CERCUL PEDAGOGIC AL PROFESORILOR DE LIMBA ŞI

LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I, 16 NOIEMBRIE 2019

LICEUL TEORETIC,,GEORGE ST MARINCU”

POIANA MARE
PROF. PANĂ VETA PROF. GHEARĂ ANCA

Strategii şi metode utilizate în

predarea limbii şi literaturii române
în gimnaziu şi liceu
STRATEGII CENTRATE PE PROFESOR
 1.În relaţia univocă de predare-explicare, de la profesor
la elev, se folosesc strategii de tip narativ, descriptiv,
discursiv, explicativ, demonstrativ-în lecţia frontală
 2. În relaţia conversaţională între profesor şi fiecare elev
predomină strategiile de tip conversativ ,
problematizant.
 3.Relaţia de interacţiune între elevi, de colaborare şi
învăţare, pe baza unor activităţi predominante induse de
profesor, presupune activităţi de tip investigativ a unei
teorii, cu observarea evidenţelor din realitatea
înconjurătoare.
 METODE TRADIŢIONALE CENTRATE PE ACTIVITATEA DE PREDARE A
PROFESORULUI

•Expunerea, povestirea, explicaţia, conversaţia, demonstraţia,

exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, descoperirea, analiza
gramaticală, lucrul cu manualul.

•Caracteristici :
-pun accentul pe însuşirea conţinutului
-comunicarea este unidirecţională
-stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare
-generează pasivitate în rândul elevilor
-evaluarea reprezintă o redare a cunoştinţelor
 METODELE MODERNE CENTRATE PE ELEV

-Turul Galeriei, Pălăriile gânditoare, Explozia stelara,

-Bulgărele de zăpadă,Cvintetul,Metoda Lotus, Metoda Frisco,
Diagrama Venn, Metoda cauză-efect, problematizarea,
algoritmizarea,studiul de caz,proiectul etc.
Caracteristici:
-încurajează participarea elevilor, iniţiativa şi creativitatea
-sunt centrate pe acţiune, flexibile
-încurajează capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea este
formativă
-relaţia profesor-elev este bazată pe colaborare.
VALENŢE FORMATIVE ALE STRATEGIILOR DIDACTICE

dezvoltarea gândirii critice si creative

 accentuarea valenţelor ;
operaţionale ale diverselor  dezvoltarea capacităţii de
categorii de cunoştinţe;
 evidenţierea, cu mai multă
acurateţe, a progresului în
învăţare al elevilor şi, în
funcţie de acesta,facilitarea
reglării/autoreglării activităţii
de învăţare;
 formarea şi dezvoltarea
capacităţilor de investigare a
realităţii;
 dezvoltarea creativităţii;
autoorganizare , autocontrol;
 dezvoltarea capacităţilor de
interevaluare şi autoevaluare;
 formarea şi dezvoltarea capacităţii
reflective şi a competenţelor
metacognitive;
 dezvoltarea motivaţiei pentru
învăţare şi formarea unui stil de
învăţare eficient
 LIMITE

 crearea unui climat educaţional caracterizat printr -o aparentă

dezordine;
 consum mare de timp;

 asimilarea unor informaţii eronate, în absenţa monitorizării atente

a profesorului;
 „încurajarea” pasivităţii unor elevi, în condiţiile în care sarcinile nu
sunt distribuite/asumate clar şi în absenţa monitorizării grupului;
  dezvoltarea unei posibile dependenţe de grup în rezolvarea sarcinilor;

 acutizarea unor conflicte între elevi în condiţiile în care profesorul (sau

liderul grupului de lucru) nu intervine ca mediator;
 generarea unei „gândiri de grup”;

 abordarea superficială a sarcinilor de lucru;

 dificultăţi în identificarea şi evaluarea progreselor individuale.

 ETAPELE STUDIERII TEXTULUI EPIC ÎN LICEU

-trebuie să vizeze descoperirea şi negocierea sensurilor

1. lectura expresivă a profesorului/a elevilor -grile de lectură

2. conversaţia de orientare –prin activizarea unor cunoştinţe de

teorie literară

3. receptarea propriu-zisă a textului-

textul ca opera deschisă-pluralizarea
receptării:interpretări diferite şi personale
ale elevilor, profesorul trebuie să ghideze
receptarea sensurilor textului.
 METODE DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE
Spargerea gheţii:Profesorul captează atenţia dând elevilor
fişe cu un rebus pentru rezolvare
 Gândiţi- Lucraţi- Comunicaţi :Profesorul reactualizează
cunoştinţele elevilor prin metoda completării Ciorchinelui
 Pedarea noilor cunoştinţe –prin lectura expresivă a
profesorului/elevilor şi explicarea noilor cuvinte
 Descoperirea unor enunţuri referitoare la reperele spaţio-
temporale
 Brainstormingul-Profesorul cere elevilor sa găseasca in
text enunţurile referitoare la sentimentele transmise
 Gîndiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi: profesorul distribuie
fişe de lucru, la nivelul a două grupe de elevi.
PROCESUL DIDACTIC AL FORMĂRII
NOŢIUNILOR DE GRAMATICĂ
 Pentru formarea conceptului de atribut
pronominal,de exemplu, profesorul poate folosi
descoperirea inductivă- deductivă.

 1.Demersul inductiv-parcurs de la particular la

general, pornind de la exemple cu atribute
pronominale să se ajungă la definiţia atributului
pronominal.
 2.Demersul analogic- substituirea atributelor
substantivale cu atribute pronominale
 3. Demersul dialectic: atribut pronominal vs atribut
adjectival.
METODE CLASICE ŞI METODE
MODERNE
Am observat că:
 Prin conţinutul lor, manualele de limba română îmbină
metodele clasice de predare- învăţare cu metodele
moderne, punând accentul pe interacţiunea între
profesor şi elev, sau între elevi prin lucrul în echipă.
 Folosirea metodelor activ-participative combinate cu
metodele clasice reprezintă o bază pentru dezvoltarea
capacităţii şi aptitudinilor intelectuale în formarea
personalităţii elevului.
 METODA CUBULUI

-Având cele şase feţe:

 Descrie! – un personaj literar din opera ,,Amintiri
din copilarie” de Ion Creangă.
 Compară! – doua personaje: mama şi tatăl lui
Nica.
 Asociază! – trăsăturile unui personaj cu
sentimentele produse.
 Analizează! – caracterizarea indirectă a unui
personaj din opera citată mai sus.
 Aplică! – unele cunoştinţe referitoare la
caracterizarea personajelor în explicarea unor
trăsături ale personajului dintr-un fragment din
această operă literară.
 Argumentează! – prezenţa caracterizării directe
într-un fragment literar dat.
ACTIVITĂŢI DE INSTRUIRE
DIFERENŢIATĂ
 -sunt necesare pentru creşterea calităţii actului de predare-
învăţare
 I.Exemple de pregătire diferenţiată în lecţia,,Amintiri din
copilărie” de Ion Creangă
 1. Pentru elevii cu ritm lent de învăţare

Întrebări pe marginea textului privind locul acţiunii, timpul şi

personajele.
 2. Pentru elevii de nivel mediu

Completarea unui text lacunar conţinând o listă de regionalisme.

 3. Pentru elevii avansaţi

Redactarea unui referat despre tradiţiile şi obiceiurile din

Moldova.
II. EXEMPLE DE PREGĂTIRE
DIFERENŢIATĂ PRIN TEMA PENTRU
ACASĂ
 1.Tema obligatorie
Povestiţi o întâmplare hazlie din viaţa voastră.

 2.Tema elevilor de nivel mediu

Pezentaţi date despre localitatea Humuleşti.

3.Tema elevilor avansaţi

Alcatuiţi o compunere cu titlul,,Humuleştii de altădată” în
care să folosiţi regionalisme.
METODA CUBULUI –APLICATĂ LA POEZIA ,,EU NU
STIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII” DE LUCIAN
BLAGA

 Descrie!-structura/prozodia modernistă a poeziei.

 Compară!-conceptele,, cunoaşterea luciferică” /
,,cunoaşterea paradisiacă”.
 Asociază!-trei elemente de modernism poetic regăsite în
acest text.
 Analizează!-titlul poeziei.

 Aplică!-rolul figurilor de stil în conturarea ideilor

poetice.
 Argumentează!- că această poezie este o artă poetică.
METODA CADRANELOR-CLASA A VI-A
I. Definiţi poemul eroic şi II.Realizaţi caracterizarea prin
exemplificaţi trăsăturile acestei antiteză a personajelor Mircea
specii literare în opera Scrisoarea cel Bătrân şi Baiazid I.
III (fragmente) de Mihai Eminescu .

III. Exemplificaţi modurile de IV. Recunoaşteţi imaginile artistice

expunere folosite de autor în şi figurile de stil din textul dat.
fragmentul Scrisoarea III, din
manual.
 METODA CADRANELOR (CA METODĂ
INTERDISCIPLINARĂ,VIZÂND CUNOŞTINŢE DIN
LITERATURĂ,ISTORIE, GEOGRAFIE, RELIGIE)

I. Prezintă descrierea epică a II. Descrie cadrul istoric al luptei

bătăliei de la Rovine din fragmentul de la Rovine (vezi manualul de
Scrisoarea III de Mihai Eminescu. istorie).

Scrie informaţii despre Mircea cel

Batran şi Baiazid I

III. Localizează bătălia de la Rovine IV. Ce ştii despre Mănăstirea Cozia,

(unde anume în Ţara Românească?) ctitoria lui Mircea cel Bătrân?
(Prezintă istoricul acestei mănăstiri.
De ce această bătălie a avut loc Imagini.)
primăvara şi nu toamna (17 mai
1395/10 octombrie 1394 )? (vezi
clima din Evul Mediu)
 JOCUL ESTE O ALTĂ MODALITATE DE
INVAŢARE ACTIVA

– este o activitate fără scop material sau vizibil

util, activitate desfăşurată întotdeauna după
reguli benevol acceptate.
 Jocurile integrate în activitatea didactică aduc
varietate, veselie, previn monotonia şi
plictiseala.
 Profesorul pregăteşte jocul înainte de lecţie,
stabileşte conţinutul, iar în timpul lecţiei
organizează elevii, fixează şi aplică regulile
şi modul de desfăşurare al jocului.
JOCUL DIDACTIC

Rebusurile de vocabular,
gramaticale;
Călătoria/Excursia imaginară;
,,Cine ştie câștigă!“;
Șezătorile literare;
Ghicitorile pe anumite teme.
 JOCUL LITERELOR
 Se alege un cuvânt, cu literele amestecate, iar participanții la
joc încearcă să il ghicească. Nu se așteaptă confirmarea celui
care a pus anagrame (acesta intervine doar în cazul în care
soluția nu a fost corectă), nu se acordă puncte, nu se aceptă
cuvinte la plural, derivații sau negații.
 Exemple:

 CANGREĂ-Creangă

 AZEGHRI-Arghezi

 LGAAB-Blaga

 URBBA-Barbu
JOC –PREPOZIŢIA SIMPLĂ
 Prepozițiile din textul următor s-  Lista prepozițiilor care
au amestecat. Așază-le la locul
trebuie inserate în textul
potrivit! Am citit un text ....
Costache Negruzzi. A fost un lacunar alăturat: în, de,
scriitor ... texte istorice, ... care a în,. despre, în, de, în, la
descris personalități marcante ale
istoriei naționale. ... școală, am
discutat textul Sobieski și
românii, ... care este prezentată
vitejia plăieșilor moldoveni ...
lupta cu regele Poloniei,
Sobieski. Iese ... evidență un
bătrân moldovean, care
întruchipează modelul ... vitejie.
CVINTETUL –D-L GOE…
DE I.L.CARAGIALE
 alcătuiţi un cvintet reprezentativ pentru
modul de comportare şi acţiune a lui
Goe.
 Li se explică elevilor că:

 1.Primul vers constă într-un singur cuvânt

care descrie subiectul( de obicei un
substantiv).
,,Domnul”
 2.Al doilea vers e format din două cuvinte nerăbdător, impulsiv
care descriu subiectul (două adjective)
 3. Versul al treilea este format din trei
cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, Răsfăţ,obrăznicie,
eventual la gerunziu, infinitive lungi)
agitaţie
 4. Al patrulea vers e format din patru
cuvinte care exprimă sentimentele faţă
de subiect Revoltă, ironie, dezaprobare,
 5.Ultimul vers are un singur cuvânt care
dispreţ
exprimă esenţa subiectului.
 Incultură
METODA CVINTETULUI
 alcătuiţi un cvintet reprezentativ pentru
Simbolism.
 Li se explică elevilor că:

 1.Primul vers constă într-un singur  Simbolismul

cuvânt care descrie subiectul( de obicei
un substantiv).
 2.Al doilea vers e format din două
 Cromatic, sinestezic
cuvinte care descriu subiectul (două
adjective)
 3. Versul al treilea este format din trei  Sugerând, simbolizând, nuanţând
cuvinte care exprimă acţiuni (verbe,
eventual la gerunziu, infinitive lungi)
 4. Al patrulea vers e format din patru
 A fost o reacţie antiromantică
cuvinte care exprimă sentimentele faţă
de subiect
 5.Ultimul vers are un singur cuvânt

care exprimă esenţa subiectului.  Dezolare

 CONCLUZII

 Învăţarea activă îi determină pe elevi să

înţeleagă materialul didactic din propria
perspectivă. Elevii trebuie puşi în situaţia de a
descoperi ei notiunile.
 Se pune accentul pe dezvoltarea capacităţilor de
gândire ale elevilor, pe stimularea atenţiei şi pe
asimilarea corectă a cunoştinţelor.
 Se poate obtine feedback asupra măsurii în care
elevii înţeleg materialul şi se pot corecta aspectele
înţelese greşit.
 METODELE DIDACTICE ACTIVE

 Creează o învăţare profundă şi o mai bună

aplicare a cunoştinţelor .
 •Elevii dau dovadă de o bună memorare, se
dezvoltă spiritul de cooperare în echipă.
 •Elevii dezvoltă aptitudini de gândire
eficiente.
 •Sunt mai apreciate de către elevi aceste
metode active.
 BIBLIOGRAFIE

Dulamă, Maria Eliza(2002 ). Modele, strategii şi tehnici

didactice activizante , Editura Clusium, Cluj-Napoca
Ilinca N .,Didactica geografiei, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., Bucuresti, 2006
Manolescu, Marin, EVALUAREA ŞCOLARĂ-
METODE,TEHNICI, INSTRUMENTE, Ed. Meteor
Press, Bucureşti, 2005
Pintilie Mariana, METODE MODERNE DE
ÎNVĂŢARE-EVALUARE, Ed. Eurodidact, Cluj-
Napoca, 2002
www.didactic.ro