Jocuri didactice folosite

în ciclul primar
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU ACORDAREA GRADULUI
DIDACTIC
Coordonator științific: Candidat:
Prof. univ. dr., Pălășan Toader Prof. înv. primar, Zaharia (State) Georgiana – Amalia
Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia – Ialomiţa
CAPITOLUL I - Particularităţile
dezvoltării psihofizice ale şcolarului
mic
I. 1. Profilul psihologic al vârstei şcolare mici
I.2 - Particularităţile dezvoltării proceselor intelectuale
I.3 – Particularităţile proceselor afectiv- emoţionale ale şcolarului mic
I.4 – Particularităţile dezvoltării voinţei și atenţiei la şcolarul mic
CAPITOLUL II - Locul și rolul
jocului didactic în clasele primare
II.1. Delimitări conceptuale, definiții
II.2. Teorii despre joc
II.3. Jocul didactic – clasificare, functii, componente
II.4 – Necesitatea folosirii jocului didactic în învăţare la şcolarul mic
 II.3. Jocul didactic – clasificare,
functii, componente Jocuri de manipulare
Jocuri de convieţuire socială

Jocuri simbolice primare

Jocuri de construcţii

Jocuri simbolice Jocuri imitative Jocuri dramatizări

Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană

Dramatizări
Jocuri simbolice evoluate

Jocuri cu subiecte din basme şi poveşti

Jocuri motrice simbolice

Jocuri preşcolare Jocuri de mişcare Jocuri sportive

Jocuri senzoriale
Jocuri cu reguli

Jocuri didactice Jocuri pentru dezvoltarea psihică

Jocuri distractive Jocuri intelectuale

II.3. Jocul didactic – clasificare,
functii, componente
 Componentele de bază ale jocului didactic sunt:
 a) Scopul didactic
 b) Sarcina didactică
 c) Elementul de joc
 d) Conţinutul
 e) Materialul didactic
 f) Regulile jocului
CAPITOLUL III - Contribuţia jocului didactic în
realizarea obiectivelor specifice ale disciplinei
„Matematică şi explorarea mediului”
III.1. – Jocuri didactice matematice
COMPONENTELE DE BAZĂ ALE JOCULUI
DIDACTIC MATEMATIC
 a) Scopul didactic
 b) Sarcina didactică
 c) Elementul de joc
 d) Conținutul matematic - accesibil, recreativ şi atractiv, prin forma în care
se desfășoară, prin mijloacele de învățământ utilizate, prin volumul de
cunoștințe la care apelează.
 e) Materialul didactic - variat, cât mai adecvat conținutului jocului, să
slujească cât mai bine scopul urmărit.
 f) Regulile jocului - formulate clar, corect, concis, să fie înțelese de către
toți
 ETAPELE JOCULUI DIDACTIC

 - introducerea în joc;
 - anunțarea titlului şi a scopului acestuia;
 - prezentarea materialului;
 - explicarea şi demonstrarea regulilor jocului;
 - fixarea regulilor;
 - executarea jocului de către elevi;
 - complicarea jocului- introducerea unor noi variante;
 - încheierea jocului ( evaluarea conduitei de grup sau individuale)
CAPITOLUL IV – Abordarea
experimentală a temei propuse
IV.1. Experimentul pedagogic
IV.2. Obiectivele cercetării, ipotezele, instrumentele de lucru folosite
IV.3.1. Rezultatele inițiale ale eșantionului experimental
IV.3.2. Rezultatele inițiale ale eșantionului de control
IV.4. Analiza şi interpretarea rezultatelor, rezultate finale
IV.2. Obiectivele cercetării, ipotezele,
instrumentele de lucru folosite
 Obiectivele principale ale cercetării de față sunt următoarele:
 cunoașterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea
performanței individuale;
 evidențierea valențelor formativ-educative ale jocului didactic;
 implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic
pentru creșterea performanțelor în învățare;
 contribuția programului de jocuri la dezvoltarea gândirii matematice
(raționamentului divergent și/sau convergent);
 contribuția programului de jocuri la socializarea elevilor prin utilizarea
metodei lucrului în echipă;
IV.2. Obiectivele cercetării, ipotezele,
instrumentele de lucru folosite
 Ipoteza generală:
 Dacă în învățământul primar se concepe și se utilizează un program
special de jocuri didactice matematice, atunci elevii vor obține performanțe
școlare superioare și își vor forma competențe sociorelaționale ca urmare a
lucrului în echipă.
 IV.2. Obiectivele cercetării, ipotezele,
instrumentele de lucru folosite
 Ipotezele de lucru :
 1. Dacă utilizăm sistematic și permanent jocuri didactice potrivite vârstei elevilor,
atunci putem contribui la dezvoltarea potențialului psihointelectual al elevilor.
 2. Prin utilizarea optimă a unui program special de instruire bazat pe joc didactic
ne așteptăm ca performanțele de învățare ale tuturor elevilor să crească
semnificativ.
 3. Ca urmare a implementării programului special de instruire bazat pe joc
didactic elevii vor manifesta inventivitate, diversitate, originalitate și siguranță în
soluționarea sarcinilor de învățare.
 4. Prin utilizarea programului special de instruire bazat pe joc didactic, elevii
eșantionului experimental își vor forma abilitați de comunicare, de relaționare
pentru a realiza activități de învățare prin cooperare.
 IV.3.1. Rezultatele inițiale ale
eșantionului experimental
 Obiectivul investigaţiei l-a constituit proiectarea şi experimentarea (parţială) a
câtorva jocuri didactice matematice la clasa a II-a, la unitatea de
învăţare ,,Împărţirea numerelor naturale 0-100”. Realizat pe durata acestui capitol,
experimentul cuprinde evaluări (predictivă, sumativă), un program intensiv de lucru
cu elevii celor două grupe (echivalente ) de câte 18 elevi fiecare (experimental, de
control). La grupul experimental s-a utilizat jocul didactic, iar la grupul de control
alte metode didactice, pentru însuşirea algoritmilor, formarea priceperilor şi
deprinderilor de lucru.
 Subiectele evaluărilor sunt de nivel identic.
 Pe tot parcursul experimentului voi urmări modul în care elevii raționează,
atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic şi a altor activităţi, dacă
finalizează sarcina de lucru, dacă elaborează soluţii originale pentru rezolvarea
sarcinilor de lucru.
IV.3.2. Rezultatele inițiale
 IV.4. Analiza şi interpretarea rezultatelor,
rezultate finale

 Analizând rezultatele elevilor din grupul experimental am constatat că

rezultatele sunt mai favorabile față de cei din grupul de control, dar că
diferența nu este foarte mare. Jocul didactic a funcționat în special la elevii
foarte slabi, care au reușit acum să obțină calificativul suficient.
 Analizând comportamentul elevilor din grupul de control, am observat că
aceștia obțin rezultate mai slabe decât elevii din grupul experimental.
Metodele moderne solicită mai mult operațiile gândirii, elevii nereușind să
rezolve sarcinile de lucru mai dificile.
 Metodele active necesită o pregătire atentă: ele nu sunt eficiente decât în
condițiile respectării regulilor jocului. Avantajul major al folosirii acestor
metode provine din faptul că ele pot motiva și elevii care au rămâneri în
urmă la matematică.
 EVALUAREA INITIALĂ
Grup de control Grup experimental
Categorii Frecvenţă % Categorii Frecvenţă %

           
I 2 11,11 I 1 5,55
           
S 3 16,66 S 2 11,11
           
B 7 38,88 B 8 44,44
           
FB 6 33,33 FB 7 38,88
 EVALUAREA INITIALĂ

 Am constatat că ambele clase au în componenţa lor elevi

care sunt dezvoltaţi normal din punct de vedere
intelectual. Luând în considerare gradul de realizare al
obiectivelor propuse în evaluarea predictivă, am constatat
că diferenţele sunt nesemnificative, dar că procentele
sunt mai mari la grupul experimental
EVALUAREA SUMATIVĂ
EVALUAREA SUMATIVĂ
 EVALUAREA SUMATIVĂ
 În ceea ce privește grupul experimental niciun elev nu a obținut calificativul I. Deși
există elevi care întâmpină dificultăți la Impartirea numerelor naturale 0-100 aceștia
au reușit să rezolve sarcinile simple de lucru. Imaginile concrete, anexate sub forma
unui joc au demonstrat că elevii pot rezolva exercițiile mult mai ușor.
 Același rezultat se observă și la elevii care au obținut calificativul S. Numărul
elevilor care fac parte din grupul experimental este mai mic față de numărul
elevilor din grupul de control. De menționat aici este faptul că elevii care au obținut
calificativul I la teste mai vechi, acum au reușit sa progreseze.
 Elevii de nivel mediu obțin aceleași rezultate la ambele grupuri. Atât jocul didactic
cât și metodele moderne de învățare duc la însușirea algoritmilor de bază.
 De asemenea, elevii din grupul experimental obțin un număr mai mare de
calificative FB decât cei din grupul de control.
 Concluzia este că jocul didactic favorizează formarea deprinderilor de calcul cu
numere naturale de la 0 la 100, prin joc elevii obținând performanțe mai mari decît
utilizând metode moderne de învățare.
 EVALUAREA SUMATIVĂ
 Niciun elev din grupul experimental nu a obținut calificativul I, ceea ce reprezintă
progres pentru acești elevi. De asemenea, grupul experimental obține un procent
mai mic la elevii care cu S. Un procent identic se obține la calificativul B, de unde
reiese că ambele forme de evaluare au avut aceeași eficiență. În ceea ce privește
calificativul FB, elevii din grupul experimental obțin un procent mai mare față de
cei din grupul de control.
 Obiectivul investigației a fost realizat, jocul didactic fiind mai eficient în
rezolvarea sarcinilor de lucru evaluate.
 EVALUAREA SUMATIVĂ
 In urma testelor de evaluare susținute am constatat că elevii din grupul
experimental au reușit să rezolve cu ușurința unele sarcini de lucru, că au
înțeles mult mai ușor ceea ce aveau de făcut, comparativ cu colegii lord in
grupul de control. De asemenea, timpul de lucru alocat rezolvarii testelor a fost
mai mic, ei finalizând mult mai repede testul.
 În urma jocurilor didactice propuse, elevii care întâmpinau dificultăți în învățare
au reușit să rezolve sarcinile simple, iar elevii capabili de performanță au rezolvat
sarcinile mai dificile, prin complicarea regulilor jocului.
 Totodată am constatat că elevii au elaborat soluții originale pentru rezolvarea
sarcinilor de lucru și că aceștia
CAPITOLUL V - Concluzii
 CAPITOLUL V - Concluzii
 Ideea de bază ce m-a condus la abordarea prezentei teme a fost aceea a necesităţii
asigurării succesului şcolar al tuturor elevilor, atât al celor care întâmpină dificultăţi
la învăţătură, cât şi obţinerea de performanţe cu cei care dovedesc posibilităţi
deosebite.
 Cunoscând bine elevii clasei pe care o conduc, am posibilitatea să-i antrenez,
potrivit posibilităţilor intelectuale în jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecăruia,
dar care să-i solicite .
 Folosirea metodelor şi procedeelor active în desfăşurarea jocurilor didactice a
demonstrat că elevii sunt determinaţi să înţeleagă în mod conştient şi să aplice
corect cunoştinţele în rezolvarea sarcinii didactice.
 CAPITOLUL V - Concluzii
 Eficienţa dovedită a jocului didactic nu înseamnă că această metodă exclude
folosirea celorlalte metode specifice activităţilor de învăţare. Se pot semnala uneori
o serie de consecinţe nedorite privind folosirea jocului, legate de comportarea
nesatisfăcătoare a elevilor: prea zgomotoasă, apariţia unor dispute, nerespectarea
regulilor, acceptarea cu greu a înfrângerilor. În cazul în care se reia acelaşi joc de
prea multe ori, apare plictiseala.
 „Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că
acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă
educator“ (C.G. Salzmann)