CURS DE SEMIOLOGIE

MEDICALĂ
CONF. DR. ŞTEFAN LEICA
 DEFINIŢIE
• SEMIOLOGIA MEDICALĂ reprezintă o
parte a medicinii care se ocupă cu
descrierea simptomelor şi semnelor bolilor
precum şi a metodelor de a le pune în
evidenţă.
• Semeion – semn
• Logos - studiu
 METODE DE STUDIU
• Examenul clinic:
- Inspecţia
- Palparea
- Percuţia
- Ascultaţia
• Explorările paraclinice:
- Examenele hematologice şi biochimice
- Electrocardiograma
- Examenul echografic
- Examenele imagistice (radiologice, tomografice,
rezonanţă magnetică)
- Histologice, etc.
 NOŢIUNI ÎN ABORDAREA
SEMIOLOGICĂ A BOLNAVULUI
• Simptomul
• Semnul
• Sindromul (“syndromeo” = care merg împreună)
• Diagnosticul (“dia” = prin; “gnosis” = a cunoaşte)
- clinic
- pozitiv diagnosticul final
- diferenţial
 BOALA
Se caracterizează printr-un complex de simptome şi
semne şi printr-o evoluţie caracteristică.
Studiul bolii impune următoarele precizări:
• Etiologia (cauza)
• Patogenia (modul prin care agentul patogen produce
boala)
• Fiziopatologia (tulburările produse de agentul patogen
asupra organismului)
• Morfopatologia (modificările macroscopice şi microscopice
produse în ţesuturi)
• Precizarea formei clinice de boală (acută, subacută,
cronică)
• Prognosticul (estimarea evoluţiei în prezent şi în
perspectivă a bolii)
 TRATAMENTUL

TRATAMENTUL - actul medical final:

• Profilactic (de prevenire a bolii)
• Curativ (se adresează bolii deja constituite)
- igieno-dietetic
- medicamentos (etiologic, patogenic, simptomatic)
 FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

• Document medical
• Document ştiinţific
• Document medico-legal
 CAPITOLELE FOII DE OBSERVAŢIE

• Date generale
• Anamneza
• Examenul obiectiv al bolnavului
• Evoluţia bolii
• Epicriza
 DATELE GENERALE DIN FOAIA DE
OBSERVAŢIE
• Numele şi prenumele
• Vârsta
• Sexul
• Profesia
• Domiciliul actual şi locul de naştere
• Grupa de sânge
• Reacţii alergice medicamentoase sau la
alte substanţe (iodate, etc.)
ANAMNEZA (“anamnezis” – amintire)
• Informarea medicului asupra simptomelor şi semnelor
bolnavului
• O anamneză corectă stabileşte în 50% din cazuri
diagnosticul
• Cuprinde următoarele subcapitole:
- istoricul bolii actuale
- antecedentele personale
- fiziologice
- patologice
- antecedentele heredo - colaterale
- condiţii de viaţă şi de muncă
- alimentaţia
- abuzul de toxice (alcool, tutun, cafea)
- consumul de droguri
 EXAMENUL OBIECTIV AL
BOLNAVULUI (condiţii)

• Confort termic
• Lumină naturală în camera de consultaţie
• Bolnavul aşezat pe canapeaua de
consultaţie
• Medicul aşezat în dreapta bolnavului
• Bolnavul se examinează în clinostatism
dar obligatoriu şi în ortostatism
 DATE URMĂRITE LA EXAMENUL
CLINIC GENERAL

• Atitudinea bolnavului în clinostatism

• Atitudinea bolnavului în ortostatism
• Mersul bolnavului
• Modificările feţei
• Modificările staturale
• Tipul constituţional
• Starea de nutriţie
• Starea psihică
• Vorbirea bolnavului
 ATITUDINEA BOLNAVULUI ÎN
CLINOSTATISM
• Poziţie pasivă (indiferent faţă de mediul
înconjurător – în bolile infecţioase grave, neoplazii,
boli psihice)
• Ortopneea
• Decubit lateral în afecţiunile pleurale
• În meningite (poziţia în cocoş de puşcă)
• În tetanos (opistotonus – sprijin pe vertex şi călcâi)
• În peritonită (decubit dorsal nemişcat)
• În pericardită (semnul rugăciunii mahomedane – în
coate şi genunchi)
 MERSUL BOLNAVULUI

• Mersul ebrios (leziuni cerebeloase, leziuni

vestibulare, intoxicaţia cu alcool)
• Mersul cosind (tîrît lateral – în hemiplegii
sechele după AVC)
• Mersul cu paşi mici şi corpul aplecat înainte (“fug
după centru de greutate” – boala Parkinson)
• Mersul stepat în paralizia de sciatic popliteu
extern
• Mersul legănat (în luxaţia congenitală de şold)
 MODIFICĂRILE FACIESULUI ÎN
MEDICINA INTERNĂ
• Faciesul mitral

• Faciesul pletoric (HTA)

• Faciesul cianotic (boli congenitale de cord)
• Faciesul vultuos (pneumonie)
 MODIFICĂRILE FACIESULUI ÎN
MEDICINA INTERNĂ

• Faciesul edematos (renal)

• Faciesul în bolile de colagen

- în lupus (“în vespertilio”)
- în sderodermie (“facies bizantin”)
MODIFICĂRILE FACIESULUI ÎN BOLILE
ENDOCRINE ŞI NEUROLOGICE

• Faciesul în hipertiroidie

• Faciesul în hipotiroidie
 MODIFICĂRILE FACIESULUI ÎN BOLILE
ENDOCRINE ŞI NEUROLOGICE

• Faciesul în
acromegalie • Faciesul în diabetul zaharat

• Faciesul în sindromul Cushing

 MODIFICĂRILE FACIESULUI ÎN BOLILE
ENDOCRINE ŞI NEUROLOGICE
• Faciesul în paralizia facială pe partea bolnavă:
- Hipotomie musculară
- Pliurile nazo-geniene şterse
- Bolnavul nu poate încreţi fruntea
- Gura deschisă are axul mare oblic
- Nu poate fluiera
- Nu poate umfla obrazul
- Nu poate închide ochiul
- Secreţia lacrimală se scurge pe obraz (epifora)
- Dacă scoate limba deviază spre partea sănătoasă
 MODIFICĂRI SEMIOLOGICE LA
NIVELUL PLEOAPELOR
• Edemul pleoapelor
- boli renale
- edem Quincke
• Xantelasma
• Echimoze
• Ptoza palpebrală
• Tremurături ale pleoapelor (nevroze, isterii)
MODIFICĂRI ALE GLOBILOR OCULARI
• Exoftalmia ensocrină(e bilaterală)
• Exoftalmia constituţională
• Exoftalmia unilaterală:
- Neoplazii ale orbitei, nervului optic, tumori hipofizare,
metastaze
- Cauze vasculare (tromboflebita sinusului cavernos,
tromboza unei vene oftalmice)
• Exoftalmia unilaterală (neoplasm pzulmonar, tuberculoza
pulmonară, boli ale sistemului nervos simpatic cervical)
• Strabismul (asineranism de mişcare)
- Convergent
- Divergent
 MODIFICĂRI ALE CONJUNCTIVEI

• Culoarea icterică
• Cianoza
• Paloarea

MODIFICĂRI ALE CORNEEI

• Gerontoxon (arc senil) – depunere de
lipide la periferia corneei sub forma unui
inel albastru - cenuşiu
 MODIFICĂRI ALE PUPILEI
• Mioza
- intoxicaţii cu morfină
- hemoragii la nivelul punţii
- sindroame uremice
• Midriaza
- intoxicaţia cu atropină
- muribunzi
• Anizocaria ( inegalitatea pupilară)
- sifilis nervos
- sindromul Claude Bernard – Horner
• Lupusul pupilar (modificarea diametrului pupilar sincron
cu ritmul cardiac insuficientă aortică)
 MODIFICĂRI ALE CRISTALINULUI
• Cataracta (opacifierea cristalinului)
• Lipsa cristalinului (afachia)

MODIFICĂRI ALE SECREŢEI

LACRIMALE
• Epifora = scurgerea lacrimilor pe obraz (obstrucţia
canalului lacrimo-nazal)
• Dacriocistita = tumefierea unghiului extern al ochiului
 MODIFICĂRI SEMIOLOGICE ALE
NASULUI

• Rinofima
• Nasul în şa (lues congenital, traumatic)
• Nasul coroiat (tuberculoză)
 MODIFICĂRI SEMIOLOGICE ALE
GURII ŞI BUZELOR
• Gura deviată (paralizia facială)
• Gura deschisă permanent (vegetaţii adenoidiene,
mixedem)
• Cianoza buzelor
• Fisuri sau ragade
• Herpesul labial
• Macroglosia
• Buze groase
• Prognatism mandibular
• Diasteme
• Călcătură inversă
 BIBLIOGRAFIE
1. Stanciu C. – Semiologie medicală de bază, Editura Junimea,
1991.
2. Stanciu C., Mărioara Stan – Curs de semiologie medicală –
Aparatul cardio-vascular, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
3. Stanciu C., Anca Trifan, Ionescu D.L. – Curs de semiologie
medicală – Aparatul digestiv, Editura Junimea, Iaşi, 2002.
4. Pandele G.I. – Semiologie medicală vol. I, II, Editura Cantes,
2005.
5. Mitu Fl. - Semiologie medicală – Aparatul respirator şi cardio-
vascular, Editura “Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi, 2005.
6. Georgescu M. - Semiologie medicală, Editura Didactică şi
pedagogică, 1998.
7. Georgescu M. - Semiologie medicală, Editura Naţional, 1999.
8. Goia I. – Propedeutică medicală, Editura Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977.