“Ideea unei etici feministe”

Jean Grimshaw
 În gândirea etică a multor filozofi, virtuțile diferă într-o oarecare măsură
în funcție de gen, iar standardele morale și standardele bărbaților și femeilor
sunt diferite. Ideea despre „etica feministă” poate fi urmărit încă din secolul
al XVIII-lea și a asistat la apariția interesului pentru problemele feminității.
Aceste Idei au devenit fundalul de bază al multor ”etici feministe”.

• În lucrarea ”Emile”, Rousseau a argumentat că acele calităţi care la bărbaţi ar fi greşeli reprezintă
virtuți la
femei, considerând că femeile puteau să devină virtuoase numai în calitate de soţii şi mame, după
Rousseau, o femeie independentă îşi pierdea virtuțile pentru care era stimată şi dorită.
• Noţiunea de ”virtute diferențiată pe genuri” a lui Rousseau a fost atacată în special de Mary
Wollstonecraft în lucrarea sa ”Vindication of the Rights of Woman”. Ea a sustinut că virtutea ar
însemna acelaşi lucru pentru o femeie, ca şi pentru un bărbat şi a criticat aspru formele "feminităţii"
la care li se cerea femeilor să aspire şi care, credea ea, le subminau femeilor puterea şi demnitatea ca
oameni.
• Multe femei din secolul al XIX-lea, inclusiv cele care au fost interesate de problema emancipării
feminine, au fost atrase de această idee nu doar pentru că era vorba despre virtuţi feminine specifice,
ci pentru că, uneori, femeile erau superioare bărbaţilor din punct de vedere moral. Ele au folosit
ideea de virtute feminină ca motiv pentru intrarea femeilor în "sfera" publică, şi nu ca motiv al
limitării lor la sfera "privată.
• În special în cadrul feminismului se manifestă un viu interes față de ideea de "etică
feministă".
 Poate cea mai importantă idee a feminismului este acea de preocuparea pentru consecințele
violente şi distrugătoare asupra vietii omeneşti şi asupra planetei pe care o au domeniile de activitate
gestionate în mare măsură de bărbaţi : război, politică şi dominatia economică capitalistă.
Iar în contrast cu acest dezastru cauzat de partea masculină, întâlnim în lucrarea lui Daly o
viziune a psihicului feminin incoruptibil care se poate ridica la fel ca pasărea Phoenix din cenuşa
culturii dominate de bărbați pentru a salva lumea.
S-a relaționat acest lucru cu concepția potrivit căreia multe forme de agresiune şi distrugere sunt
strâns legate de natura "masculinității" şi de psihicul masculin.

• Al doilea mod de abordare a ideii de "etică feministă" rezultă dintr-o critică a esentialismulu i.
Două lucruri au fost sugerate în mod deosebit:
1.Primul este acela că există într-adevăr diferențe obişnuite sau tipice în felul în care femeile şi bărbații
gândesc sau judecă problemele morale. Astfel femeile nu sunt capabile de judecată, de a acționa în conformitate cu
diverse principii; ele sunt sentimentale, intuitive, prea personale.
2. Următoarea sugestie importantă poate fi rezumată la presupunerea că practicile sociale specifice îşi
generează propria viziune despre ceea ce este "bine" sau ceea ce trebuie apreciat în mod special, astfel practicile
sociale, îndeosebi cele de a avea grijă de ceilalti ca o mamă, pot fi văzute ca generatoare de priorități etice şi concepţii
de "virtute„.
 Carol Gilligan și Nel Noddings susţin că femeile nu tind să recurgă la reguli şi la principii în acelaşi fel
ca bărbaţii, că ele apelează mult mai probabil la cunoaşterea concretă şi detaliată a situatiei şi analizează
dilema având în vedere relatiile implicate.
Se ştie că modul în care femeile şi bărbaţii abordează problemele morale poate fi întotdeauna
contestat prin atragerea atenţiei asupra excepţiilor sau prin recurgerea la diferite experiente.
• Dar dacă este corect să susții că prioritățile etice rezultă din experiențele vieții şi din felul în care
acestea sunt diferențiate social, atunci se poate presupune că, dat fiind faptul că experiențele de viață
ale femeilor sunt în mod obişnuit foarte diferite de cele ale bărbaţilor, atunci vor fi diferite şi
priorităţile lor etice. Luând, de exemplu, experiența femeilor însărcinate, naşterea şi creşterea copiilor,
ar putea exista , de exemplu, o diferenţă în felul în care ele văd " irosirea" vieţilor în război, astfel
practicile de îngrijire a copiilor şi de sprijin fizic şi afectiv al ființelor umane, pot fi văzute ca fiind
generatoare de priorităţi sociale şi concepţii de virtute.
• În text apare și ideea utilitarismului, care, în formele sale clasice, a propus o concepţie despre fericire
ca fiind distinctă faţă de diferitele activităţi care duc la ea, totuși utilitarismul nu a putut oferi o morală
adecvată, în principal deoarece nu a putut niciodată să ofere motive convingătoare care să explice de
ce oamenii trebuie să se supună unei datorii sau obligaţii care nu este în interesul lor.
• Mai mult, în text apare ideea de diferențiere a sferei publice de cea privată , dar totuși chiar dacă din
punct de vedere ideologic, sfera publică şi cea privată au fost văzute ca fiind separate şi distincte, în
practică sfera privată este adesea guvernată de constrângeri şi cerinţe ce derivă din sfera publică.
 Diferențele dintre experiența masculină şi cea feminină ce rezultă din aceste lucruri ne permit să
înţelegem atât motivul pentru care adesea pot exista diferențe între femei şi bărbati în ceea ce priveşte
perceperea problemelor şi a priorităţilor morale.

• Dacă preocupările şi priorităţile etice provin din diferite forme ale vieţii sociale, atunci cele care au
fost generate de un sistem social unde femeile au fost atât de des subordonate bărbaţilor trebuie să
fie suspecte.
• Astfel, se remarcă adesea că, dacă bărbaţii ar avea acelaşi fel de responsabilitate faţă de copii ca şi
femeile sau dacă femeile ar avea acelaşi fel de putere ca şi bărbaţii în determinarea priorităților asta
ar schimba multe aspecte ale vieții sociale
• Totuși nici femeile nu ar trebui să fie considerate (aşa cum se întâmplă în unele forme ale gândirii
feministe) pregătite să adopte în mod "natural" diferite priorități morale sau sociale ale bărbaţilor.

Deci, avem toate motivele să credem că într-o lume unde activităţile şi preocupările
care au fost considerate în mod traditional feminine ar fi primit valoare şi statut
„egale„ , priorităţile morale şi sociale ar fi foarte diferite de cele ale lumii în care trăim
acum.