Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chistul hidatic
• Este o tumora lichidiana, de obicei
unica, care este provocata de catre
ouale de taenia echinococcus.
Chisturile hidatice multiple indica
infestari repetate.
Patogenie - Chistul hidatic primitiv
• Stadiul adult al teniei are ca gazda cainele, omul fiind
accidental infestat prin ingestia proglotelor;
• In tubul digestiv sunt eliberate larvele care traverseaza
peretele intestinal si ajung in circulatia porta, trec prin
filtrul hepatic (prima localizare ca frecventa a chistului
hidatic) si ajung in vena cava, apoi in circulatia pulmonara,
cu dezvoltarea unei vezicule in plaman (a doua localizare ca
frecventa)
Patogenie - Chistul hidatic secundar
• Se poate dezvolta printr-un ciclu mai scurt, fara gazda
intermediara, si apare dupa ruptura spontana sau
dupa interventia chirurgicala a unui chist hidatic
primitiv, situat undeva in organism de unde scolecsii
se raspandesc pe cale hematogena sau bronhogena si
duc la aparitia de noi chisturi hidatice.
Anatomie patologica
• Chistul este format din interior
spre exterior dintr-o
membrana proligera
(endochist), cuticula si
adventice (perichist – reactie
inflamatorie perilezionala).
• Chistul contine lichid clar, ca
apa de stanca si scolecsi. In
lichidul de stanca se gaseste o
substanta toxica, ptomaina,
responsabila de fenomenele
de soc anafilactic pe care le
produce revarsarea brutala.
Evolutie
• Chistul hidatic evolueaza latent o perioada de 6 luni
pana la 1 an si jumatate, cand este descoperit din
intamplare si are diametrul de 8-10 cm.
• Simptome clinice de insotire: jena toracica, tuse,
hemoptizie, vomica (cu lichid clar ca apa de stanca si
cu eliminare de membrane albicioase).
• Perioade evolutive:
De constituire (chist inchis)
De vomica
De evacuare si supuratie
Chistul hidatic inchis
• Opacitate rotunda situata in plin
parenchim pulmonar (sanatos) sau
este mascata partial si deformata de
mediastin, diafragm sau peretele
toracic;
• Localizarea de obicei unica, multipla
doar in 16% din cazuri;
• Tonalitatea este omogena;
• Intensitatea umbrei chistului permite
sa se intrevada coastele si desenul
pulmonar;
• Conturul poate fi geometric, perfect
rotund, parca tras cu compasul; de cele
mai multe ori datorita complicatiilor
consturul este pierdut, sters, imprecis.
Caracterisitici
• Mobilitatea: inclinand sau asezand
bolnavul in Trendelenburg avem
impresia ca umbra chistului se
deplaseaza usor in aria plamanului.
• Plasticitatea: se evidentiaza prin
miscari respiratorii fortate si
schimbari de pozitie, in care
dimensiunile si forma chistului se
modifica discret si realizeaza semnul
Escudero-Nemenov (“respiratia
chistului”):
In inspir se alungeste cranio-caudal
In expir se turteste transversal
Forma chistului variaza in raport cu sediul: