, dintre care aporturi nebăneşti
sub forma unui utilaj ce necesită montaj – 36
000 lei.
 Până la înregistrarea societăţii fondatorii au virat
în contul bancar provizoriu mijloace băneşti în
proporţie de 50 % din capitalul social.
 La 1 octombrie s-a efectuat înregistrarea de stat
a întreprinderii.
 La 22 octombrie fondatorii şi-au achitat datoria
în capitalul societăţii.
 Înregistraţi formulele contabile ce ţin de
constituirea capitalului social.
Dacă valoarea efectivă a activelor primite sau care urmează a fi primite ca
aporturi în capitalul social depăşeşte mărimea nominală a aporturilor
proprietarilor, diferenţa se contabilizează în conformitate cu decizia
organului de conducere împuternicit al entităţii ca:
1) capital suplimentar, dacă diferenţa respectivă nu urmează a fi restituită
proprietarilor;
2) datorii faţă de proprietari, cînd diferenţa respectivă urmează a fi restituită
proprietarilor.
 Formulele contabile pentru reflectarea diferenţei dintre
valoarea nominală şi valoarea efectivă a activelor
primite în contul stingerii capitalului nevărsat:
 Dt 313„Capital nevărsat” – la suma deferenţei
 Ct 536 „Datorii faţă de proprietari” – considerată ca
datorie ce urmează a fi restituită proprietarilor;
 Ct 312 „Capital suplimentar” – considerată ca capital
suplimentar.
 Exemplul 3. La 12 martie 201x fondatorii SRL
„Cosmidan” au încheiat un contract de constituire a
societăţii al cărui capital social este de 80 000 lei, dintre
care aporturi nebăneşti în valoare de – 40 000 lei.
 Până la înregistrarea societăţii fondatorii au virat în contul
bancar provizoriu mijloace băneşti în proporţie de 40 %
din capitalul social.
 La 1 aprilie s-a efectuat înregistrarea de stat a
întreprinderii, iar la 12 aprilie fondatorii şi-au achitat
datoria în capitalul societăţii: mijloace băneşti – 8000 lei;
„Xerox” color al cărui valoare constituie 49 000 lei.
 Conform deciziei comitetului de conducere a societăţii,
suma depăşirii valorii aportului nebănesc asupra părţii
sociale cuvenite se consideră drept datorie a societăţii
faţă de fondator şi urmează să fie achitată până la
sfârşitul lunii curente contra mijloace băneşti.
Înregistraţi operaţiile economice legate de crearea
capitalului social al întreprinderii.
Concomitent cu formarea capitalului social în
cadrul entităţii economice poate apărea şi
capitalul suplimentar, ce este determinat de:
 depunerea aporturilor la capitalul social în valută
– reprezintă diferenţa de curs valutar înregistrată
dintre momentul anunţării capitalului statutar şi
cel al achitării acestuia;
 achitarea cotelor din capitalul social al entităţii la
o valoare ce diferă de cea nominală – reprezintă
diferenţa dintre valoarea nominală a cotelor şi
cea de vînzare;
 etc.
Pentru generalizarea informaţiei referitoare la existenţa, apariţia
şi stingerea capitalului suplimentar este destinat contul de pasiv
312 „Capital suplimentar”.

În debitul contului 312„Capital suplimentar” se reflectă:

 micşorarea capitalului suplimentar,
În creditul contului se reflectă:
 mărirea capitalului suplimentar.
Acest cont poate avea atît sold creditor, cît şi sold debitor.
 Soldul reprezintă suma capitalului suplimentar existent la
finele perioadei de gestiune cel creditor va duce la
creşterea capitalului propriu iar cel debitor va duce la
diminuarea acestuia.
La înregistrarea capitalului suplimentar aferent diferenţelor
de curs valutar privind aporturile valutare ale fondatorilor
în capitalul social al entităţii economice, se întocmesc
formulele contabile:
 în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar:
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 312 „Capital suplimentar”
 în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar:
Dt 312 „Capital suplimentar”
Ct 313 „Capital nevărsat” – determinată la achitarea
datoriilor fondatorilor privind aportul a capitalul social
după înregistrarea entităţii
 Exemplul 4. Conform contractului de constituire
a întreprinderii mixte „Denisa - Lux” capitalul
social constituie 40 000 $.
 La momentul înregistrării întreprinderii 15 martie
fondatorul străin a transferat 25 000 $, cealaltă
parte a datoriei fondatorului a fost achitată la 1
august.
Se cunoaşte următoarea informaţie aferentă
evoluţiei cursului valutar:
 la data înregistrării de stat – 12,3525 lei / $;
 la 1 august – 12, 4574 lei / $.
Înregistraţi operaţiile economice legate de
formarea capitalului social.
La înregistrarea capitalului suplimentar aferent diferenţelor dintre
valoarea nominală a aporturilor la capitalul social şi valoarea de
vînzare a acestora, se întocmesc formulele contabile:
 la înregistrarea depăşirii valorii de vînzare (plasare) faţă
de valoarea nominală:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Dt 243 „Conturi curente în valută străină”
Ct 312 „Capital suplimentar”

 Conform Legii cu privire la SA art.34, la înființarea SA

nu se admite plasarea acțiunilor la un preț mai mic decît
valoarea lor nominală, deaceea capital suplimentar
negativ la înființare nu apare.
 Exemplul 5. La crearea unei societăţi pe acţiuni au fost
emise şi plasate 3 000 acţiuni simple cu valoarea nominală
de 50 lei / unitatea. Acţiunile au fost comercializate la un preţ
de 57 lei unitatea. Înregistrăm operaţiile legate de crearea
capitalului social al întreprinderii.
 Modificarea capitalului social se înregistrează în baza
deciziei adunării generale a asociaţilor (pentru
societăţile cu răspundere limitată) / a acţionarilor
(pentru societăţile pe acţiuni) la Camera Înregistrării
de Stat, apoi se reflectă în contabilitate.

 Capitalul social poate fi mărit numai după ce

fondatorii entităţii economice au depus cotele depline
de participare.
Majorarea capitalului social se poate efectua pe
seama:
 surselor proprii ale entităţii: capitalul
suplimentar, profitul nerepartizat, rezervelor.
 aporturilor suplimentare contribuite de
fondatori: pentru societăţile pe acţiuni va fi
mărirea valorii nominale a acţiunilor existente în
circulaţie sau plasarea de acţiuni din emisie
suplimentară, iar pentru societăţile cu
răspundere limitată numai prin aport suplimentar
din partea asociaţilor.
Sursa de majorare a capitalului social determină
modul de înregistrare în contabilitate.
 La majorarea capitalului social pe seama
surselor proprii ale entităţii economice se
întocmesc formulele contabile:
Dt 312 „Capital suplimentar”
Dt 321 „Capital de rezervă”
Dt 322 „Rezerve statutare”
Dt 323 „Alte rezerve”
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere
neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 311 „Capital social”
 Exemplul 6. Conform hotărârii Adunării
Generale a Acţionarilor din 15 martie, s-a
decis de a majora valoarea nominală a
acţiunilor (5 000 bucăţi) de la 32 la 40 lei
acţiunea, pe seama următoarelor surse:
 25 % - din contul rezervei stabilite de statut;
 40 % - pe seama profitului anilor precedent;
 20 % - din contul capitalului suplimentar;
 15 % - pe seama altor rezerve.
 Înregistraţi operaţiunile economice în conturi.
 La majorarea capitalului social pe seama aporturilor suplimentare ale
fondatorilor entităţii economice se întocmesc formulele contabile:
 La valoarea aporturilor depuse de fondatori:
Dt 111 „Imobilizări necorporale”
Dt 112 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Dt 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Dt 122 „Terenuri”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 141 „Investiţii financiarepe termen lung în părţi neafiliate”
Dt 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi afiliate” – la valoarea aporturilor depuse sub
formă de active imobilizate
Dt 211 „Materiale”
Dt 217 „Mărfuri”
Dt 251 „Investiţii financiare pe termen scurt în părţi neafiliate”
Dt 252 „Investiţii financxiare pe termen scurt în părţi afiliate” – la valoarea aporturilor depuse sub
formă de activelor circulante
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – la trecerea în cont a sumei TVA aferente
aporturilor materiale depuse de fondatori (conform prevederilor art. 103 al Codului Fiscal,
mijloacele fixe destinate includerii în capitalul social în modul prevăzut de legislaţie se scutesc de
TVA)
Dt 241 „Casa” – la suma aportului achitat în numerar de fondatori
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la suma aportului achitat de fondatori la contul
bancar în monedă naţională
Dt 243 „Conturi curente în valută străină” – la suma aportului achitat de fondatori la contul bancar
în valută
Ct 536„Datorii faţă de proprietari”
După efectuarea înregistrării de stat a modificărilor la capitalul social:
Dt 536„Datorii faţă de proprietari”
Ct 311 „Capital social”
 Exemplul 7. Conform contractului de constituire a
societăţii pe acţiuni „Dagvin-Plus”, s-a decis formarea
acesteia cu un capital de 80 000 lei care este divizat în 5
000 acţiuni simple. Acţiunile sunt plasate la preţul de 20
lei / unitatea.
 Până la înregistrarea de stat a entităţii fondatorii au
transferat mijloacele băneşti la contul bancar provizoriu în
proporţie de 100 % din valoarea acţiunilor plasate.
 Peste 3 luni a fost anunţată emisia suplimentară a 2 000
acţiuni, care au fost plasate la preţul de 15 lei / acţiune.
 Plata acţiunilor din emisia suplimentară este efectuată
prin transferarea mijloacelor băneşti la contul bancar
provizoriu pînă la înregistrarea de stat.
 În decursul a 15 zile totalurile emisiei suplimentare au
fost înregistrate la Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare.
 Înregistrăm în conturi operaţiile economice.
 Exemplul 8. Capitalul social al întreprinderii „Lola” SRL
la începutul anului curent constituie 10 000 lei.
 În conformitate cu decizia adunării generale a
fondatorilor din luna martie în componenţa societăţii au
fost primiţi încă 2 asociaţi: Ion Scurtu – cu valoarea părţii
sociale de 4 200 lei, care depune un utilaj în valoare de
3 500 lei şi mijloace băneşti şi George Frunză – cu
valoarea părţii sociale de 3 000 lei, care a fost depusă
sub formă de materie primă de bază.
 Înregistrarea de stat a majorării capitalului social a fost
efectuată la începutul lunii aprilie, iar aporturile au fost
achitate la sfîrşitul lunii aprilie.
 P. S.: Din 15 ianuarie anul curent întreprinderea „Lola”
SRL este înregistrată în calitate de subiect impozabil cu
TVA.
 Contabilizăm operaţiile economice aferente modificării
capitalului social al entităţii.
Micşorarea capitalului social poate avea loc cu condiţia respectării
mărimii minime stabilită de legislaţia în vigoare.
Micşorarea capitalului social se poate efectua prin:
 diminuarea valorii nominale a acţiunilor plasate (pentru
societăţile pe acţiuni) sau a cotelor de participaţie (pentru
societăţi cu răspundere limitată),
 anularea acţiunilor sau cotelor de participaţie răscumpărate de la
fondatori.
În cazul cînd micşorarea capitalului social se efectuiază prin
diminuarea valorii acţiunilor/cotelor de participaţie plasate, după
efectuarea înregistrării de stat, se întocmesc formulele contabile:
Dt 311 „Capital social”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi” – pentru acoperirea pierderilor perioadelor
precedente
Ct 312 „Capital suplimentar” – pentru acoperirea capitalului
suplimentar negativ
Pe parcursul desfăşurării activităţii entităţii economice apar situaţii cînd sunt
răscumpărate acţiunile / cotele de participaţie de la fondatorii acesteia.
Valoarea acţiunilor/cotelor de participaţie răscumpărate de la fondatori se
înregistrează ca capital retras.
Răscumpărarea acţiunilor/cotelor de partcipaţie de către entitatea economică se
efectuiază cu scopul:
 diminuarea capitalului social prin anularea acţiunilor/ cotelor de participaţie
răscumpărate;
 prevenirii fondatorului de a obţine pachetul de control;
 revînzării acţiunilor/cotelor de participaţie la un preţ mai mare;
 majorării profitului pentru o acţiune ce va condiţiona creşterea cursului
acestora;
 alte scopuri.
Prevederile legislative de răscumpărare a cotelor de participaţie de către
societatea cu răspundere limitată sunt stabilite de către art. 151 din Codul
Civil, iar a acţiunilor de către art. 162 din acelaşi act normativ.
 Pentru generalizarea informaţiei referitoare la existenţa, răscumpărarea,
vînzarea şi anularea capitalului retras este destinat contul de activ 314
„Capital retras”.
În debitul contului 315 „Capital retras” se reflectă:
 valoarea acţiunilor/cotelor de participaţie retrase,
În creditul contului se reflectă:
 valoarea acţiunilor/cotelor de participaţie anulate sau revîndute.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea capitalului retras la finele
perioadei de gestiune.
 La răscumpărarea acţiunilor/cotelor de participaţie de către entitatea
economică de la fondatori se întocmesc următoarele formule contabile:
 La valoarea de răscumpărare:
Dt 315 „Capital retras”
Ct 241 „Casa” – la plata în numerar din casierie
Ct 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la plata prin virament din
contul curent în monedă naţională
Ct 243 „Conturi curente în valută străină” – la plata prin virament din contul
curent în valută
Ct 536 “Datorii faţă de proprietari” – cu plata ulterioară
 La anularea acţiunilor/cotelor de participaţie răscumpărate de către entitatea
economică se întocmeşte formula contabilă:
 La valoarea nominală a acţiunilor/cotelor de participaţie răscumpărate
anulate:
Dt 311 „Capital social”
Ct 315 „Capital retras”
 La revânzarea acţiunilor/cotelor de participaţie anterior răscumpărate se
întocmeşte formula contabilă:La valoarea de vînzare a acţiunilor/cotelor de
participaţie:
Dt 241 „Casa” – la încasarea în numerar în casierie
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la încasarea prin virament în
contul curent în monedă naşională
Dt 243 „Conturi curente în valută străină” – la încasarea prin virament în
contul curent în valută
Ct 315 „Capital retras”
 Atît la anularea, cît şi la revînzarea acţiunilor/cotelor de participaţie se
poate înregistra o diferenţă dintre preţul de procurare şi valoarea
nominală - la anulare, sau dintre preţul de procurare şi cel de vînzare –
la revînzare, care se înregistrează ca capital suplimentar prin formulele
contabile:La suma cu care valoarea de procurare depăşeşte valoarea
nominală/de vînzare:
Dt 312 „Capital suplimentar”
Ct 315 „Capital retras”
 La suma cu care valoarea nominală/de vînzare depăşeşte valoarea de
procurare:
Dt 315 „Capital retras”
Ct 312 „Capital suplimentar”

Exemplul 9. Societatea pe acţiuni „Lioxa-Grup” are un capital format din

20 000 acţiuni cu valoarea nominală de 110 lei / acţiunea.
 La 15 iulie, în scopul prevenirii scăderii cursului acţiunilor au fost
răscumpărate 3 500 acţiuni proprii la preţul de 102 lei acţiunea.
 La 15 august când a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor,
s-a decis a anula 2 000 acţiuni din cele răscumpărate.
 La 20 septembrie au fost revândute 900 acţiuni la preţul de 115 lei /
acţiunea, iar la 1 noiembrie au fost revândute restul acţiunilor
răscumpărate anterior, la preţul de 95 lei / acţiunea.
 Înregistrăm în conturi operaţiile economice de mai sus.
 2. Contabilitatea rezervelor
Rezervele reprezintă profituri capitalizate în mod durabil de către o
entitate. Ele sunt elemente componente ale capitalului propriu şi se
constituie din rezultatele financiare nete obţinute (profituri nete)
pentru acoperirea pierderilor probabile (ce pot apărea în viitor) sau
alte scopuri prevăzute de legislaţie şi fondatori.
Constituirea şi utilizarea rezervelor sunt reglementate de următoarele
acte normative:
 Codul Civil;
 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din
03.01.1992;
 Legea privind societăţile pe acţiuni;
 Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată.

 Conform actelor normative menţionate, entitatea economică are

dreptul, iar în anumite cazuri este obligată (art. 148 şi 160 Codul
Civil) să creeze rezerve.
Structural, în dependenţă de reglementarea constituirii şi
utilizăii rezervele se împart în:

CAPITAL DE REZERVĂ se constituie şi se utilizează în conformitate cu

cerinţele legislaţiei

REZERVE STATUTARE se formează şi utilizează conform

cerinţelor statutului entităţii

ALTE REZERVE se formează şi utilizează conform

deciziei adunării generale a acţionarilor
 Pentru generalizarea informaţiei referitoare la existenţa,
formarea şi utilizarea rezervelor este destinată grupa de conturi
32 „Rezerve”. Această grupă include următoarele conturi
sintetice cu funcţia contabilă de pasiv:

321 „Capital de rezervă”. În debitul contului se reflectă utilizarea

capitalului de rezervă, iar în creditul contului se înregistrează constituirea
şi majorarea capitalului. Soldul este creditor şi reflectă mărimea capitalului
de rezervă la finele perioadei de gestiune.
322 „Rezerve statutare”. În debitul contului se reflectă utilizarea
rezervei statutare, iar în creditul contului se înregistrează constituirea şi
majorarea rezervei statutare. Soldul este creditor şi reflectă mărimea
rezervei statutare la finele perioadei de gestiune.
323 „Alte rezerve”. În debitul contului se reflectă utilizarea altor rezerve
(conform hotărîrii organului împuternicit), iar în creditul contului se
înregistrează constituirea şi majorarea altor rezerve. Soldul este creditor şi
reflectă mărimea altor rezerve la finele perioadei de gestiune.
 Conform datelor din nota contabilă, extrasului din hotărîrea
adunării generale a fondatorilor, actului de constituire al
entităţii suma rezervei calculate pentru constituire şi majorare
se înregistrează în creditul contului sintetic corespunzător
tipului de rezervă în corespondenţă cu debitul conturilor de
evidenţă a profiturilor (în funcţie de perioada de obţinere a
acestora). În acest scop se întocmesc următoarele formule
contabile:
La constituirea rezervelor pe seama profitului anilor precedenţi:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi”
Ct 321 „Capital de rezervă” sau
Ct 322 „Rezerve statutare” sau
Ct 323 „Alte rezerve”
 La constituirea rezervelor pe seama profitului anului curent:
Dt 334„Profit utilizat al anului de gestiune”
Ct 321 „Capital de rezervă” sau
Ct 322 „Rezerve statut” sau
Ct 323 „Alte rezerve”
Exemplul 10. Conform hotărîrii adunării generale a
acţionarilor SA „Galacom” a fost luată următoarea
decizie privind modificarea rezervelor societăţii:
 din profitul anului curent să se majoreze cu 70 000 lei
capital de rezervă;
 să se constituie rezerva statutară în mărime de 50 000
lei din profitul anului precedent;
Întocmim formulele contabile aferente operaţiilor de mai
sus.
Utilizarea rezervelor are loc în baza hotărîrii adunării generale a fondatorilor,
deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind efectuarea modificărilor în
actele de constituire, notei contabile şi se înregistrează în debitul contului
sintetic corespunzător tipului de rezervă în corespondenţă cu creditul
conturilor ce reflectă direcţia de utilizare a acestora. În acest scop se
întocmesc următoarele formule contabile:
 La majorarea capitalului statutar din contul rezervelor:
Dt 321 „Capital de rezervă” sau
Dt 322 „Rezerve statutare” sau
Dt 323 „Alte rezerve”
Ct 311 „Capital social”
 La acoperirea pierderilor anilor precedenţi din contul rezervelor:
Dt 321 „Capital de rezervă” sau
Dt 322 „Rezerve statutare” sau
Dt 323 „Alte rezerve”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
 La majorarea profitului anilor precedenţi din contul rezervelor, în cazul cînd
entitatea economică ia decizia de a nu mai constitue rezerve prevăzute de
statut sau alte rezerve:
Dt 322 „Rezerve statutare” sau
Dt 323 „Alte rezerve”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Exemplul 11. La 1 ianuarie rezervele statutare ale societăţii pe
acţiuni „Mioriţa” constituia 25 000 lei. Pe parcursul anului au
avut loc următoarele modificări în rezervele statutare:
 la 15 martie în vederea creării unui efect psihologic favorabil
asupra mediului de afaceri, s-a decis acoperirea pierderilor
anilor precedenţi în mărime de 4 000 lei pe seama rezervei
statutare;
 la 20 aprilie au fost calculate şi achitate dividende pentru acţiuni
preferenţiale din contul rezervei statutare – 10 000 lei;
 la 30 aprilie a fost efectuată majorarea rezervelor statutare pe
seama capitalului suplimentar – 2 000 lei;
 conform deciziei adunării generale a acţionarilor din 1 august s-
a înregistrat la Camera Înregistrării de Stat majorarea capitalul
social al întreprinderii pe seama rezervei statutare cu - 6 000 lei;
 în luna noiembrie au fost efectuate defalcări în rezerva statutară
din contul profitului anului de gestiune curent – 5 000 lei.
Întocmim formulele contabile aferente operaţiile economice.
 3. Contabilitatea rezultatelor financiare
Rezultatul financiar este motivaţia desfăşurării activităţii economice.
Desfăşurarea activităţii economice presupune efectuarea unui efort
evaluat prin cheltuieli, urmat de obţinerea unui efect evaluat prin
venituri.
Rezultatul financiar obţinut din desfăşurarea unei activităţi rezprezintă
diferenţa dintre veniturile obţinte şi cheltuielile suportate în aceiaşi
perioadă.
Determinarea şi utilizarea rezultatelor financiare sunt reglementate de
următoarele acte normative:
 Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997;
 SNC „Capitalul prpriu şi datorii”
 SNC „Venitul”
 SNC Cheltuieli
 etc.
Din punct de vedere al conţinutui economic rezultatul financiar se
prezintă:
Profit – reprezintă depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor
Pierdere – reprezintă depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor
Din punct de vedere al perioadei în care se obţine
rezultatul financiar poate fi:
 Rezultat financiar aferent perioadei de
gestiune – reprezintă profitul net sau pierderea
obţinută în anul curent ca urmare a desfăşurării
activităţii economice
 Rezultat financiar aferent perioadelor
precedente – reprezintă profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperită rămasă la entitatea
economică din anii anteriori
 Rezultat financiar aferent perioadelor
precedente constatat în perioada de gestiune
– reprezintă profitul sau pierderea obţinută în
urma corectării în anul de gestiune a erorilor
aferente perioadelor precedente
Rezultatul financiar aferent perioadei de gestiune – reprezintă profitul
net sau pierderea obţinută în anul curent ca urmare a desfăşurării
activităţii economice.
Rezultatul financiar al perioadei de gestiune se calculează la finele
fiecărei perioade de gestiune.
Pe parcursul anului rezultatul financiar se determină numai prin calcul
aritmetic, iar la sfîrşitul anului are loc întocmirea înregistrărilor
contabile.
 Rezultatul financiar se determină ca diferenţă dintre venituri şi
cheltuieli, iar în contabilitate se calculează prin deschiderea contului
de comparare 351 „Rezultat financiar total”.
În debitul contului 351 „Rezultat financiar total”se reflectă:
 cheltuielile înregistrate de entitate,
 suma profitului net.
În creditul contului se reflectă:
 veniturile entităţii economice,
 pierderea perioadei de gestiune.
Acest cont nu are sold.
Debit 351 „Rezultat financiar total” Credit
 Ct 711,712,713,714 Dt 611, 612
 Ct 721, 722, 723 Dt 621, 622, 623
 Ct 731

Rulaj preliminar total cheltuieli Rulaj preliminar total venituri

Profit Dt 351 Ct 333

Pierdere Dt 333 Ct 351

 Rulaj debitor = Rulaj creditor

Schema prezentării contului 351 „Rezultat financiar” la 31 decembrie:

Pentru generalizarea informaţiei cu privire la rezultatul financiar înregistrat în
anul de gestiune este destina contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei
de gestiune”.
În debitul contului 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” se
reflectă:
 pierderea netă,
 profitul utilizat,
 decontarea profitului net al anului de gestiune.
În creditul contului se reflectă:
 profitul net,
 decontarea pierderilor perioadei de gestiune.
Acest cont poate avea atât sold debitor cât şi sold creditor.
Soldul creditor reprezintă suma profitului net al anului de gestiune existent la
finele perioadei de gestiune sau debitor reprezentă suma pierderii anului
curent existentă la finele perioadei de gestiune.
Rezultatul financiar obţinut la 31 decembrie se înregistrează prin formulele
contabile:
 La suma profitului net:
Dt 351 “Rezultat financiar total”
Ct 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
 La suma pierderii:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 351 “Rezultat financiar total”
Conform prevederilor legislaţiei în vigoare entitatea economică poate utiliza
profitul anului de gestiune. Deoarece suma profitului în contul 333 „Profit
net (pierderea) anului de gestiune” se reflectă la 31 decembrie, pe
parcursul anului utilizarea profitului se înregistrează cu ajutorul contului de
activ 334 „Profit utilizat al anului de gestiune”.
În debitul contului 334 „Profit utilizat al anului de gestiune” se reflectă:
 suma profitului utilizat al anului curent,
În creditul contului se reflectă:
 decontarea profitului utilizat pe parcursul anului.
Soldul debitor reprezentă suma profitului utilizat pe parcursul anului curent
existentă la finele perioadei de gestiune.
La utilizarea profitului pe parcursul anului curent se întocmesc formulele
contabile:
 pentru formarea rezervelor:
Dt 334„Profit utilizat al anului de gestiune”
Ct 321 „Capital de rezervă”
Ct 322 „Rezerve statutare”
Ct 323 „Alte rezerve”
 pentru calcularea dividendelor intermediare:
Dt 334„Profit utilizat al anului de gestiune”
Ct 536 „Datorii faţă de proprietari”
 E necesar de menţionat faptul că, concomitent cu calculul dividendelor
intermediare e necesar de calculat impozitul pe venit în avans.
 La reformarea bilanţului contabil are loc decontarea sumei profitului
utilizat al anului curent prin formula contabilă:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 334 “Profit utilizat al anului de gestiune”
La reformarea bilanţului contabil rezultatul financiar al anului curent se
trece la rezultatul anilor precedenţi, deoarece fiecare an financiar
începe cu sold zero la acest cont, şi se întocmesc formulele
contabile:
 la trecerea profitului net la rezultatele perioadelor precedente:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi”
 la trecerea pierderii nete la rezultatele perioadelor precedente:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi”
Ct 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Suma profitului net (pierderii nete) se include în bilanţul contabil şi

situaţia de profit şi pierdere, dacă este sub formă de profit în mod
obişnuit, iar dacă este pierdere se relectă în paranteze.
 Contabilitatea rezultatului financiar al perioadelor precedente
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente – reprezintă profitul
nerepartizat sau pierderea neacoperită rămasă la entitatea
economică din anii anteriori şi se calculează la reformarea Bilanţului
contabil.
Rezultat financiar aferent perioadelor precedente se înregistrează în
baza notei de contabilitate.
 Pentru generalizarea informaţiei privind rezultatele financiare ale
perioadelor precedente este destinat contul de pasiv 332 „Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”.
În debitul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al
anilor precedenţi”se reflectă:
 pierderile neacoperite ale anilor precedenţi,
 utilizarea profitului anilor precedenţi.
În creditul contului se reflectă:
 profitul nerepartizat al anilor precedenţi,
 acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
Acest cont poate avea atît sold debitor cît şi sold creditor.
 Soldul creditor reprezintă suma profitului anilor precedenţi
nerepartizat al anilor precedenţi existent la finele perioadei de
gestiune sau debitor reprezentă suma pierderii neacoperite existentă
la finele perioadei de gestiune.
La trecerea rezultatului anului curent la rezultatul financiar al anilor precedenţi la reformarea
bilanţului contabil sunt întocmite următoarele formule contabile:
 la trecerea profitului net la rezultatele perioadelor precedente:
Dt 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
 la trecerea pierderii nete la rezultatele perioadelor precedente:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
La utilizarea profitului nerepartizat al anilor precedenţi sunt întocmite următoarele formule
contabile:
 pentru plata dividendelor:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 536 „Datorii faţă de proprietari”
 pentru constituirea rezervelor:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 321 „Capital de rezervă” sau
Ct 322 „Rezerve statutare” sau
Ct 323 „Alte rezerve”
La acoperirea pierderilor anilor precedenţi se întocmeşte formula contabilă:
Dt 311 „Capital social” – prin diminuarea capitalului statutar
Dt 322 „Rezerve statutare” – pe seama rezervei statutare
Dt 323 „Alte rezerve” – pe seama altei rezervei
Dt 334 “Profit utilizat al anului de gestiune” – pe seama profitului anului curent
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

La finele perioadei informaţia privind rezultatul financiar al anului curent se include în

bilanţul contabil, situaţia de profit şi pierdere şi situiaţia modificării capitalului propriu.
 Contabilitatea rezultatelor financiare ale perioadelor precedente
constatate în anul de gestiune
Rezultatele financiare ale perioadelor precedente constatate în anul de gestiune
reprezintă profitul sau pierderea obţinută în urma corectării în anul de gestiune a
erorilor aferente perioadelor precedente, ce ţin de: determinarea valorii de
intrare a activelor, calculul uzurii, amortizării, epuizării activelor pe termen lung,
înregistrarea creanţelor şi datoriilor.
 Ele se înregistrează în contabilitatea în baza documentului ce confirmă
stabilirea erorii şi notei contabile întocmite pentru corectarea greşelii.
Pentru generalizarea informaţiei privind rezultatele corectărilor efectuate în
perioada de gestiune la operaţiile aferente perioadelor precedente este destinat
contul de regularizare 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”.
În debitul contului 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” se
reflectă:
 Diferenţele sub formă de pierderi ale anilor precedenţi, constatate în perioada
de gestiune.
În creditul contului se reflectă:
 diferenţele sub formă de profit al anilor precedenţi, constatate în perioada de
gestiune.
Acest cont poate avea atât sold debitor cât şi sold creditor.
 Soldul creditor reprezintă suma profitului anilor precedenţi constatat în anul de
gestiune, existent la finele perioadei de gestiune sau debitor reprezentând
suma pierderii anilor precedenţi constatată în perioada de gestiune, existentă la
finele perioadei de gestiune.
Caracteristic corectărilor rezultatului financiar al anilor
precedenţi este faptul că la reformarea bilanţului acestea
se decontează în cadrul rezultatelor financiare ale anilor
precedenţi întocmindu-se formula contabilă:
 la decontarea profitului stabilit la corectarea rezultatelor
perioadelor precedente:
Dt 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al
anilor precedenţi”
 la decontarea pierderii stabilite la corectarea rezultatelor
perioadelor precedente:
Dt 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al
anilor precedenţi”
Ct 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”

La finele perioadei informaţia privind rezultatului financiar

al anilor precedenţi constatat în anul de gestiune se
include în bilanţul contabil şi situaţia modificăriui capitalului
propriu.
 4. Contabilitatea altor elemente de capital propriu
O parte componentă a capitalului propriu o constituie alte elemente a
capitalului proriu. Structural, se compun din:

Subvenţii de stat - ajutor de stat acordat entităţii economice sub forma

unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii
referitoare la activitatea operaţională a acesteia. Subvenţiile de stat
nu cuprind acele forme de ajutor de stat, care nu pot fi evaluate just,
inclusiv acele tranzacţii cu statul, care nu se deosebesc de
operaţiunile comerciale ordinare ale entităţii economice (p. 6 SNC
20).
Fondurile.
 Contabilitatea subvenţiilor
Subvenţiile de stat se evaluiază la valoarea venală (de intrare), fiind
constatate numai în cazul cînd se respectă următoarele condiţii:
 subvenţiile vor fi primite;
 entitatea economică va respecta cerinţele de acordare a acestora.
Subvenţiile pot fi primite sub formă de: active curente, active pe termen lung
sau de reducere a datoriilor faţă de bugetul de stat.
 Subvenţiile primite sub forma activelor curente se constată prin metoda
venitului, iar cele primite sub formă de active pe termen lung sau
materializate în active pe termen lung se contată prin metoda capitalului,
ce face obiectul examinării în cadrul acestui subiect.
Metoda capitalului constă în faptul că subvenţiile primite sub formă de
active pe termen lung sau care vor fi materializate în active pe termen
lung la primire se înregistrează ca mijloace speciale primite, iar după
îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor are loc trecerea acestora la
majorarea capitalului secundar. Pe măsura exploatării activelor
respective subvenţia se va constata ca venit al perioadelor în care au
fost efectuate cheltuielile respective (uzura, amortizarea) sau primit
venitul.
 Pentru generalizarea informaţiei referitoare la
existenţa, primirea şi utilizarea subvenţiei de
stat (prin metoda capitalului) este destinat
contul de pasiv 342 „Subvenţii entităţilor cu
proprietate publică”.
 În debitul contului 342 se reflectă: utilizarea
subvenţiei de stat pe măsura exploatării
activelor imobilizate,
 În creditul contului se reflectă: subvenţiile
primite de către entitatea economică după
îndeplinirea condiţiilor aferente acestora.
 Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă
suma subvenţiei neutilizate la finele perioadei
de gestiune.
La utilizarea metodei capitalului pentru contabilizarea subvenţiei de
stat sunt întocmite următoarele formule contabile:

 la primirea activelor pe termen lung sau care vor fi materializate în

active imobilizate sub formă de subvenţie:
Dt 111 „Imobilizări necorporale”
Dt 121 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Dt 122 „Terenuri”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate” - la
valoarea venală a activelor pe teermen lung pimite
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” – la suma mijloacelor
băneşti primite ca subvenţie ce trebuie materializate în active
imobilizate
Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”
 la îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiei primite:
Dt 425 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung”
Ct 342 „Subvenţii entităţilor cu proprietate publică”
 pe măsura exploatării activelor pe termen lung primite ca subvenţie (la
calcularea amortizării acestora) se înregistrează utilizarea subvenţiei:
Dt 342 „Subvenţii entităţilor cu proprietate publică”
Ct 622 „Venituri financiare”
 Exemplul 14. La începutul anului 201X
întreprinderea „Treza” SRL a primit sub formă de
subvenţii un utilaj care nu necesită montaj, în
valoare de 33 000 lei, cu condiţia creării în acest
an a încă 25 locuri noi de muncă, condiţie care a
şi fost realizată, astfel în luna martie au fost
angajate cele 25 persoane.
 Amortizarea utilajului se calculează prin metoda
liniară, durata de funcţionare utilă – 5 ani, valoarea
reziduală – 1 800 lei.
 Întocmim formulele contabile corespunzătoare
tranzacţiilor menţionate.