Centrul de Excelență în Medicină și Farmcie

“ Raisa Pacalo”

Aparatul digestiv.
Gastritele.

A elaborate: Didencu Mihaela

A coordonat:Diacon Ana
Fiziologia secretiei gastrice

 La nivelul glandelor fundice se găsesc două tipuri de celule principale:

1. Celule parietale oxintice ce secretă acid clorhidric şi factor intrinsec
2. Celule peptice (zimogene) secretă pepsinogenul.
În mediul acid pepsinogenul se transformă în substanţă activă - pepsina.
Celule principale şi parietale
 La nivelul antral se găsesc
celule endocrine
 Celula C secretă şi sintetizează gastrina
 Celula D secretă somatostatină
 Celulele EC secretă serotonina
 Celulele ECL, celulele P,D şi X au fost identificate , dar rolul lor
funcţional nu este încă elucidat.
 Celulele epiteliale de suprafaţă produc mucus, bicarbonaţi.
 GASTRITELE
 inflamaţii acute sau cronice, difuze sau focale a mucoasei
stomacului, uneori implicând şi celelalte straturi

 Imagini microscopice

– normă si inflamaţie
 CLASIFICAREA
Din punct de vedere clinic şi evolutiv:
A. Acute
a) eroziv – hemoragică
b) flegmonoasă
B. Cronice
A) tip A - atrofică (autoimună)
B) tip B - microbiană produsă de Helicobacter pylori
C) tip C - Chimică
- de reflux duodeno - gastral
- medicamentoasă
- alcoolică
C. Alte tipuri de gastrită
a) granulematoasă b) hipetrofică (Menetrier)
c) limfocitară
 În funcţie de extinderea leziunilor
endoscopice şi histologice se recunosc
următoarele tipuri de gastrită:
1. Gastrita fundică (tipul A) ocupă corpul şi fundul
gastric.
2. Gastrită antrală (tipul B) este localizată la nivelul
antrului şi e legată de infecţia cu Helicobacter
pylori.
3. Gastrita multifocală (tipul AB), care se extinde
atît proximal, cît şi antral.
4. Pangastrita ocupă întreaga mucoasă gastrică.
 În funcţie de aspectul endoscopic se descriu următoarele forme de
gastrită:
1.Gastrită eritematos – exudativă (de regulă acută) – se
caracterizează prin arii eritematoase de 2-3 mm acoperite de un
exudat albicios punctiform, diseminate pe mucoasă.
2. Gastrită maculo – erozivă (leziune acută)
se caracterizează prin apariţia unor pete eritematoase cu diametrul de
5-15 mm pe care există ulceraţii superficiale acoperite cu detritus
fibrino – leucocitar alb – cenuşiu.
De multe ori eritemul din jurul ulceraţiilor se dispune ca un halou,
mucoasa dintre leziuni fiind normală
3. Gastrita papulo – erozivă
este o leziune cronică reprezentată de zone protruzive cu pantă lină,
care depăşesc planul mucoasei cu 3-4 mm, cu diametrul de 3-5
mm.Uneori centrul acestor leziuni papuloase este erodat, cu aspect
hemoragic.
Gastrita eritematos-exudativă Gastrită papulo- erozivă

Gastrită maculo – erozivă

4. Gastrita atrofică
se prezintă ca o mucoasă palidă, fără pliuri, pe care se vede
foarte bine vascularizaţia superficială.
5. Gastrita hipertrofică
se caracterizează prin prezenţa unor pliuri înalte, care
depăşesc 1 cm înălţime şi 3-5 mm lăţime
6. Gastrita hemoragică
în faza de sîngerare activă, apare sub formă unor puncte sau
pete circumscrise ce devin hemoragice.
 Gastrita atrofica

Gastrita hemoragică
Gastrita acută eroziv -
hemoragică

Gastritele acute erozive se

caracterizează prin ulceraţii
superficiale fără a depăşi
musculara mucoasei.
 Etiologia
 Acţiunea medicamentoasă (antiiflamatorii, prednison, fier, citostatice)
 Helicobacter pylori
 Alcool
 Traumatisme locale
 Substanţe caustice
 Refluxul duodeno – gastric
 8. Uremia
 9. Ischemia mucoasei
 10. Politraumatismele
 11. Intervenţii chirurgicale extinse
 12. Leziuni ale sistemului nervos central
 13. Arsuri extinse
 14. Septicemia
 15. Şocul (septic, hipovolemic, anafilactic)
 16. Insuficienţa respiratorie acută
 17. Insuficienţa renală acută
 18. Insuficienţa hepatică.
 Patogeneză
 Factorii etiologici enumeraţi interacţionează cu diverse structuri ale
mucoasei gastrice.
 Factorii etiologici inhibă secreţia de către mucoasă a
prostaglandinelor, deci se inhibă şi secreţia de bicarbonaţi şi mucus.
 Cunoaştem că bicarbonatul şi mucusul formează aşa – zisa „barieră
mucus – bicarbonat”.
 În stările de şoc, eroziunile gastrice se datorează preponderent
ischemiei mucoase.
 Radicalii liberi de oxigen formaţi în condiţii de ischemie, sub
acţiunea medicamentelor antiiflamatorii şi alcoolului induc leziuni ale
mucoasei gastrice.

 Sub acţiunea factorilor etiologici are loc dezvoltarea eroziunilor

gastrice cu participarea HCl şi pepsinei, care acţionează pe o mucoasă
lipsită de mijloacele de apărare.
 Tabloul clinic
Simptomele gastritei acute erozive
constau în:
durere epigastrică,
greţuri
vomă.

La majoritatea bolnavilor hemoragia este

ocultă, evidenţierea căreia se efectuează
prin examenul maselor fecale la sânge
ocult.
 Diagnosticul
 Examenul endoscopic: se pot aprecia numărul eroziunilor, extinderea lor
(stomac, duoden) şi „stigmatele” hemoragiei.
 Eroziunile gastrice sunt acoperite de cruste hematice sau de fibrină. Mucoasa
este congestionată, edemaţiată şi fragilă la atingerea cu gastroscopul.

 Complicaţiile - hemoragia
Tratamentul
Antibioticoterapia;
Medicamente, care normalizează aciditatea gastrică;
Medicamente, care restabilesc mucoasa gastrică;
Regim alimentar special.
Dieta
În timpul tratamentului,pacienţilor se recomandă dieta №1, în care se exclud următoarele produse:
Supe îndesate cu carne şi legume;
Peşte şi carne grasă;
Conserve;
Produse lactate acide;
Crupe de orz, porumb, fasole;
Ceai,cafea,băuturi carbogazoase, alcool;
Ciocolată, îngheţată.
Complicații
Sîngerare abdominală;
Polipi ale stomacului;
Ulcer gastric;
Cancerul gastric.