SISTEMUL DE MĂSURI ANTIEPIDEMICE.

DEZINFECȚIA, STERILIZAREA. IMUNOPROFILAXIA.

Diana Spătaru
Doctor în științe medicale,
asistent universitar
Departamentul de epidemiologie

1
 Structura procesului epidemic
(după L.V. Gromaşevski)

– Depistarea activă și – Dezinfecția

– Vaccinarea
pasivă prin testare – Sterilizarea
– Mod sănătos de viață
– Izolarea la domiciliu – Dezinsecția
sau staționar – Alimentația sănătoasă
– Purtarea măștii
– Tratamentul – Activitate fizică
– Igienizarea mâinelor
– Externarea din – Distanțarea fizică
staționar

2
 SISTEMUL DE MĂSURI PROFILACTICE ȘI
ANTIEPIDEMICE ÎN BOLILE CONTAGIOASE

• mă suri îndreptate spre neutralizarea sursei

de agenți patogeni;

• mă suri îndreptate spre neutralizarea

mecanismului de transmitere (dezinfecţia,
sterilizarea, dezinsecţia.);

• mă suri îndreptate spre formarea imunită ții

specifice a populației (imunoprofilaxia).
Dezinfecția

4
 Dezinfecţia

Dezinfecţia procesul prin care sunt înlă turate

sau distruse microorganismele patogene
de pe obiectele mediului extern, cu excepția
sporilor bacterieni.

5
 Scopul
Neutralizarea că ilor şi întrerupere a
mecanismului de transmitere a agenţilor
cauzali de la organismul-gazdă la cel receptiv
prin efectuarea mă surilor de decontaminare.

6
 Tipurile de dezinfecţie

- profilactică
- antiepidemică (de focar)

7
 Dezinfecţia profilactică
reprezintă totalitatea metodelor şi mijloacelor
de decontaminare care se aplică indiferent de
prezenţa sau absenţa agenţilor patogeni sau
condiţionat patogeni în mediul ambiant, cu
scopul de a preveni apariţia bolilor infecţioase
(temporar, periodic sau permanent).

8
 Obiectele cu semnificaţie epidemiologică şi
socio-igienică

• sursele de apă potabilă ,

• unită ţile de alimentaţie publică ,
• instituţiile de menire socială (bă i, saune, bazine, gă ri,
biblioteci, hoteluri, teatre, că mine, transport etc.),
• de instruire şi educaţie (creşe, gră diniţe, şcoli, licee etc.),
• de acordare a asistenţei medicale (spitale, policlinici,
dispensare, centre sanatoriale şi de reabilitare,
laboratoare, instituţii farmaceutice, stomatologice etc.),
• obiective cu regim strict de lucru (unită ţile de producere a
medicamentelor, preparatelor biologice, articolelor
cosmetice şi de parfumerie, de asamblare a aparatajului şi
utilajului medical, alimentar).
9
 Dezinfecția de focar
Efectuată în cazul apariţiei focarului epidemic
şi constituie o mă sură obligatorie în procesul
de lichidare a focarului. În funcţie de prezenţa
sursei de infecţie.
• Curentă – în focare, în laboratoarele microbiologice,
virusologice, parazitologice, biochimice.
• Terminală (definitivă )- după înlă turarea sursei de
infecţie (spitalizare, izolare, deces), la expirarea perioadei
de contagiozitate sau schimbă rii locului de trai.

10
 Dezinfecția curentă
1. Scopul: distrugerea agenţilor patogeni,
paraziţi eliminaţi în timpul află rii sursei de
infecţie în focarul epidemic, minimalizînd
riscul infectă rii contacţilor.
2. Se dezinfectează: tot substratul infectat de
la bolnav şi mediul ce-l înconjoară (veselă ,
albituri, lengerie, mase vomitive alte elimină ri,
pansament, etc).
3. Efectuată de către: Persoane instructate,
persoane ce îngrijesc de bolnav, personal
medical 11
 Dezinfecția terminală
1. Scopul: distrugerea microorganismelor
patogene ră mase în focar pe diferit
substrat (suport) după îndepă rtarea sursei
2. Se dezinfectează: elimină ri biologice,
lengerie, obiecte, habituale, alte obiecte ce
puteau fi infectate
3. Dezinfecţia se efectuează de către: secţia
specializată de dezinfecţie în focar sau alţi
specialişti autorizaţi şi instruiţi.
12
 Nozoforme în care obligatoriu focarele
sunt supuse dezinfecţiei terminale.
• Tuberculoza
• Febra tifoidă , paratifoidă
• Pesta
• Holera
• Tifosul exantematic (epidemic) şi recurent
• Boala Brill
• Febra Q (forma pulmonară )
• Antraxul
• Febrele hemoragice (Lassa, Ebola, Marburg)
• Ornitoza
• Difteria
• Bolile micotice ale pă rului, pielii (microsporia,
trihofitia, rubrofiţia, favus)
 Nivele de dezinfecţie
1. înalt
– se realizează distrugerea bacteriilor, fungilor,
virusurilor şi a unui numă r de spori bacterieni de pâ nă
la 10-4.
2. mediu (intermediar)
– distrugerea bacteriilor în forma vegetativă ,
Micobacterium tuberculosis, fungi, virusuri, fă ră acţiune
asupra sporilor.
3. scăzut
– distrugerea majorită ţii bacteriilor în formă vegetativă ,
unele fungi, virusuri, fă ră acţiune asupra
micobacteriilor, sporilor, virusurilor fă ră înveliş şi
14
fungilor.
Metodele de dezinfecţie

• Mecanică,
• Fizică,
• Chimică,
• Biologică,
• combinată.

15
Metode și mijloace

16
Metode și mijloace

17
• Razele ultraviolete
– lungime de undă de 240-280 nm,
• efect maxim la 260 nm
– mecanism de acţiune – interesarea ADN celular
– acţiunea depinde de
– materia organică, lungimea de undă, temperatură, tipul de
microorganisme, distanţa de la care sunt emise
– recomandări pentru completarea curăţeniei şi
dezinfecţiei chimice
• suprafeţe netede, aerul boxelor de laborator, săli de
operaţie, spaţii închise

18
 Lămpi de ultraviolete
– riscuri:
• afectarea ochilor şi
tegumentelor
– personalul care manevrează
lămpile trebuie să fie bine
instruit şi dotat cu echipament
de protecţie adecvat.

19
 Factorii care influenţează eficacitatea
dezinfecţiei

• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale

dezinfectanţilor (concentraţia, PH, temperatura, forma,
solubilitatea, stabilitatea în timp, volumul, gradul de poluare, microbiană)
• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale
suportului tratat (temperatura, PH, umiditatea, structura
obiectului, componenţa, prezenţa materiale- lor organice, gradul de
poluare, localizarea posibilă a microorganismelor)
• Proprietăţile biologice ale microorganismelor
(spectrul, puterea germicidă, rezistenţa, sensibilitatea)
• Starea mediului ambiant (temperature, umiditatea, mişcarea
aerului, insolaţia)

20
 Sensibilitatea/rezistenţa microorganismelor la
dezinfectanţi
• Sensibilitate mai înaltă - formele vegetative de bacterii, fungi şi
virusuri, după care urmează M. tuberculosis şi P. aeruginosa.
• Mai puţin sensibile - sunt bacteriile sporulate.
• Utilizarea soluţiilor dezinfectante în concentraţii sub limita
bactericidă favorizează formarea populaţiilor de microorganisme
rezistente la aceste dezinfectante.
• Rezistenţa dobândită la dezinfectanţi determinată de mecanismul
genotipic (în urma mutaţiilor cromozomilor şi transpozonilor)
sau fenotipic.
• Rezistenţa fenotipică la dezinfectanţi se bazează pe capacitatea
bacteriilor de a forma biofilme, fixate pe diverse suprafeţe ale
membranei microbiene, care limitează accesul moleculelor
dezinfectantului.
21
 Pentru a nu admite formarea rezistenţei

 de a respecta cu stricteţe circuitul dezinfectantelor;

 a utiliza biocidele preponderent multicompoziţionale;
 a respecta instrucţiunile de lucru în organizarea şi efectuarea corectă a
mă surilor de dezinfectare;
 a selecta dezinfectanţii în corespundere cu cerinţele contemporane, în
funcţie de specia microorganismelor, sensibilitatea microflorei
circulante la dezinfectanţi şi obiectul supus dezinfecţiei;
 a ţine evidenţă strictă a preparatelor achiziţionate şi a consumului lor;
 a efectua monitoringul rezistenţei microorganismelor la dezinfectanţi;
 a efectua rotaţia produselor dezinfectante în baza rezultatelor
monitoringului microbiologic;

22
Sterilizarea

23
 Sterilizarea
reprezintă totalitatea de metode şi mijloace
utilizate pentru nimicirea sau înlăturarea tuturor
speciilor de microorganisme (inclusiv forme
sporulate) care se conţin în diferite substraturi
sau pe suprafaţa diferitor obiecte.

24
 Metode de sterilizare
• Fizică
– aer uscat-fierbinte (pupinel)
– vapori sub presiune (autoclav)
– iradieri gama, unde infraroşii
• Chimică
– gazoasă (oxid de etilen, metil bromid)
– cu agenţi chimici sterilizanţi (sterilizare rece)
Formaldehida, oxid de etilen, dioxid de clor, acid peracetic,
ozon, plasma

25
mijloace şi regimuri de sterilizare în funcţie de
compoziţia chimică a articolelor medicale

26
 Autoclavarea

Sterilizare prin vapori de apă sub presiune

(că ldură umedă într-un autoclav).
Prin autoclavare se pot steriliza:
– Materiale textile
– Instrumente medicale
– Obiecte de sticlă
– Materiale de cauciuc
– Alte materiale ce nu se deteriorează termic la
132 grade C, 2 atm
27
 Sterilizarea cu vapori de apă sub
presiune
• cel mai eficient agent de sterilizare, asigură
penetrarea că ldurii în centrul articolelor
care trebuie sterilizate
• mecanism de acţiune: coagularea
ireversibilă , denaturarea enzimelor şi a
proteinelor structurale

28
 Regim de lucru a autoclavului

  Temperat Presiune Durata în

Material sterilizant ura în °C în atm min

Instrumente, seringi (plastic, 120±2 1,1±0,2 45±3

de sticlă), cauciuc

Pansamente (comprese), 132±2 2,0±0,2 20±2

ţesături (cîmpuri operatorii,
halate)
sau 120±2 1,1±0,2 45±3

29
 Sterilizarea prin căldură uscată
(etuvă, cuptor pupinel)
Ciclulul complet al unei steriliză ri:
• Încă lzire la temperatura indicată pentru
sterilizare
• Menţinerea temperaturii realizate în tot
timpul indicat pentru sterilizare
• Ră cirea aparatului

30
 Sterilizarea cu căldură uscată
• acţionează prin oxidarea constituenţilor celulari
• avantaje:
– capacitate de penetrare a pudrelor, lipsa de efect coroziv
pentru metale sau instrumente ascuţite.
• ciclul complet include
– timp de încă lzire la temperatura de sterilizare,
menţinere a aceste temperaturi şi ră cire.
• monitorizare cu teste biologice
– spori de Bacillus subtilis

31
Regim de lucru

32
 Sterilizarea cu oxid de etilen
• utilizare restrânsă
• etape: precondiţionare şi umidifiere, introducerea
gazului, expunere, evacuare, spălarea aerului
(aerisire)
– durează aprox. 3 ore;
– aerisirea durează 8-12 ore la 50°C - 60°C iar la temperatura
camerei (20°C) 7 zile.
• monitorizarea sterilizării: B. subtilis
• dezavantaje:
– durata, costul, acţiunea toxică, mutagenă, implicare în
carcinogeneză

33
 Radiații ionizante gama
• la temperaturi scăzute
• pentru ţesuturi de transplantat, produse farmaceutice,
vaccinuri
• articole cu volum mic ca ace, seringi, truse de
perfuzie, catetere, mănuşile
• eficienţă 100%
• sterilizate în ambalajul final fără să se încălzească
• necesită clădire adecvată, procesul tehnologic
continuu, iar costul echipamentului este mare

34
 Factorii ce influențează
sterilizarea
• Calitatea presteliză rii
• Starea sanitar-igienică a încă perilor unde se
petrece sterilizarea şi pă strarea obiectelor
sterilizate
• Timpul de expunere
• Calitatea aparatelor de sterilizare
• Proprietă ţile agentului chimic sterilizant,
etc.
35
 Presterilizarea
Prevede înlă turarea prin procedeul de
cură țare mecanică a tuturor impurifică rilor de
origine proteică , lipidică , medicamentoasă .

36
 Etapele presterilizării

1. Clă tirea prealabilă în apă curgă toare

2. Cufundarea în soluţii cu detergent
3. Spă latul fiecă rui instrument cu perie şi
detergent
4. Clă titul cu apă distilată
5. Uscarea în vacum

37
 Aparate de spălare-dezinfecţie pentru
instrumentar medical
• complet automat
– timpul procesării 40
min. (cu uscare)
• consumuri mici
– apa (4,21 litri/faza),
– curent electric (1,8
kW)
• nivel redus al
zgomotului (55dB)

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

38
 Transportul
materialelor

Stomatologie
Încărcăturile Laborator
posibile

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

39
Materiale ATI, tubulatura
 Ultrasunete

Sursa: STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

40
 Condiții de sterilizare
1. Încă pere izolată pentru presterilizare şi
sterilizare
2. Toate condiţiile pentru îndeplinirea astfel
de proceduri în condiţii aseptice
3. Personal instructat şi să posede cunoştinţe
profunde în domeniul steriliză rii

41
Fluxul materialului nesterilizat și
sterilizat

42
 Împachetarea materialului
• cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).
• cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu
abur sub presiune).
• casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu
abur sub presiune).
• hâ rtie specială pentru împachetarea
instrumentarului sau materialului textil fabricată
special pentru sterilizarea cu abur sub presiune
(EN 868-2).
• pungi/role hâ rtie plastic fabricate special pentru
sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenă cu
indicatori fizico-chimici de temperatură .
43
 Sisteme de împachetare pentru
instrumentarul medical
• sisteme:
– pungi transparente cu pliuri
– pungi transparente netede
– role transparente cu pliuri (100 metri lungime)
– role transparente netede (200 metri lungime)
– pungi autoadezive (nu este nevoie de aparat
de sigilat pungi)
– hartie creponata de impachetat
– teste Bowie & Dick
– indicatori chimici
• sigure, rezistente si biocompatibile

Sursa: Elmasonic, 0,5l – 90 l; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

44
 Aparate automate de sigilat
instrumentarul în pungi
• timpul de încălzire 30 sec.
• pe masa de impachetat
• imprimare pe punga pentru documentarea
parametrilor procesului

Sursa: SEALER; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

45
 Controlul sterilizării
Parametri :
• Fizici: temperatura, presiunea, durata ciclului
• Fizico-chimici:
– Prin teste control lipite la cosolet sau în interior, benzi
adezive (dacă virajul culorii nu s-a realizat sterilizare nu
a avut loc)
– Controlul umidită ţii textilelor
• Indicatori biologici – bacillus stereothermophyllus
• Indicatori obiectivi – starea împachetă rilor

46
• indicatorii fizico-chimici :
– virarea culorii benzilor adezive cu
indicator fizico-chimic lipit pe cutii,
casolete;
• pachetele ambalate în hârtie
specială sau imprimate pe punga
hârtie plastic;
– virarea culorii la indicatorii plasaţi
în interiorul fiecărui pachet sau
într-un pacheţel-test în fiecare coş,
cutie metalică.
• materialul se consideră nesterilizat
şi nu se utilizează când nu s-a
realizat virarea culorii indicatorilor.

47
 Indicatori biologici
• teste cu Bacillus sterothermophyllus – pentru aparate fără
dispozitiv automat de înregistrare a parametrilor procesului de sterilizare
– impregnaţi pe suport de bumbac sau fire de aţă în
concentraţii de 10-6 UFC; se pun în interiorul unei cutii-
test care se introduce în autoclav odată cu materialul de
sterilizat şi se realizează ciclul complet; indicatorul biologic
se trimite la laborator, unde este extras, însămânţat şi
incubat; citirea se face la 7 zile.
– Bacillus sterothermophyllus impregnaţi pe suport şi
condiţionat împreună cu mediul de cultură înfiolat; la
sfârşitul ciclului se sparge fiola şi se incubează; citirea se
face la 24 sau 48 de ore.
– suspensie de spori de Bacillus sterothermophyllus în
soluţie nutritivă, cu indicator de pH – sterilizare la 120°C;
incubare la 56°C.
• aspect nemodificat – sterilizare corectă
• virajul la galben şi opalescenţă – sub parametrii optimi. 48
 Registrul de evidenţă a
sterilizării
• data, date de identificare ale aparatului
• conţinutul şi numărul şarjei
• temperatura de sterilizare
• ora de începere şi de încheiere a ciclului
• rezultatul indicatorului fizico-chimic
• semnătura persoanei care a efectuat
sterilizarea
• data de efectuare a verificării şi întreţinerii
aparatului
49
 Durata menţinerii sterilităţii
materialelor

• cele ambalate în cutii metalice perforate sau

în casolete cu colier
– este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.
• materialele ambalate în pungi de hârtie
plastic sudate
– este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii integrităţii ambalajului.
• materialelor ambalate în hârtie specială
(ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii
de continuitate)
– este de o lună de la sterilizare.
50
 Clasificarea articolelor şi
echipamentelor de îngrijiri medicale

• după riscul de infecţie creat prin utilizare

(3 categorii):

1. cu risc înalt – critice, periculoase

2. cu risc mediu – semicritice,

semipericuloase

3. cu risc scăzut – noncritice, nepericuloase

51
 Insrumente critice
• crează risc crescut pentru infecţii dacă sunt contaminate
cu orice microorganism (inclusiv spori)
• pătrund în ţesuturi sterile sau sistemul vascular
• exemple:
– instrumente chirurgicale, trusele pentru asistarea naşterii,
echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri
operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren
– instrumentarul stomatologic
– laparoscoape, artroscoape
– implanturile, acele, seringile, materialul utilizat pentru suturi
– dispozitivele intravasculare, cateterele cardiace şi urinare
– dispozitivele pentru hemodializă, endoscopia invazivă (biopsie)
– acele pentru acupunctură, etc.
• sterilizarea este obligatorie
52
 Instrumente semicritice
• articolele medicale care vin în contact cu
mucoasele sau tegumentele lezate
• pe dispozitive să nu existe forme vegetative ale
agenţilor infecţioşi
• reprezentanţi
– suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi
dispozitivele ataşate acestora
– echipamentele de anestezie, terapie intensivă,
sondele endotraheale, endoscoapele neinvazive, etc.
• dezinfecţie înaltă sau sterilizare
53
 Instrumente non-critice
• articolele care vin în contact cu tegumentele intacte
• au risc scăzut de transmitere a agenţilor infecţioşi
• din această categorie fac parte:
– lenjeria de pat, marginile patului, mobilier
– tensiometre, stetoscoape, cârje, cadrele pentru
invalizi
– vesela
– pavimentele, pereţii, obiectele sanitare, ploşti,
urinare etc.
• suficient curăţenia şi dezinfecţia cel puţin de nivel
scăzut
54
Dezinsecția

55
Dezinsecția - totalitatea mă surilor utilizate în
combaterea artropodelor- vectori biologici în
transmiterea agenților cauzali ai bolilor
infecțioase și invazive.

56
 Artropodele de însemnătate
epidemiologică şi sanitaro-igienică

• Puricii (Siphonapera)
• Pă duchii (Siphunculata)
• Gîndacii (Blattoptera)
• Că puşele (Hemiptera)
• Acarienii (Acariformes)
• Că puşele parazitare (Parasitoformes)
• Ţinţarii (Diptera)

57
 Infecții transmise prin vectori

• Tifos exantematic
• Febra galbenă
• Febra Dengue
• Inf.cu virusul West-Nile
• Malaria
• Borelioza Lyme
• Pesta

58
 Tipuri și metode
• Profilactică
• De focar

• Mecanice
• Fizice
• Chimice
• Biologice
• Sistem combinat de metode
59
 Metode Chimice

• Insecticide – distrugerea insectelor

• Acaricide – distrugerea acarienilor,
că puşelor
• Larvicide – distrugerea larvelor
• Ovocide – distrugerea ouă lor, insectelor,
acarienilor
IMUNOPROFILAXIA

61
 World Immunization Week
(24–30 April)
2 to 3 million deaths every year

În cadrul campaniei, OMS și partenerii au drept scop:

• a demonstra valoarea vaccinurilor pentru sănătatea copiilor, a comunităților și a
lumii.
• a arăta că imunizarea de rutină este baza pentru sisteme de sănătate puternice,
rezistente și pentru acoperirea universală a sănătății.
• a evidenția necesitatea de a ne baza pe progresul imunizării, în timp sunt abordate
• Global vaccination coverage has stalled at 86%, with no significant changes during
the past year.

20 million infants still missing out the basic vaccination 2019

Numărul copiilor ce decedează anual din cauza
infecțiilor ce pot fi dirijate prin vaccinare

Rota Virus

Rujeola

Hemophilus influenza Tusa Convulsivă

Tetanus
Pneumococ

Numărul : 2.7 million

~7,800 decese pe zi
Aproximativ 60% dintre acești copii trăiesc în 10 țări:

Angola,
Brazilia,
Republica Democratică Congo,
Etiopia,
India,
Indonezia,
Nigeria,
Pakistan,
Filipine
Vietnam.
NUMBER OF REPORTED CASES IN INDIA
Rata acoperirii cu vaccin în INDIA
Numărul de cazuri raportate în RM
Rata acoperirii cu vaccin în RM
 Definiţia noţiunii
Imunoprofilaxia este o mă sură
antiepidemică (de să nă tate
publică ) efectuată cu scopul
prevenirii ră spâ ndirii bolilor
infecţioase prin imunizarea
grupurilor receptive ale
populaţiei.
 Sarcinele principale
• Reducerea incidenţei (HVB, pertusis,
oreion, rubeolă )
• Lichidarea morbidită ţii (eliminarea
maladiei din anumite teritorii difteria,
poliomielita, rugeola)
• Eradicarea maladiei (variola)
 Beneficiile vaccină rii
La nivel de individ
Protecție față de infecție;
Prevenirea complicațiilor;
Prevenirea decesului;

La nivel de societate:

Prevenirea epidemiilor;
Reducerea morbidității și mortalității prin boli
infecțioase;
Eradicarea unor infecții în parte;
Scăderea costurilor de îngrijire.
 Istoria vaccinării

1930-е гг.
1796 г.
Secolul - 20 Metode inovaționale,
1-ul vaccin: Eduard Anatoxin și vaccin
1885 г. pentru profilaxia vaccinuri pentru
Jenner folosește Vaccinuri virale:
Lui Pastervaccin difteriei, tetanosului, împotriva prevenirea maladiilor
material de la vacă , neinfecțioase (alergii,
împotriva rabiei antrax, holera, pesta, poliomielitei, rujeolei,
bolnavi de variola cancer, etc)
tifosul abdomenal, oreion, rujeola
vaccilor
tuberculoza…

73
 Eradicarea variolei

●1966 – adoptat programul de eradicare de către OMS (1966 – 1976)

● 1967 – variola era înregistrată în 44 ţâri inclusiv în 31 cu caracter

endemic (Brazilia, majoritatea ţârilor din Africa şi 5 ţări asiatice:
Afganistan, India, Indonezia, Nepal, Pakistan). Cazuri înregistrate ≈ 15
mil. În mediul 1,2 mlrd populaţie

● 1970 – eliminarea variolei în 20 de ţări din Africa Centrală şi de Vest .

●1971 – Brazilia
● 1972 – Indonezia
● 1975 – ţările asiatice
●1976 – Ethiopia
●1977, 26 octombrie – Somalia
●1980, 8 mai – OMS a anunţat oficial eradicarea Globală a variolei.
 Cost–eficacitatea
Imunoprofilaxiei

costul estimativ al Programului global de

eradicare a variolei – 300 mil$

– eficacitatea peste 1 mlrd$ economie în fiecare an

(stoparea imunizării, măsurilor de carantină etc.)
– eradicarea globală a poliomielitei începând cu 2015 va
da o economie de ≈ 3 mlrd$
– 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului MMR
economiseşte 21 $
– 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului DTP
economiseşte 29 $
 Frică sau deces?...Alegerea vă aparține

Vaccinat Ne vaccinat

@fedemartinon, ESPID-Dublin 2014

77
 Rolul imunoprofilaxiei
în prevenirea
răspândirei bolilor infecţioase

• Imunoprofilaxia a peste 30 boli infecţioase: variola, difteria,

tetanosul, pertusis, poliomielita, rugeola, oreionul, rubeola,
infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, varicela, HVA,
HVB, TB, infecţia meningococică, pneumococică, gripa, febra
tifoidă, holera, rabia, encefalita acariană, antraxul, febra
galbenă, infecţia rotavirală, tularemia etc.
• Bolile infecţioase în prevenirea cărora imunoprofilaxiei îi
aparţine rolul principal se numesc boli prevenibile prin
vaccinări.
• Imunoprofilaxia ca măsură de protecţie individuală: rabia,
febra galbenă etc
 Tipurile de imunitate

Înnăscută Dobândită
(determinată genetic)

Naturală Artificială

ACTVĂ Pasivă ACTVĂ Pasivă

postinfecţioasă de la mamă la copil
 Indicaţiile de folosire
a imunoprofilaxiei

• Planice (obligatorii, în masă )

• Epidemiologice (pericol de ră spâ ndire –
gripa, de îmbolnăvire – rabia, febră
galbenă ).
 Clasificarea vaccinurilor

Inactivate
Vii atenuate
(omorâte)
 Vaccinurile vii atenuate

Virale Bacteriale:
OPV, MMR, febra galbenă, BCG, antrax, bruceloza
gripa, rotavirus, variola,rabia
 Avantajele Dezavantajele
• ele conduc la formarea unei imunităţi solide,
care după intensitate şi durată se apropie de
• reversibilitatea virulentei
cea naturală; initiale dupa replicarea
indelungata in organismele
• pentru obţinerea unei imunităţi vaccinate;
satisfăcătoare în cele mai multe cazuri este
suficientă o singură doză de vaccin;
• Imunogenitate mai slabă;
• sunt uşor de administrat. Pot fi inoculate în
organism prin metode simple, cum ar fi cele • stabilitatea scazuta a
prin scarificare sau peroral; vaccinurilor la temperaturi
• majoritatea vaccinurilor vii se produc în
ambiante;
formă liofilizată, care pot fi păstrate un
termen mai îndelungat (până la un an şi mai • -contraindicatii și reacții
mult); adverse.
• congelarea nu influenţează esenţial
activitatea lor;
• vaccinurile vii nu conţin conservanţi.
 Vaccinurile inactivate

Corpusculare Fracţionate
 Vaccinurile inactivate corpusculare

Virale: Bacteriale:
IPV, antirabic, HVA Pertusis, febra tifoidă, holera,
leptospiroza
 Vaccinurile inactivate fracţionate

Proteice Polizaharidice

Din subunităţi a Pure: Infecţiile

agentului patogen: meningococică,
HVB, aP pneumococică, Hib

Anatoxine:
difteria, tetanosul, Conjugate:
botulismul
 Vaccinuri

Vii atenuate Inactivate

Virale Bacteriale Corpusculare Fracţionate

Virale Proteice Polizaharidice

Bacteriale
Subunităţi Pure

Anatoxine Conjugate
 Principiile şi metodele
de obţinere a vaccinurilor

● Vaccinurile vii_ – E. Jennner, L. Pasteur

(Tulpini avirulente şi imunogene de agenţi patogeni)

● Vaccinurile inactivate – Tº, substanţe chimice (alcool,

acetonă, formalina)
(Microorganisme patogene şi produsele
lor inactivate şi imunogene )

● Obţinerea cantităţilor necesare de microorganisme

- Cultivare pe medii
- Metode biotehnologice
 PNI pentru anii 2016–2020

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova
 Obiectivele de
bază ale PNI
 Asigurarea acoperirii vaccinale a peste 95% în vârstele-ţintă, la nivel naţional

 Menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită

 Eliminarea durabilă a cazurilor indigene de difterie, rujeolă, rubeolă şi rubeolă congenitală

 Menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tuberculoză generalizată la copii, cazurilor de

tetanos şi statutului de eliminare a tetanosului neonatal

 Reducerea incidenţei prin HVB la copii sub 0,5 cazuri, prin tuse convulsive sub 1,5 cazuri, şi
oreion + sub 6 cazuri la 100000 populaţie

 Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin meningite septice şi pneumonii cauzate de

infecţiile cu Haemophylus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vârsta
sub 5 ani

 Reducerea cu 30% a morbidităţii şi spitalizării copiilor, cauzate de BDA prin implementarea

vaccinărilor contra infecţiei rotavirale

 Fortificarea sistemului de supraveghere a bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări

 Sarcinile da bază

- asigurarea accesului populaţiei din republică;

- asigurarea calităţii (eficienţei şi inofensivităţii) vaccinurilor

utilizate în cadrul Programului prin implementarea
procedurilor de control a calităţii şi menţinerea în stare
funcţională a „Lanţului frig” la toate nivelurile de
păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor;

- asigurarea acoperirii vaccinale de peste 95% la nivel

naţional, în grupurile de vârstă-ţintă ale populaţiei;

- perfecţionarea supravegherii epidemiologice a bolilor

prevenibile prin vaccinare.
Asistenţă externă de la donori
MS Procurări
UNICEF, OMS, BM, etc

Agentia Naţionala de Sănătate Publică

Centrele raionale şi municipale de Sănătate Publică

Sectorul de Instituţiile
asistenţă Maternităţile medicale
medicală primară departamentale
 Lanţul frig –
sistem de persoane şi echipament

Personal Echipament
Pentru producerea
Pregătirea temperaturilor joase –
personalului camere frigorifere,
frigidere, congelatoare
Atestarea şi licenţierea Pentru păstrarea
instituţiilor şi personalului temperaturilor joase –
serviciului de imunizări containere
Pentru monitorizarea
regimului de temperatură
termografe, termometre,
indicatoare
Pentru transportarea
vaccinurilor
95
Indicatorul lanţului rece
Indicatorul congelă rii
Suprevegherea congelă rii (0°C)
Indicator pe flacon
Metodele de introducere a
vaccinurilor
 Acţiunile întreprinse de
Ministerul Sănătăţii, organele
şi instituţiile medicale întru realizarea PNI

• Controlul calităţii vaccinurilor

• Supravegherea reacţiilor postvaccinale
• Asigurarea securităţii injecţiilor
• Monitorizarea „Lanţului frig”
• Pregătirea personalului
• Atestarea şi licenţierea instituţiilor şi personalului serviciului
de imunizări
• Mobilizarea socială
• Controlul selectiv al nivelului imunităţii prin metode
serologice
• Studii ştiinţifice
• Colaborare internaţională
 Evaluarea eficacităţii şi calităţii imunoprofilaxiei

• Indicii de acoperire cu vaccinări

• Metoda epidemiologică

• Metoda imunologică
 Evenimente adverse la vaccinare

Locale Sistemice Alergice

durere; febră; urticarie
edem; cefalee; generalizată;
hiperemie; indispoziţie; edemul feţei
infiltrat; mialgii; şi laringelui;
adenopatie; inapetenţă; respiraţie
noduli; artralgii; dispneică;
abcese; somnolenţă; encefalopatie;
necroze. trombocito- colaps;
penie; şoc.
paralizii
 Numărul și frecvența reacțiilor adverse după administrarea vaccinurilor
Vaccinul 2016 2017 2018 2019

Nr. doze EAPI % Nr. doze EAPI % Nr. doze EAPI % Nr. EAPI %
doze
BCG 43923 64 0,14 40126 142 0,35 38474 108 0,28 35467 40 0,11

HVB 97604 0 0,0 108808 0 0,0 40793 0 0,0 41978 0 0,0

Poliomielită 128103 0 0,0 198781 0 0,0 192950 0 0,0 205952 0 0,0

DTP-HepB- 125909 5 0,004 114949 1 0,0008 111497 2 0,001 102949 10 0,010

Hib
DTP 32688 1 0,003 38259 1 0,002 37459 0 0,0 4875 1 0,021

DT 43034 0 0,0 42206 0 0,0 43777 0 0,0 51175 0 0,0

Td 203176 0 0,0 219473 1 0,0004 238161 1 0,0004 236934 0 0,0

ROR 121729 15 0,12 110627 8 0,007 133350 34 0,025 116801 19 0,016

Rotaviral 52646 0 0,0 55378 0 0,0 53687 0 0,0 52354 0 0,0

Pneumococic 94007 0 0,0 102089 0 0,0 98021 0 0,0 91010 0 0,0

Gripa 287576 0 0,0 216492 0 0,0 52498 1 0,01 207445 0 0,0

 Măsurile de reducere
a frecvenţei reacţiilor adverse
şi complicaţiilor postvaccinale

• Selectarea persoanelor pentru vaccinare;

• Respectarea tehnologiei de administrare;
• Depistarea precoce şi asistenţa medicală;

• Evidenţa, ancheta epidemiologică şi analiza cazurilor

• Informaţia populaţiei
Preparatele folosite pentru formarea imunităţii pasive

Seruri imune Imunoglobuline

Omologe Heterologe Omologe Heterologe

 Metodele de obţinere:

• Preparatele omologe – din sângele

donorilor

• Preparatele heterologe – din sângele

animalelor hiperimunizate
 Indicaţiile de folosire:

● Epidemiologice (de urgenţă) – pentru formarea

rapidă a imunităţii

● Protecţia individuală a persoanelor cu risc înalt

de îmbolnăvire (rabia, tetanosul, rugeola,
HVA etc.)
Vaccinarea
Salvează vieți

109
Vă mulțumesc pentru atenție!!! 110