Etici feministe

Curs II
 De ce etici feministe?
 Eticile feministe pornesc de la mai multe presupoziţii fundamentale:
 Eticile tradiţionale
 Fie includ genul în propriul sistem într-un mod discriminatoriu faţă de

femei
 Fie ignoră genul şi faptul că femeile şi bărbaţii au experienţe de viaţă

diferite
 Eticile feministe
 Contestă felul în care genul a fost integrat în cadrul eticilor

tradiţionale
 Propune sisteme etice care să cuprindă sau care să pornească de la

experienţe ale femeilor

 Etici tradiţionale şi feminism
 Modelele tradiţionale etice sunt diferenţiate între femei şi bărbaţi
într-un mod care perpetuează poziţia femeilor ca diferite şi
subordonate bărbaţilor. Aceste modele operează cu dihotomii:
natură/cultură, public/privat, pasiv/activ, emoţie/raţiune în cadrul
cărora femeilor le sunt atribuite anumite roluri şi sfere (natura,
emoţia, pasivitatea, privatul) şi bărbaţilor altele (cultură, raţiune,
acţiunea, sfera publică ).

 Aceste dihotomii sunt ierarhice si definitoare de status

 Critici feministe şi etica
tradiţională I
Critici feministe:
 Includerea genului într-un mod discriminator
 De ex. Rousseau în Emile propune două “seturi de virtuţi”,

unele pentru femei, unele pentru bărbaţi. Virtuţile feminine au

funcţia de a perpetua rolul femeilor de îngrijitoare şi
subordonate ale bărbaţilor. Virtuţile feminine sunt definite
complementar (după cum servesc bărbaţii), cele bărbăteşti nu
(virtuţile masculine nu sunt evaluate după cum servesc femeile)
 Critici feministe şi etica
tradiţională II
Critici feministe:
 Ignorarea experienţelor genizate
 De ex. Pentru că majoritatea modelelor etice politice operează cu
dihotomii într-un mod fundamental genizat munca femeilor în
gospodărie este diferenţiată ca privată (ne-politică), naturală şi
emotivă, ceea ce conduce la un status scăzut sau inexistent (social şi
financiar) şi la lipsa ei de pe agenda publică.
 Modelele de cetăţenie publică ignoră faptul că cetăţenii, pentru a activa
în sfera publică, se sprijină pe activităţi de îngrijire care devin invizibile
politic şi sunt preponderent îndeplinite de femei
 Etici feministe

Eticile feministe vizează

Integrarea genului în modele de etică politică deja

existente şi
Construirea de modele etice care pornesc de la
experienţele specifice femeilor (maternitate, sarcina,
ingrijirea)
 Etici feministe
 Integrarea genului în modele de etică politică deja
existente. Nu contestă atât modelul în sine, cât aplicarea
acestuia într-un mod genizat discriminatoriu.
 De ex. Etica feministă liberală operează cu aceleaşi concepte
liberale de tipul individului raţional, autonom, purtător de
drepturi, cerând extinderea acestui model femeilor,
recunoaşterea raţionalităţii, autonomiei şi drepturilor lor,
deopotrivă cu ale bărbaţilor.
 Prima lucrare de acest tip îi aparţine lui Mary Wollstonecraft: A
Vindication of the Rights of Woman, 1792. Wollstonecraft a susţinut
necesitatea unei educaţii raţionale pentru ambele sexe: Raţiunea si
gândirea critică sunt trăsături fundamental umane şi constituie baza
oricărei morale.
 Etici feministe
 Construirea de modele etice care pornesc de la
experienţele specifice femeilor (maternitate, sarcina,
ingrijirea)
 Aceste modele etice distinct feministe nu vizează construirea
unei “morale a femeilor”, faţă de o “morală a bărbaţilor”.
Experienţele de viaţă ale femeilor, ca şi cele ale bărbaţilor
sunt considerate fundamental şi universal-umane (de
exemplu îngrijirea nu este o realitate exclusiv feminină. Ea
este o activitate preponderent îndeplinită de femei, dar care
vizează atât femeile cât şi bărbaţii)
 Etici feministe
Exemple de etici feministe:

Etici relaţionale: pornesc de la realitatea ontologică a
indivizilor interdependenţi. Indivizii nu acţionează şi nu
se formează independenţi şi separaţi unii de ceilalţi.
 Reprezentante:

 Carol Gilligan In A Different Voice: Psychological

Theory and Women's Development, 1982

 Nel Noddings Caring: A Feminine Approach to

Ethics and Moral Education, 1984

 Etici feministe
 Etica grijii:
 Grija şi activităţile de îngrijire constituie o experienţă fundamental
umană, toate fiinţele umane având nevoie de îngrijire pe parcursul vieţii
lor. Activităţile de îngrijire sunt preponderent îndeplinite de femei iar
feminizarea lor este concomitentă cu definirea lor în cadrul eticilor
tradiţionale drept naturale şi emotive (iraţionale), private şi ne-
politizate.
 Politizarea grijii vizează recunoaşterea socială, financiară şi politică a
acestor activităţi şi construirea unei etici în cadrul căreia
responsabilitatea faţă de ceilalţi şi faţă de relaţiile umane să ocupe un
rol central
 Reprezentante:
 Joan Tronto: Moral boundaries: a political argument for an ethic of care,
1993
 Virginia Held: The Ethics of Care: Personal, Political, and Global, 2006
 Etici feministe
 Ecofeminismul: Porneşte de la contestarea
modelelor ierarhic/dihotomice de tipul
natura/civilizatie, barbati/femei. Se contestă
atât ierarhizarea cât şi logica dominaţiei şi
puterii pe care se sprijină
 Reprezentante: Val Plumwood Feminism

and the Mastery of Nature, Routledge,

1993
 Etici feministe

Bibliografie Orientativă:
Mihaela Miroiu, Convenio. Despre natura, femei si
morala, Polirom, Iaşi, 2002